Viața Nouă, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7945-8022)
1970-09-16 / nr. 8010
> > > J Nr. 8010 ȘEFUL DE FERMĂ trebuie să fie un specialist competent, bun organizator Creșterea necontenită a cererii de consum față de produsele agricole în general și de cele animaliere în special, impune găsirea celor mai adecvate soluții tehnice și organizatorice în vederea modernizării proceselor de productie și, în consecință, sporirea cantităților de produse de la fiecare animal într-o anumită unitate cUt timp. Una din aceste soluții, unanim recunoscută ca, fiind forma de mare viitor în zootehnia cooperatistă, ca de altfel și în cea de stat, este organizarea fermelor. Aceste ferme trebie să fie dotate cu mijloace ,vdeji-producție, inclusiv pământul pentru producerea furajelor, cu forță de muncă și date în conducerea unor cadre iSTOI .-temeinică pregătire profesionala, bine orientate în desfășurarea unei activități de producție și economică. Deci, de la bun început trebuie avut grijă ca elementul esențial care să asigure reușita acțiunii să fie omul începînd cu îngrijitorul sau cel care lucrează în cîmp la producerea furajelor și terminînd cu șeful de fermă, care în afara unor temeinice cunoștințe de specialitate, trebuie să fie un bun organizator, receptiv la tot cel nou în tehnica și știința agricolă și, îndeosebi, zootehnică. Șeful de fermă este acela care trebuie, ca din îngrijitorii de care dispune, săteni cu mai multă sau mai puțină experiență în creșterea animalelor, să facă, prin instruirea continuă și sistematică, oameni cunoscători ai meseriei, cointeresați în obținerea unor rezultate din ce în ce mai bune. Dacă, în linii generale acestea sunt considerentele economice care au condus, folosindu-se bineînțeles, experiența acumulată în ultimii trei ani în unitățile agricole de stat, la crearea fermelor în cooperativele agricole, se impune ca logică întrebarea : cum au reușit acestea să se remarce după opt luni de activitate ? Desigur că sunt un mare număr de ferme care confirmă, prin rezultatele economice și de producție, superioritatea noii ferme organizatorice, care înainte de orice dă posibilitatea specialiștilor să-și valorifice capacitatea științifică, economică și organizatorică. In cele ce urmează vă relatăm despre activitatea fermelor zootehnice din cooperativele agricole Corni și Cudalbi II în creșterea porcilor. La Corni, deși nu este o situație ideală — și vom arăta în cele ce urmează de ce nu este — activitatea în sectorul porcin s-a îmbunătățit simțitor în comparație cu anii anteriori. Anul acesta cooperativa a reușit ca în primele opt luni să livreze la fondul porci cu o greutate de stat 319 totală de 35 600 kg. Astfel unitatea livrează față mare aproape de prevederile a 64 la sută din numărul de porci contractați și peste 73 la sută din cantitatea de carne. Materialul existent în îngrășătorie asigură realizarea și chiar depășirea planului de livrări pînă la sfîrșitul anului. Concomitent cu munca depusă pentru realizarea planului de producție pe anul în curs, șeful fermei — ing. Zoița Mocanu — s-a îngrijit și continuă să se îngrijească de asigurarea materialului biologic necesar livrărilor în anul 1971. Unitatea și-a proiectat să livreze statului în anul viitor 1 000 de porci grași, adică dublu față de anul acesta. Cum livrările vor trebui începute chiar din prima zi a anului, pînă acum s-au asigurat 359 de purcei între 2—4 luni, 37 sub două luni, iar pînă la 31 decembrie se vor mai obține circa 300 de purcei. In felul acesta la 1 ianuarie 1971 unitatea va dispune de un efectiv de aproape 700 de porci destinat îngrășării. Arătam mai sus că nici la Corni situația sectorului porcin nu este ideală. Cînd spunem acest lucru avem în vedere că și la această cooperativă mortalitățile sunt încă destul de mari. Cauzele acestei neplăcute situații trebuie căutate în furajarea animalelor,care nu întotdeauna asigură echilibrul elementelor nutritive în rații, fenomen ce se răsfrînge cu multe consecințe negative asupra scroafelor de prăsilă și a purceilor mici), în adăposturile parțial corespunzătoare și, bineînțeles, în îngrijirea animalelor. Insă, dacă așa stau lucrurile la C.A.P. Corni, la C.A.P. Cudalbi II situația este inadmisibilă. Sectorul porcin al acestei unități a înregistrat anul acesta pierderi deosebit de mari, din care cauză și realizarea planului la producția marfă este pusă sub semnul întrebării. Pînă la sfîrșitul lunii august unitatea livrase, din valoarea contractului anual 42 la sută la numărul animalelor și 50,7 la sută din cantitatea de carne planificată. Din însăși afirmațiile șefului de fermă rezultă că posibilitățile de realizare a obligațiilor contractuale sunt afectate, lipsind materialul biologic necesar îngrășării. Care sunt însă cauzele care determină această stare de lucruri ? De la bun început trebuie să spunem că la C.A.P. Cudalbi II există, cel puțin numeric ,o bună matcă de prăsilă. De la scroafele existente s-au obținut în primele opt luni 1150 purcel. Din aceștia, fără îndoială, că, cel puțin cei obținuți în primele luni ale anului, ar fi putut ajunge la greutatea de livrare. Dar, în intervalul ianuarie — august la unitatea amintită, în pofida faptului că ferma este condusă de medicul veterinar F. Bauer, au murit 780 de purcei. Din analiza mortalităților rezultă că lunile februarie și mai au fost, de-a dreptul, fatale pentru porcinele cooperativei. In cele două luni au murit 229 și respectiv 212 porci. In celelalte luni mor între 21 și 84 de porci, îndeosebi tineret. Fată de o atare situație am solicitat șefului de fermă, medicul veterinar F. Bauer, să ne explice cauzele mortalitătilor, nemaiîntîlnite, prin proporția lor, în nici o altă cooperativă agricolă din județ. De la bun început specialistul, ne vorbea de existența, chipurile, a unui virus necunoscut și pe care laboratorul veterinar județean nu ar fi putut să-l identifice și să indice mijloacele eficace de combatere. In asemenea situație el, medicul veterinar, nu ar fi putut face nimic (ceea ce s-a și întîmplat) și în prezent nu poartă nici o vină. Insă șeful de fermă a omis să ne spună adevăratele cauze ale situației. Acum, să ne oprim însă la laboratorul veterinar și să consultăm rezultatele analizelor făcute pe probele trimise de la Cudalbi II. Din nici o astfel de analiză nu rezultă că ar fi existat un virus necunoscut, ci dimpotrivă, mortalitățile sunt cauzate de boli generate de subnutriția scoarțelor și purceilor, a microclimatului complet necorespunzător și a mizeriei din adăposturi, a proastei îngrijiri a animalelor, organizarea muncii a lipsei de etc. etc, fenomene care cu puțină bunăvoință și muzi că ar fi putut fi înlăturate. Or, tocmai de aceste neajunsuri șeful de ne vorbească fermă a omis să Nu ne-a vorbit de faptul că rațiile furajere ale scroafelor sînt unilateral întocmite, că pentru purcei nu sînt boxe separate unde aceștia să găsească hrană suplimentară adecvată și suficientă, că animalele nu sînt lotizate în funcție de vîrstă, greutate și sex, că în adăposturi domnește mizeria. Toată această gamă de neajunsuri, care putea si trebuia înlăturată de șeful de fermă, fără îndoială, că a dus la pierderea efectivului de porci amintit . In cazul de față, orice s-ar spune, după aprecierea mai multor specialiști care au controlat sectorul zootehnic al cooperativei și au indicat soluțiile necesare îndreptării lucrurilor, circumstanțe atenuante nu sînt. De aceea, Direcția agricolă județeană va trebui să alcătuiască o comisie de specialiști atît de la Direcție, laboratorul veterinar cît și din una-două unități de producție care să analizeze cu temeinicie situația să propună măsurile ce se imși pun pentru redresarea zootehniei unității și, bineînțeles ,pentru recuperarea pagubelor provocate din neglijență și lipsă de răspundere. De situația existentă, scutită de răspundere nu este nici conducerea cooperativei și comitetul de partid din C.A.P., care trebuiau să analizeze la timp situația creată ,să nu lase totul în seama șefului de fermă, mai ales că acesta s-a dovedit neputincios să rezolve problemele. Deci, aici se impune o analiză minuțioasă pe toate planurile, iar rezultatele să fie făcute cunoscute tuturor cadrelor de conducere și tehnice din agricultura cooperatistă a județului. De asemenea, considerăm necesar, ca măcar provizoriu să fie trimis la C.A.P. Cudalbi ,I un specialist cu experiență pentru a pregăti sectorul zootehnic pentru iarnă sub toate aspectele. Astfel s-ar putea ca și în anul viitor avutul obștesc să fie cijmuit de boala neglijenței și a nepăsării. MANOLE CREȚEANU Din activitatea fermelor C.A.P. OSCAR HAN : „DĂLȚI ȘI PENSULE" Note de lector Alături de Nicolae Tonitza, Francisc Șirato, Oscar Han este unul dintre artiștii de seamă ai țării noastre care în perioada dintre cele două războaie mondiale și-a spus cu curaj cuvîntul în presă asupra fenomenului plastic sau a evenimentelor politice și culturale din România, înzestrat cu un ascuțit simț de observație și o solidă formație artistică, Oscar Han intuit cu discernere valorile a timpului său, a exprimat în presă opinii care își păstrează și astăzi actualitatea. Cartea sa "Dărți și pensule1", apărută recent la editura Minerva, adună pentru prima dată în paginile ei cronicile plastice publicate cu deosebire în „Curentul și Timpul", cărora sculptorul le alătură și cîteva eseuri scrise după 1950. O a doua secțiune a acestui masiv volum intitulată „Memorii" cuprinde amintirile artistului din perioada studiilor și a profesoratului la Școala de Belle-Arte din București. Ultimul capitol, „Portrete", se referă la personalități de prestigiu ale culturii românești : N. Iorga, A. Macedonski, Ovid Densusianu, V. Pârvan, C. Brâncuși, Octavian Goga, M. Sadoveanu, Urmuz, Iser, Vianu, Maria Tănase ș.a. _ „ , Valoarea cărții stă fără îndoială în competența autenticitatea judecăților forsimulate de Oscar Han cu privire la fenomenul plastic al timpului său, în favoarea cu care artistul își deapănă amintirile. Cronicile sale despre Pallady, Iser, Petrașcu, Steriadi, Jiquidi, Ștefan Popescu Ivan Mestrovici ș.a., citite din perspectiva anilor care au trecut, nu par deloc depășite de timp, ci dimpotrivă, observațiile judicioase care le conțin fac să ne gîndim la capacitatea cu care artistul a intuit atunci adevăratele valori, pe artiștii care aveau să se dovedească principalii înnoitori ai artei. Articolele politice pun în lumină o altă latură a personalității lui Oscar Han și anume spiritul său acid, înclinația către pamfletul vehement, acuzator. Dintre eseurile care completează suita cronicilor plastice și a articolelor politice am aminti în primul rînd „Tradiția în arta plastică", „Portretul în sculptură", „Culoare și lumină", precum și pe cel în care Oscar Han evocă personalitatea sculptorului Donatella. Scriind despre portret, Oscar Han dă un răspuns categoric acelor artiști care mai susțin că atîta timp cît există fotografia în culori, ce rost ar mai avea acest gen în creația pictorilor. „Admirația și colectivității, notează simpatia Oscar Han, cer artistului să păstreze omul cu particularitățile fizionomice, cu ceea ce se numește curent „asemănare“. Fotografia redă asemănarea curentă a subiectului - imagine în funcție de lumină cît mai exactă , dar fotografia nu poate operă de interpretare, plastifică, ci rămîne la forțele precise și mecanice ale aparatului" (pp. 236—237). Amintirile din perioada cît Oscar Han a fost elev iar mai apoi profesor la Școala de Belle-Arte din București, aduc o serie de fapte inedite, multe conținînd o vădită notă umoristică. Cu deosebită căldură vorbește Oscar Han în paginile cărții sale despre Tonitza, Șt. Dimitrescu și Șirato, artiști cu care Francisc autorul cărții de față a format în 1925 „Grupul celor patru", ale cărui expoziții aveau să se succeadă cu o frecvență anuală pînă în 1933, cînd a încetat din viață Ștefan Dimitrescu. Incheindu-se cu un grup de portrete ale unor personalității de prestigiu ale culturii românești, cartea lui Oscar Han cuprinde și aproape 30 de reproduceri după sculpturile artistului, ca și o serie de facsimile după scrisorile primite de la Tonitza, Șirato, Șt. Dimitrescu, Romul Ladea, O. W. Cisek, Dimitrie Cuclin, Cezar Petrescu, Lucian Blaga, Tudor Vianu, Ion Barbu, Victor Eftimiu ș.a. CORNELIU STOICA Detaliu la Casa de cultură a sindicatelor. 2100 tone fier vechi predat oțelăriilor Alături de participarea entuziastă la îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor luate în întrecerea socialistă, tinerii de pe platforma Combinatului siderurgic Galați, mobilizați de organizațiile U.T.C., au întreprins în cursul acestui an numeroase acțiuni pentru economisirea materiilor prime, a materialelor și a deșeurilor metalice. Acțiunile organizate de tinerii siderurgiști în această direcție s-au soldat pînă în prezent, cu colectarea și predarea cantității de 2 100 tone fier vechi. Pe această linie, merită reliefată contribuția adusă de tinerii din cadrul sectoarelor oțelărie, S.T.G., nale, slebing, transporturi furși S.U.C.T. — I.C.M.S.G. VISTA NOUA COMBINATUL SIDERURGIC imagine din Laminorul de benzi la rece Foto; PAUL POPA Festivalul teatrelor de păpuși Mîine se deschide la Constanța, ediția 70 a Festivalului teatrelor de păpuși care va dura pînă la data de 23 septembrie. Păpușarii în cadrul gălățeni vor prezenta acestei prestigioase confruntări artistice două spectacole cu „O rază de soare” de Al. T. Popescu. Piesa dezbate problema prieteniei, a sacrificiului de sine, abordînd un subiect care reușește să cucerească pe micul spectator. Secvențe actoricești La Teatrul de stat domnește zilele acestea o activitate febrilă. Pe scenă, sub îndrumarea lui Iorgu Viforeanu, un grup de actori dau viață personajelor din basmul feeric „Mic pitic, inimă de voinic" lui Sergiu Miloran. Piesa se a adresează în primul rînd celor mai mici spectatori. Ei vor face cunoștință cu Mic pitic, bun, Vrăjitoarea cea rea, Gînd înghite foc și cu doi vraci care fac numai năzbîtii. In altă parte, mai precis, la club, Alexandru Nicolaev pregătește muzica spectacolului. Rînd pe rînd interpreții devin cintăreți, dînd viață partiturilor. Nici holul teatrului nu e „menajat". Aici actorii urmăresc cu atenție indicațiile coregrafice a lui Mitu Stan, prim balerin la Teatrul muzical. In studio, regizorul Traian Ghițescu-Ciurea descifrează împreună cu distribuția lucrarea lui Paul Everac „Camera de alături”. Avizierul teatrului mai anunță încă o piesă : „Ascensiunea unei fecioare" în regia lui Ovidiu Georgescu. Oaspeți— actorii brăileni Astăzi la Galați, vor avea loc două reprezentații cu piesa „Asta-i ciudat" veseu, avîndu-i de M. R. Paraschiva protagoniști pe actorii Teatrului de Stat „Maria Filotti" din Brăila. Reprezentațiile anunțate se vor desfășura pe scena Teatrului de stat Galați, in rolurile principale : actorii Rodica Mandache, Nae Nicolae, Ion Roxin, Dumitru Dobrin, Mircea Macrin, Anghel Valentin, Bujor Deac, Nicolae Ciocoiu, Elena Adu și alții. Piesa lui M. R. Paraschivescu — reluată după mulți ani de către colectivul teatrului din Brăila - este pusă în scenă de către apreciatul regizor Yonnis Veakis. Scenografia a fost realizată de Elena, Pătrășcanu - Veakis și Al. Brătășanu. Pa?, a 3-a Cum e și firesc, ziua de duminică atrage spre locurile de recreere și odihnă numeroși tineri și vîrstnici ; sînt mai aglomerate și principalele centre comerciale ; orașul este în această zi de odihnă gazdă pentru mai mulți turiști și vizitatori. Și ca orice gazdă trebuie să-și primească cu ospitalitate zorii, pe înșiși locuitorii săi, vizitasă aranjeze mai cu dichis haina străzilor, bulevardelor, a parcurilor și spațiilor verzi, a piețelor și magazinelor. Haina orașului trebuie să fie întotdeauna curată, dar în zilele de sărbătoare trebuie să arate și mai frumos. Cum arată municipiul Galați într-o duminică de septembrie ? Pentru a răspunde la această întrebare am mers prin principalele locuri, mai mult solicitate în zilele de duminică. De la început consemnăm preocuparea susținută a edililor gălățeni pentru gospodărirea arterelor principale de circulație, a grădinii publice și a parcului „Mihai Eminescu", a falezei de la Dunăre și a altor puncte de atracție, printre care mai amintim Muzeul de modernă și contemporană artă românească, parcul Tudor Vladimirescu și altele. La primele ore ale dimineții, toate aceste locuri erau gătite cu grijă pentru a-și primi vizitatorii. Cuvinte de laudă trebuie aduse lucrătorilor de la întreprinderea de gospodărire orășenească Galați, care pe timpul nopții curăță străzile, parcurile, celelalte centre de agrement și de interes gospodăresc. Menționînd aceste străduințe, nu putem trece cu vederea petele care mai umbresc nu numai haina de sărbătoare a Galațiului, dar și renumele gălățenilor cunoscuți ca buni gospodari, fruntași în acțiunea de înfrumusețare. Una din petele pe haina orașului este parcul „1 Mai", din apropierea pieței cu același nume. Despre starea proastă de igienă și gospodărire a acestui parc s-a scris recent în ziarul nostru și tov. Mircea Marinescu, directorul I.G.D. Galați ne asigura în răspunsul trimis ziarului că s-au luat măsurile respective de salubrizare. S-au luat dar... nu s-au aplicat ! Gardul de plasă care împrejmuiește acest parc era duminică dimineața tixii de hîrtii, peste care nu trecuse mătura de cîteva săptămîni. In interiorul parcului alte hîrtii și coji de pepeni. Vîrf la toate se pune o grămadă de gunoi menajer depozitată pe latura parcului dinspre str. Alba Iulia. Tot aici o întreprindere de construcții, care a lucrat la refacerea străzilor, a „uitat" în mijlocul străzii importante cantități de balast, de filer, de saci de hîrtie rupți, un butoi de smoală, un tăvălug metalic și chiar o gheretă mobilă, parcată în diagonala străzii, împiedicînd circulația autovehiculelor. Cum îngăduie gospodarii orașului (ne gindim in primul rînd la Consiliul popular municipal) această situație care dăinuie de la începutul anului î La Parcul pionierilor ne-a reținut atenția un zgomot enervant al leagănelor pentru copii. Scîrțîiau din toate încheieturile în așa fel că numai odihnă nu se mai poate numi timpul petrecut de vizitatori aici. „Noroc" că nu funcționau toate leagănele, că atunci... 1 De acest „noroc" se plîng însă copii, fiindcă din nouă funcționau doar două leagăne Restul erau defecte, complet inutilizabile. Cum e posibilă o asemenea neglijență tocmai aici într-un parc de distracții pentru copii ? Din parcul „Mihail Eminescu“ unele leagăne au fost demontate și depozitate in curtea I.G.O: Aici nu... scîrțîie ! ? Prost gospodărit este și spațiul verde din apropierea întreprinderii 7 construcții montaj și I.I.L. nr. 2 Galați, cel de pe bulevardul Republicii, unde este amplasată placa comemorativă în cinstea eroilor răscoalei din 1907, precum și cele de pe str. Dornei, de la bazinul de înot și oițele. Am consemnat și cîteva părculețe în suprafață de numai cîțiva zeci de metri pătrați deoarece toate trebuie să fie curate, nu numai Grădina publică ! In categoria spațiilor verzi care se cer a fi mai bine îngrijite se numără și cel de deasupra tunelului de la Filești. Acest spațiu a fost împrejmuit cu prefabricate din beton, s-au plantat aici pomi. Aici și-au făcut loc mari cantități de gunoi. Resturi menajere se găsesc și în dreptul spărturilor din gard care lasă o impresie de crasă neglijentă și la poarta mare metalică ce nu se mai poate închide din cauza gunoiului, și la pasajul ce traversează liniile de cale ferată din str. Prundului în str. Mitrea Cocor. Gospodarii municipiului au trecut vreodată pe aici ?... ... Săptămîna trecută s-a publicat în ziarul nostru o notă însoțită cu o fotografie de pe str. Nicolae Bălcescu nr. 13. Am trecut din nou pe acolo. Au dispărut grămezile de gunoi fotografiate dar au apărut altele, pentru că nu s-au făcut amenajări suficiente pentru gospodărirea acestuia. Nemăturată era și str. Traian de la piața „30 Decembrie" în sus ca și bulevardul Republicii, spre nord de grădina publică. La gospodărirea de duminică și de fiecare zi a orașului trebuie să contribuie și întreprinderile și instituțiile și cetățenii. Am observat însă că pe locuri proaspăt curățate de lucrătorii de la I.G.O., salariații de restaurantul „Dunărea" au deja pus gunoi din sălile de consumație. Același lucru și la terasa „Albatros unde pubelele pline, la ora 9 dimineața, erau cu gunoi specific localului de aici. Lipsită de gospodărire este și intrarea de la grădina mult căutată în zilele „Carde sărbătoare, și restaurantul cu același nume, de la bufetul „Victoria". De asemenea, nu toate chioșcurile de răcoritoare au cutii pentru depunerea ambalajelor, care sînt aruncate pe jos. Aceste locuri arată cel mai urît duminica, atunci cînd afluxul de cumpărători este mai mare. Spunem că și cetățenii sunt datori să păstreze curățenia orașului. Cine a trecut duminică pe la orele 10 prin stațiile de tramvai din piața „30 Decembrie și prin stațiile de autobuz din piața „Mihai Eminescu”, de pe str. Brăilei, în dreptul complexului comercial, și pe bulevardul George Coșbuc, în apropierea Casei de cultură a sindicatelor, a putut vedea votul". de bilete aruncate „cala voia întîmplării, deși amenajări pentru depozitarea lor sunt suficiente. De asemenea, am întîlnit adevarate atentate la igiena orașului, din partea unor cetățeni neidentificați care aruncă gunoiul în plin centrul (de exemplu la întretăierea străzii Traian cu strada 1 Mai). Identificarea și sancționarea aspră a acestor cetățeni incorigibili nu trebuie să fie de loc amînată de către gospodarii orașului. In raidul nostru, am fost poate zgîrciți cu exemplele pozitive, care sunt desigur mult mai multe decit cele menționate în aceste rînduri. Am insistat însă mai mult asupra aspectelor negative care nici ele nu se limitează numai la enumerările de mai sus — pentru că dorim ca orașul să fie mai frumos, mai bine gospodărit. AUREL FLOREA Haina (nu de duminică SUBLINIERI • SUBLINIERI N-a mai dat cu mîna goală nă De cînd se știau împreutință Medeleanu și Sanda Doniga din comuna Ghidigeni o duceau tot intr-o ceartă. Timpul a trecut — 14 ani — dar concubinii făceau tot ce învățaseră ; acum se certau, acum se despărțeau și de fiecare dată se grăbeau să se împace. Ultima dată cînd s-au certat, Medeleanu n-a mai dat cu mîna goală a chiat securea. Femeia a fulgerată de lovitură, căzut Așa a pus capăt, fără pic de chibzuință, certurilor și s-au despărțit pentru totdeauna. Ioniță Medeleanu a fost deferit justiției și va primi — nu ne îndoim — o pedeapsă exemplară pe măsura crimei săvîrșite. Cu tractorul la... furat Cine o îi fost cu ideea e mai greu de stabilit, in schimb ceea ce au văzut paznicii în plină noapte, după ora 2, s-a consemnat cît se poate de clar. Gheorghe Zaharia pe tractor, împreună cu Iancu Mărgărit, șef de echipă la depozitul laminate, și cu Marin Prisăcaru, muncitor la același depozit, au „strîns" în trailer 1950 kg material lemnos din unul din depozitele C.S.. După ce încărcătura a fost asigurată, Gheorghe Zaharia a demarat cît a putut, dar ghinion, a fost „stopat". Acum toți trei continuă drumul spre lege, încărcați cu regrete tardive. Corigența la „examenul“ de cinste Surpriza a fost deosebit de neplăcută nu numai pentru colectivul didactic al Școlii generale nr. 27 din Galați, ci pentru toți profesorii și învățătorii când au aflat de fapta reprobabilă a profesoarei de lucru manual Anghelichi Caspirovschi. Călcîndu-și în picioare demnitatea de educator, profesoara Caspirovschhi a pretins tatălui unui elev din clasa a cărei era o sumă de bani, dirigintă motivînd că, cu ajutorul lor îl va convinge pe profesorul Anastase Istrate ca să-l promoveze la corigența. Dar de fapt elevul promovase. Cinstit și integru, tatăl elevului a anunțat organele în drept și astfel Anghelichi Caspirovschi a fost prinsă în flagrant delict și reținută. Corigența la „examenul“ de cinste așteaptă acum un verdict pe măsura faptei și a gravului pericol social pe care-1 reprezintă, Așteptăm răspuns!... Cu cîtva timp în urmă, Ion I. Mihnea din Galați str. Energiei, nr. 25, conducător auto pe autobasculanta 21 G1 154 proprietatea I.T.O. s-a deplasat, ziua în amiaza mare cu mașina in port, a încărcat 1 m.c. de nisip și a plecat acasă. Sesizate de cetățeni, organele de miliție au depistat furtul și l-au trimis pe Mihnea în jucată pentru furt calificat in dauna avutului obștesc. Hoțul și-a primit pedeapsa de 7 luni închisoare. Ne întrebăm însă, cum de a putut fura nisipul fără ca nimeni să împiedice hoția ? Oare depozitul acela de nisip de pe malul Dunării este lăsat așa, la voia intîmplării ? M. IONESCU C. MIHAILESCU i