Viața Nouă, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7945-8022)

1970-08-08 / nr. 7978

y á i «L * RI­ INTÎMPINAREA MARII SĂRBĂTORI Realizări pe platforma Combinatului siderurgic Ingrijindu-se de înfăptuirea unei importante cerințe puse de conducerea partidului și statului în fața siderurgiei — reducerea consumului de cocs, specialiștii și jurnaliștii Com­binatului gălățean au trecut la elaborarea și aplicarea unui complex de măsuri tehnice și organizatorice. Intre altele, în cadrul secto­rului depozite-aglomerate și la cele două furnale s-a trecut la micșorarea ochiurilor ciururi­lor de sortat cocsul, la mărirea procentului de gaz metan in­suflat în furnal și funcționarea cu temperaturi de peste 1050 grade Celsius. In prezent, în cadrul serviciului de cercetări metalurgice se întocmesc stu­dii legate de utilizarea oxige­nului în procesul de elaborare a fontei. Preocupările siderurgiștilor gălățeni au început să dea bune rezultate. Numai in de­cursul unei singure luni din acest an colfcisumul de cocs a fost redus cu peste 3 500 tone. Nu demult, colectivele de muncă ale șantierelor 11 și 33 I.C.M.S.G. au început construc­ția castelului de apă al turna­toriei de lingotiere, obiectiv de seamă de pe platforma Combi­natului siderurgic, care contri­buie din plin la realizarea lin­­gourilor de otel. Castelul de apă, conform angajamentelor luate de mon­­tori cit și de constructori, va fi terminat în numai două luni față de trei ori a fost prevăzut să dureze execuția lui.­­ Terminînd partea interioară construcției propriu-zise, mentorii, din dorința de a în­­tîmpina ziua de 23 August cu noi și importante realizări, au­ trecut la execuția instalațiilor interioare, lucrare care va în­globa peste 500 m 1 țeavă cu diametrul pînă la 325 mm. Cei care se află în fruntea întrecerii și care au dobîndit cele mai bune rezultate, sînt instalatorii conduși de Vasile Macovei de la lotul 331 IC.M.S.G. Colectivul I.A.S. Brateș raportează întreprinderea agricolă de stat Brateș, unitate situată in zona preorășenească, a Gala­­țiului, are un profil mixt, cul­turi vegetale și creșterea ani­malelor. Astfel, unitatea con­tribuie la aprovizionarea pie­țelor orașului cu o variată gamă de produse a.­r­o-alimen­­tare. Conștienți de acest lucru, muncitorii, inginerii și tehni­cienii întreprinderii și-au luat, o dată cu dezbaterea cifrelor de plan, importante angajamen­te în întrecerea socialistă. După șapte luni de muncă, bilanțul încheiat confirmă că acest colectiv a muncit cu en­tuziasm și dăruire pentru res­pectarea cuvîntului dat. Astfel planul la legume (unitatea este specializată în producția de castraveți) a fost depășit cu 210 tone, iar la export s-au li­vrat 320 tone castraveți, față de 300 tone ce­ prevedeau con­tractele încheiate­­ la fructe, u­nitatea a livrat cu 20 tone pes­te prevederi. Rezultate remarcabile .s-au obținut la producția animalieră. Din fermele întreprinderii s-au livrat 65 tone carne de porc, — o depășire de 30 la sută, 450 tone carne de taurină — 50 la sută peste plan, 22 318 hl lapte de vacă — 4 la sută pes­te prevederi și 543 hl lapte de oaie — cu o depășire de 26 la sută. Aceste rezultate au adus în­treprinderii un venit suplimen­tar de 1 700 000 lei. Depășirile amintite s-au realizat în con­dițiile economisirii la cheltuie­lile de producție a sumei de 1 500 000 lei. Colectivele de muncă ale fermelor de la I.A.S. Brateș, îndrumate de organizațiile de partid, sînt hotărîte ca și în viitor, pînă la sfîrșitul anului, să muncească cu aceeași ho­­tărîre pentru realizarea pla­nului de stat și a angajamen­telor luate. IN PAGINA A HI-A ORIZONT CULTURAL JL 1 350000 lei venituri suplimentare De la începutul anului și­ pî­nă acum mecanizatorii de la I.M.A. Bujor au muncit cu toată capacitatea pentru exe­cutarea la timp și de cea m­ai bună calitate a lucrărilor agri­cole în cooperativele deservite și, bineînțeles, pentru realiza­rea veniturilor planificate, principalii indicatori econo­mici. In urma strădaniilor de­puse, întreprinderea a realizat un veni­t total de opt milioane lei, cu 32 la sută mai mare decit prevedea planul pe șapte luni. La capitolul cheltuieli de producție, ca urmare a bu­nei folosiri și întrețineri tractoarelor, mașinilor și utila­a­jelor din dotare, s-au înregis­trat economii de peste 200 000 lei. Cele mai bune rezultate le-au înregistrat secțiile de mecanizare Băneasa — condu­să de Toader Apostol — ,care a depășit planul de venituri cu 80 la sută. Bujor — șef de secție Nicolae Boșneagă — 56 la sută și Vîrlezi șef de secție Gheorghe Bejan —­ care se înscrie cu o depășire de 43 la sută. Conduși de organizația de partid, mecanizatorii de la I.M.A. Bujor sunt ferm hotărîți să muncească și în continuare cu aceeași dăruire pentru rea­lizarea planului propriu pentru obținerea unor produc­­i­­ii agricole cit mai mari în cooperativele agricole pe care le deservesc. In halele moderne, pe platformele de asambla­re și la cheiurile de ar­mare, activitatea con­structorilor de nave ga­­lățeni se desfășoară la cote înalte. IN FOTOGRAFIE: I­­magine parțială a grupu­lui de vase aflate in stadiu de finisare la cheiul de armare. IN PAGINA A IV-A MAGAZIN în pagina a IV-a — R.A.U. și Israel au acceptat propunerea de Încetare a focului — Reuniunea primilor miniștri ai țârilor nor­dice — încheierea, «ai vorbiri­lor soviete vest-e ger­­mane — DIN PRESA STRĂINĂ. Substratul tulburărilor de la Belfast — O nouă răpire la Montevideo Proletari­i din toate țările,­ uniți-vă ! Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7978 SIMBATÄ 8 AUGUST 19706 PAGINI — 30 BANI In împărăția florii - soarelui. Foto : P. POPA La S.N.G. și Uzina mecanică navală Se impune mai multă atenție fată de inovații și inovatori Cînd se pledează pentru promovarea noului în procesul de fabricație . Autorii așteaptă iar dosarul este sub lacăt . In șapte luni s-a luat în discuție o singură propunere Mișcarea de inovații se înca­drează în mod firesc în dezvol­tarea economică, în amploarea pe care o cunoaște tehnica mo­dernă, în ritmul și cerințele per­fecționării proceselor tehnolo­gice. In tot mai multe întreprin­deri valoarea economiilor reali­zate pe calea invențiilor, inova­țiilor și raționalizărilor este sub­stanțială. Aceasta satisface din plin eforturile celor care aduc adaosuri prețioase agregatelor, mașinilor și dispozitivelor. La Șantierul naval și la Uzina me­canică navală, de exemplu, în ultimii ani au fost concepute și aplicate în producție procedee tehnologice cu mare eficiență economică. Multe dintre inova­țiile aplicate au drept rezultat scurtarea ciclului de fabricație, valorificarea rezervelor existen­te reducerea consumurilor spe­cifice de metal și materiale. In acest sens este­ edificator să menționăm invențiile : „Instala­ția de încărcare de pe nave", „Dispozitiv electromagnetic pen­­­tru sudarea automată sub flux tablelor", „Schemă electrică și aparataj automat pentru su­darea în mediu protector de CO2’’, „Turnarea elicelor în co­­chile metalice", inovații conce­pute de tovarășii Gh. Berescu, Albu Traian, Mircea Roibu, Gh. Lupea, tehnicienii Sorin Foltea­­nu, Virgil Ciobotaru, ingineri la Șantierul naval Galați. Tot la Șantierul naval inovatorii au conceput și aplicat, printre altele inovațiile „Noua tehnologie de fixare a tablei fonice", „Trasa­rea combinată a echipamente­lor metalice”, „Modificarea re­țelelor de tubulatură în instala­ții", inovații care au o valoare economică în medie de peste 300 000 lei. La cabinetul tehnic de la U­­zina mecanică navală sunt ex­puse machetele unor inovații valoroase. Amintim­­ „Separato­rul magnetic", „Mașina de cer­nut praf de cocs”, „Formarea pneumatică a miezurilor întărite pentru turnare". Ultima inovație realizată aici este „Proces teh­­­nologic de elaborare și turnare a ramelor de ferestre și hublouri la nave". Inovatori cum sunt in­ginerul Ion Ursache, Gh. V. Po­pa, Ion Ghineș, Mircea Lungu, și alții, depun o activitate rod­nică pentru descoperirea și va­lorificarea noului în producție. Necesitatea dezvoltării mișcă­rii de inovații, stimularea inova­torilor are o importanță deose­bită în ansamblul activității e­­conomice. La Șantierul naval din Galați, de exemplu, valoarea e­­­conomiilor postcalculate pe ulti­­mii 4 ani trece de 6 milioane I. PALAMIUC I. (Continuare în pag. a II-a) FUNDEN si­­ pe coordonatele refacerii Am fost la Fundeni, pe malul sting al Siretului, in zilele nopțile acelea cumplite de mai, și cinci sătenii de aici, ajutați de muncitorii de la oraș și de flă­căii îmbrăcați in uniformă ostă­șească luptau pe diguri cu a­­pele care creșteau între maluri. Am consemnat atunci faptele de dirzenie, de voință statornică și dăruire de sine până la cotele omenescului maxim posibil du­pă care oamenii au gustat din paharul amărăciunii, al re­tragerii pe alte metereze, fa­ra semnele deznădejdii, ci cu încărcătura potențială care dă succes contraofensivei, bătăliei, refacerii. Acest „război" al reconstruc­ției nu s-a sfirșit. In aceste zile de august el își arată parțial victoriile și lasă să se întrevadă succesele de mîine. Revenind la Fundeni, interesat, in primul rind, m-am de oamenii aceia in casele cărora au pătruns apele tulburi ale Si­retului. Cunoșteam hotărirea lor, a intregului sat, de a mu­ta vatra caselor pe terenuri fe­­rite de ape ; cunoaștem că si­nistraților le-au fost repartiza­te loturi de case, încă din pe­rioada cind apele nu se indu­rau parcă să se retragă in albia lor firească, și scrisesem des­pre ajutoarele bănești și mate­riale ale societății noastre a­­le partidului și statului, pentru refacerea bunurilor pierdute. Acum pe ulițele Fundenilor, ale satului Hanu Conachi, au apă­rut acoperișuri de case noi. Sa­tul Fundenii vechi va trebui șters de pe hartă, deoarece ma­joritatea locuitorilor de aici, și în curind și ultimele cinci fa­milii care au mai rămas, acolo, și-au strămutat locuințele in satele vecine. Alexandru Manu s-a și mutat în noua locuință. A făcut o casă mare, cu trei camere luminoase și cu anexele necesare unei gospodării. Cu ajutorul bănesc de la stat și-a cumpărat tablă zincată pentru acoperiș, cherestea, ciment, alte materiale de construcții la pre­țuri preferențiale. Despre bucuria refacerii că­minului ne-a vorbit soții Gheor­ghe și Ecaterina Panaite, pe ca­re i-am întilnit muncind la fi­nisarea noii locuințe.­­ împovărat de grija creșterii celor cinci copii pe care îi mai am acum acasă, nici nu puteam să visez că in mai puțin de trei luni de la dărimarea casei inun­date o să pot să mă mut in alta nouă. Dar ce nu se întîmplă in vis, se petrece in realitate ! Și asta pentru că am simțit din plin ajutorul partidului și al sta­tului. Am primit din partea sta­tului un CEC in valoare de pes­te 12 000 lei, cu care m-am pre­zentat la depozitele cooperației de consum de unde mi-am luat materialele de construcție cu care am putut să înalț o casă mult mai încăpătoare și mai frumoasă decit cea veche. Co­operativa agricolă de producție m-a ajutat cu mijloace de trans­port, cu unele materiale. Aju­tor am primit din partea săte­nilor, nu numai de la cei trei copii ai mei, căsătoriți, sau de la rude sau vecini, pe de la întreg satul, ci aproa­Intr-o zi de clacă am numărat in bă­tătura noii mele locuințe mai mult de 70 de consăteni, care au venit să mă ajute la ridica­rea casei, întrajutorarea, grija consi­liului popular, a cooperativei a­­gricole de producție față de cei care își construiesc locuințe noi am intilnit-o la toți cei peste căminul cărora au trecut apele mițoase. La comitetul comunal AUREL FLOREA (Continuare în pag. a II-a) Realizarea angajamentelor — cale de creștere a veniturilor In C.A.P. Toate succesele economice, C.A.P. ul Băleni și le datorește în exclusivitate, eficienței muncii politice, dublată de bu­na organizare a activităților desfășurate în unitate la toa­te nivelele, începînd cu consi­liul de­ conducere și terminînd cu echipele din componența brigăzilor. Fiecare an de pro­ducție, îmbogățindu-ne expe­riența mereu cu alte date, a creat în cooperativă un climat favorabil, asimilării noului, eli­minării conservatorismului, desfășurării științifice a activi­tăților în toate compartimen­tele economice ale unității. Realizarea sau depășirea indi­catorilor planificați a devenit pentru colectivul nostru un lu­cru obișnuit și aceasta datori­tă împletirii unui grup de fac­tori pe­­ care-i subliniem în cele ce urmează. Pe tot parcursul anului, con­siliul de conducere acționează pentru concretizarea, fără în­­tîrziere, în activitatea de pro­ducție, a hotărîrilor adunării generale. Acest lucru este po­sibil fiindcă fiecare membru al consiliului este direct legat prin sarcini de un anumit sec­tor economic pe care, cunos­­cîndu-l în fond, îl poate ajuta să se perfecționeze, prin mă­suri operative specifice. Spe­cialiștii au contribuit și con­tribuie la instruirea oamenilor, ușurîndu-se astfel munca de urmărire a desfășurării etape­lor procesului de producție, in organizațiile de partid se ana­lizează periodic modul cum sînt respectate hotărîrile adună­rilor generale, cum sunt în­deplinite sarcinile de pro­ducție și mai ales ce măsuri se iau pentru înlăturarea greu­tăților care apar firesc in pro­cesul muncii. Dacă adăugăm la cele spuse mai sus faptul că brigadierii noștri sunt oa­meni cu multă experiență, ca­pabili oricind prin efortul și exemplul lor să faciliteze rea­lizarea sarcinilor primite din partea consiliului, avem în fața tabloul general al modului cum este organizată munca, și împărțită răspunderea în unita­tea noa­ftră. Primăvara anului 1970 a pus la grea încercare multe coope­rative agricole din țară. Soli­dari cu eforturile întregului popor, investite în activități menite să compenseze pagu­bele pricinuite de inundații, țăranii cooperatori din Băleni în adunarea generală și-au luat angajamente care astăzi au început să prindă conturul realizărilor. Suplimentarea con­tractului încheiat cu statul, la livrarea griului cu circa 370 tone a însemnat nu numai o faptă cetățenească (normală de altfel în condițiile societății socialiste) ci și un venit de 500 000 lei pentru unitate. Pu­tem adăuga in aceeași ordine de idei că s-au livrat 14 tone mazăre peste plan la Agrosem lucru care crește cifra venitu­rilor cu încă 35 000 lei. in sec­ AI.BC CRĂCIUN președintele cooperativei agricole de producție din comuna Băleni (Continuare în pag. a II-a) Avutul obștesc - un perimetru în care nu se admite indiferența OPIM­I Marile sarcini sociale ce stau în fața noastră nu pot fi îndeplinite fără o strictă disciplină de stat. Orice fi­sură, orice neglijare a res­pectării legii, orice­­ șovăire din partea celor ce prin na­tura funcției lor trebuie să militeze pentru stabilirea unui climat de perfectă le­galitate în mînuirea și ad­ministrarea bunurilor ce al­cătuiesc avutul obștesc se pot solda cu pagube de zeci și sute­­ de­ mii. Climatul de legalitate se stabilește prin îmbinarea muncii de prevenire cu cea de depistare și demascare a celor care, tributari unor tare sociale improprii tim­pului și m­oralei noastre, confundă avutul obștesc cu propriul buzunar, dispunînd de banii statului, ai obștei, după bunul lor plac. Mijloacele și formele prin care trebuie să se desfășoa­re munca de prevenire ge­nerală trebuie să fie de o ma­ximă eficientă, competentă și permanent susținută ast­fel incit să asigure atît cu­noașterea legilor de către toți cetățenii, in vederea respectării lor, dar mai ales această cunoaștere trebuie să vizeze pe factorii de ba­ză din întreprinderi și insti­tuții în scopul prevenirii și semnalării infracțiunilor în­dreptate împotriva avutului obștesc încă de la primele simptome. .Desigur că în realizarea acestor obiective, un rol important îl au organele de miliție, procuratura și în ultimă instanță, justiția. VASILE MUNTEANU judecător (Continuare în pag. a II-a)

Next