Viața Nouă, octombrie-decembrie 1970 (Anul 27, nr. 8023-8101)
1970-11-08 / nr. 8056
ín prezenta CONDUCERII DE PARTIDul de stat SERIA AVOT Lie COMEMORAREA A TREI REEENI BE LA PRĂBUȘIREA DOFTIIEI într-o atmosferă de emoționantă omagiere a eroismului comuniștilor, luptători neînfricați pentru apărarea intereselor poporului muncitor, pentru eliberarea oamenilor muncii de sub jugul exploatării și asupririi, pentru libertatea și independența patriei, mii de cetățeni — muncitori din uzinele ploieștene, din schelele și rafinăriile Văii Prahovei, țărani din împrejurimi, militari, elevi și studenți — s-au adunat ieri spre a comemora treizeci de ani de la prăbușirea, în noaptea de 9—10 noiembrie, a zidurilor închisorii Doftana, sub ale cărei dărîmături au fost uciși numeroși militanți revoluționari. Este un moment solemn trăit cu intensitate de toți cei ce față. El evocă în conștiința lor drumul străbătut timp de cinci decenii de gloriosul partid, drum presărat cu nostru minunate fapte de eroism, cu nenumărate sacrificii și jertfe ale celor care s-au identificat cu cauza partidului și a poporului muncitor. Impresionanta solemnitate desfășurată sub zidurile cumplitei temnițe — devenite în anii noștri muzeu, — a reprezentat prinosul adîncii recunoștințe a întregului nostru popor față de comuniștii, antifasciștii, patrioții revoluționari, care, pe baricadele marilor bătălii de clasă, îrfruntînd cu neînduplecată dîrzenie teroarea sîngeroasă a aparatului de represiune burghezo-moșieresc, sacrificîndu-și chiar viața, au ținut mereu sus steagul luptei pentru sfărîmarea rânduielilor nedrepte ale claselor exploatatoare, pentru edificarea socialismului și comunismului pe pămîntul României. In același timp, în manifestarea de ieri și-au găsit încă o dată expresia, voința de nezdruncinat a poporului nostru de a duce înainte bogatele tradiții revoluționare, hotărîrea sa de a strînge și mai puternic rîndurile în jurul partidului și al conducerii sale, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, conducătorul iubit și prețuit de întregul popor, de a înfăptui neabătut obiectivele stabilite de Congresul al X-lea pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. Este ora 9. Sosesc tovarășii Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț. Sunt prezenți tovarășii Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emilnescu, Janos Fazekas, Drăgă- Petre Lupu, Manea Manescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Stănescu. Se află, de asemenea, printre cei veniți la Doftana membri ai CC ai PCR, ai Consiliului de Stat și ai guvernului, foști deținuți la Doftana, veterani ai mișcării muncitorești, activiști de partid și de stat, ai organizațiilor de masă, oameni de știință și cultură, generali și ofițeri, membri ai familiilor celor căzuți sub zidurile închisorii. Sosirea conducătorilor partidului și statului este întâmpinată cu căldură de cei prezenți. O gardă de onoare, formată din militari ai forțelor noastre armate, membri ai gărzilor patriotice și tineri din detașamentele de pregătire pentru apărarea patriei, prezintă onorul. Se intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, trece în revistă garda de onoare. Conducătorii partidului și statului pășesc apoi pe aleea ce coboară la Cimitirul„Trei pruni", unde se află mormintele celor căzuți la cutremur sub zidurile închisorii. Foști deținuți politici la închisoarea Doftana fac de gardă. In sunetele solemne ale Imnului eroilor, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat depun o coroană de flori din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România. Se păstrează un minut de reculegere. Sunt depuse apoi coroane de flori din partea Comitetului, foștilor luptători antifasciști, Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Consiliului Național al Femeilor, Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist și Comitetului Executiv al Uniunii Asociațiilor Studențești, Comitetului județean—Prahova al PCR și Consiliului popular județean, Comitetului orășenesc Cîmpina al PCR și Consiliului popular orășenesc, precum din partea unor mari întreprinși deri și instituții din județul Prahova. Depun jerbe de flori pionierii. Cinstind memoria eroilor clasei muncitoare, reprezentanții celei mai tinere generații, care nu cunosc decât din cărți și din exponatele muzeului condițiile de cruntă opresiune și teroare pe care le evocă Doftana, își exprimă — împreună cu miile de participanți la solemnitate — dragostea nețărmurită pentru partidul nostru comunist care a creat viața nouă și liberă de astăzi a poporului nostru, pentru împlinirea idealurilor în numele cărora au luptat și s-au jertfit atîția luptători revoluționari. In memoria eroilor clasei muncitoare, a căror jertfă va rămîne mereu vie în conștiința poporului român, cei prezenți păstrează un minut de adîncă reculegere. Prezența atîtor veterani ai mișcării muncitorești la acest moment impresionant, alături de tinerii luptători pentru înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român, conferă ceremoniei un profund caracter simbolic, subliniind forța dinamismul partidului care înși mănunchează într-un mic șuvoi toate generațiile, sub steagul său larg desfășurat. Revărsați pe colinele din jur, participanții se perindă într-un pios pelerinaj prin fața mormintelor de la Cimitirul „Trei pruni". Marile jerbe, ca și modestele buchete de flori ce sunt depuse pe aceste morminte, îngrijite cu dragoste, reprezintă emoționante mărturii ale sentimentului de venerație al poporului nostru pentru spiritul de sacrificiu, pentru uriașa forță morală a comuniștilor care au știut să înalțe un zid de voință omenească mai impunător decât groasele ziduri ale temniței. A urmat apoi mitingul solemn. După solemnitatea zii coroanelor de flori depureconducătorii partidului și statului au luat loc în tribuna amenajată pe platoul din fața fostei închisori „Doftana", unde sunt adunați mii și mii de oameni ai muncii. Tribuna este dominată de urarea „Trăiască Partidul Comunist Român, forța politică conducătoare a societății noastre !". Stimați tovarăși. în omagiul pe care îl aducem astăzi în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat și Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român memoriei celor care, cu trei decenii în urmă, au plecat din rîndurile noastre, răpuși sub zidurile prăbușite ale Doftanei, vrem să dăm expresie înaltei cinstiri pe care partidul comunist, poporul nostru întreg, o aduc tuturor acelor fii ai lor, luptători revoluționari, care și-au închinat viata cauzei celor ce muncesc, eliberării sociale a poporului muncitor, independenței și înălțării patriei, cauzei socialismului. Evocăm cu acest prilej o epocă plină de grele încercări și jertfe, epocă glorioasă din istoria mișcării revoluționare din România, din istoria Partidului Comunist Român. Aflat acum treizeci de ani în adîncă ilegalitate și supus celor mai aspre represiuni, Partidul comunist își dovedise deja rolul de forță politică de avangardă a clasei muncitoare. El își validase capacitatea politică și organizatorică în ridicarea maselor muncitoare la mari confruntări de clasă cu reacțiunea. Grevele de la Lupeni, bătăliile date de petroliști și ceferiști, alte importante acțiuni pentru apărarea democrației și a drepturilor celor ce muncesc, lupta împotriva fascizării țării stau mărturie în această privință. Represiunea din partea burgheziei și moșierimii române împotriva comuniștilor și a antifasciștilor făcuse din închisori și lagăre mai largă instrumente de cea răspândite în țară. Zadarnice măsuri însă în fața hotărîrii comuniștilor de a înfrunta pe dușman oriunde, de a-și face datoria revoluționară, de clasă, pînă la capăt! Experiența îndelungată a ilegalității a desăvîrșit activitatea constantă a partidului de legătură tot mai strînsă cu masele largi ale poporului și, în primul rând, cu clasa muncitoare. Pînă și temnițele au fost transformate de comuniști în adevărate școli de educație politică, revoluționară. Aici, la Doftana, prin activitatea organizației de partid, a unor militanți de frunte ai partidului nostru, făclia marxism-leninismului a continuat să ardă, răspîndind lumina teoriei și a experienței revoluționare, ajutînd la călirea a numeroase cadre care, mai tîrziu, fie în condițiile ilegalității, fie în procesul revoluției și al construcției socialiste, au îndeplinit sarcini de mare răspundere în conducerea partidului și a statului noii orînduiri. Aceste împrejurări deosebite au menținut permanent capacitatea combativă a cadrelor partidului, legăturile partidului cu clasa sa și cu forțele progresiste ale țării și i-au permis, în plin război, folosind împrejurările favorabile create pe fronturi de strălucitele victorii ale Armatei Roșii, să devină principala forță politică in organizarea și conducerea insurecției armate din August 1944. Ieșit din ilegalitate, Partidul comunist s-a afirmat repede ca forță centrală în gruparea celor mai valoroase energii ale poporului, clasa muncitoare, țărănimea muncitoare, intelectualitatea progresistă. In aceste condițiuni, și numai în acestea, a putut fi asigurată participarea României cu întregul ei potențial, alături de Uniunea Sovietică și ceilalți aliați, la războiul antihitlerist, creîndu-se simultan condițiunile pentru realizarea comandamentelor majore ale dezvoltării procesului revoluționar, înfăptuirea unității politice și organizatorice a clasei muncitoare, cucerirea puterii politice de către oamenii muncii, naționalizarea mijloacelor principale de producție, organizarea economiei pe baze socialistei, victoria definitivă a socialismului. Acestea sînt în linii mari jaloanele etapelor parcurse în acești treizeci de ani, care au demonstrat rolul fundamental, hotărîtor pe care îl joacă în procesul revoluționar factorul subiectiv, partidul. Această dovadă Partidul Comunist Român a făcut-o fără dezmințire. Ne exprimăm bucuria și mândria legitimă că Partidul Comunist Român, care va sărbători în curînd marea sa aniversare , 50 de ani de existentă, constituie în prezent forța politică conducătoare a societății noastre, cuprinde în rîndurile sale peste două milioane de membri, este strîns unit ideologic și politic, înconjurat cu dragoste și stimă de întregul popor. Poporul nostru este astăzi pe deplin stăpîn pe soarta sa și mîndru de realizările sale în ■construcția în plină desfășurare a socialismului. Republica Socialistă România se dezvoltă neabătut către făurirea societății socialiste multilaterale, cu un înalt grad al ritmului de creștere. Se dezvoltă susținut știința, învățământul, are loc avîntul creației spirituale, al culturii socialiste, bun comun al poporului. Socialismul a dus națiunea noastră la o înflorire materială și spirituală fără precedent, a unit într-o strînsă comunitate de interese, de idealuri și aspirații întregul popor, a ridicat pe trepte superioare unitatea clasei muncitoare, țărănimii, a intelectualității. A a devenit trainică, de nezdruncinat frăția dintre poporul român și naționalitățile conlocuitoare— maghiari, germani, sîrbi, de alte naționalități, clădită pe bazele solide ale deplinei și efectivei egalități de drept și de fapt, în creația comună pentru binele patriei comune. Sîntem pe deplin convinși că hotărîrea cu care întregul popor înfăptuiește linia trasată de ultimul Congres al partidului de dezvoltare în continuare a unei industrii puternice, de ridicare a agriculturii, politica activă de promovare a progresului științific și tehnic, înfăptuirea măsurilor de perfecționare a conducerii economiei de pregătire a cadrelor în pas cu cerințele și exigențele științei și practicii actuale, va asigura sporirea neîntreruptă a avuției naționale, punerea tot mai deplină în valoare a marilor posibilități de care dispunem în slujba prosperității națiunii noastre socialiste. Stimați tovarăși. Statutul internațional al țării noastre, în alte vremuri determinat de dominația capitalului străin sau de capriciile jocului dintre marile puteri imperialiste, este astăzi statornicit exclusiv de orientarea partidului nostru și de voința suverană a poporului unit și pe deplin solidar strîns cu forța sa politică conducătoare — Partidul Comunist Român. Republica Socialistă România este o forță conștientă activă în cadrul tuturor țărișilor socialiste de care o leagă indestructibil comunitatea de orânduire și solidaritate izvorîtă din principiile marxismleninismului și ale internaționalismului proletar. România socialistă este în același timp un membru activ al întregii comunități internaționale de state și popoare ale lumii. Secretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu prilejul recentei (Continuare în pag. a II-a) Cuvintul tovarășului Emil Bodnaras MITINGUL SOLEMN Deschizând mitingul, tovarășul Ilie Cîșu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Prahova al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, arată că evocarea acestor fapte constituie pentru comuniștii și oamenii muncii din județul Prahova, alături de cei din întreaga țară, prilejul reafirmării hotărrii nestrămutate de a înfăptui politica internă și externă a partidului și statului nostru, de înflorire a României Socialiste, de a sluji cu devotament cauza socialismului și păcii in lume. In numele Comitetului județean Prahova al Partidului Comunist Român, al tuturor participanților la miting, vorbitorul aduce un fierbinte salut conducerii de partid și de stat, tovarășului Nicolae Ceaușescu. Au luat apoi cuvântul tovarășii Nicolae Gumă, membru al C.C. al P.C.R., președintele Comitetului foștilor luptători antifasciști din România, An(Continuare în pag. a II-a) III I Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8056I DUMINICA 8 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI — 30 BANI Se elaborează o nouă șarjă de oțel. Foto : GH. URINCEANU (Fotografie primită în cadrul concursului organizat de redacția ziarului nostru). La Combinatul siderurgic Galați Cînd va fi racordat aglomeratorul la pulsul furnalelor ? întrebarea din titlu nu este pusă pentru prima oară, deoarece, de la intrarea în funcțiune și pînă în prezent, fabrica de aglomerare de pe platforma Combinatului siderurgic a avut, nu o dată, întreruperi datorită defecțiunilor mecanice, electrice și de altă natură. Firește, pe parcursul timpului s-au luat măsuri organizatorice și au fost investite eforturi tehnice, materiale. Față de aceste măsuri existau toate motivele —cel puțin așa după cum ne-a asigurat conducerea C.S.G. la semnalele noastre anterioare — ca defecțiunile să fie limitate treptat iar activitatea fabricii să fie racordată la pulsul furnalelor, la ritmul celorlalte sectoare ale Combinatului, iată însă că acest lucru constituie și la ora actuală un deziderat. Mai mult, ultimele aspecte constatate la fabrica de aglomerare dovedesc că defecțiunile se complică, se extind și că acestea au generat și generează o serie de neajunsuri în celelalte sectoare. Astfel, în luna octombrie a.c. la fabrica de merare, din cauza deselor agloîntreruperi în funcționarea benzilor, s-a pierdut o producție de 6 000 tone aglomerat, ceea ce a provocat reducerea producției în sectoarele furnale, oțelărie, laminoare. Opririle accidentale din luna octombrie au însumat peste 200 ore. Analizîndu-se pe cauze, se poate observa că jumătate din numărul orelor de oprire se datoresc defecțiunilor mecanice și electrice, restul din cauza slabei organizări a procesului de fabricație însăși și a neorganizării, necoordonării și necontrolării formațiilor de întreținere și reparații. De pildă, din cauza reparațiilor de slabă calitate, mai bine zis superficiale, în luna octombrie fabrica de aglomerare a fost oprită timp de peste 90 ore. La aceasta s-au adăugat abaterile tehnologice și de aprovizionare cu materii prime, organizarea defectuoasă a dispeceratului secției, colaborarea necorespunzătoare dintre conducerea secției de pregătire a materiei prime și cea a secțiilor de aglomerare și furnale. In legătură cu situația necorespunzătoare existentă la fabrica de aglomerare, am cerut explicații șefului secției, inginer Radu Croitoru și tovarășului Constantin Florea, secretarul comitetului de partid. — Una din cauzele defecțiunilor constă în lipsa de piese de schimb, ne-a spus tovarășul inginer Radu Croitoru. Vinovați de această deficiență se fac tovarășii din direcția comercială (director - inginer Costică Bouroș). Pe de altă parte, azi- I. PALAMIUC GH. TEODORESCU (Continuare în pag. a IlI-a) DOUĂ ATRIBUTE NECESARE ÎN PRAG DE IARNĂ: Organizarea din vremea activității culturale pentru perioada de iarnă, pregătirea căminelor pentru trecerea prin acest sezon nu constituie numai simple preocupări gospodărești, ci mult mai mult. Pentru sate, acest anotimp coincide cu de maximă efervescență etapa a activității spirituale cind este imperios necesar ca întrag angrenajul cultural să funcționeze perfect în fiecare comună. Așadar, grija de bun gospodar trebuie dublată de atenția cu care este gîndit complexul plan de activități, de capacitatea organizatorică a factorilor culturali din fiecare comună. La Foltești, pregătirea căminului cultural pentru iarnă era aproape terminată. clădirea nu a necesitat decât relativ mici reparații interioare și exterioare. A fost completată și baza materială prin aducerea a 100 de scaune și a unor materiale destinate activității de club. Lemne sunt: Ar trebui să primească mai multă îngrijire curtea căminului. Gardul acestuia deși confecționat din prefabricate de beton, a cedat pe alocuri... solicitărilor, fiind create spărturi cum cu să poată intra nestingherit un autocamion de mare tonaj. Facem legătură între aceste flagrante violentări ale normelor de comportare civilizată și funcția educativă a instituției lezate, păstrînd convingerea că, mai devreme sau mai tîrziu, căminul cultural va afla cele mai potrivite căi pentru aducerea indivizilor în cauză către manifestări mai ... academice. La Fîrțănești, pregătirile erau în toi. Am rămas plăcut impresionați de conștiinciozitatea meșterului ce executa lucrările de zugrăveală și micile reparații la zidărie. Ni s-a spus că pînă la sfîrșitul lunii pregătirea cării. Viața culturală a satului nului pentru iarnă va fi terminată, în aceasta incluzîndu-se și confecționarea unui gard în jurul clădirii. Și aici sînt lemne ; inventarul instituției a fost, de asemenea, completat prin aducerea a 120 de scaune. In ceea ce privește conturarea unui program de activități pentru perioada de iarnă lucrurile nu stau tocmai bine. In ambele comune abia de acum înainte se va executa această operație, esențială pentru buna funcționare a căminului în sezonul maximei solicitări. La Foltești, tov. Ion Stanciu, primarul comunei, ne-a precizat că respectivul plan de măsuri va fi pus în discuția sesiunii Consiliului popular comunal abia către sfîrșitul lunii, cu două-trei zile înainte de intrarea calendaristică în iarnă. Este tîrziu. Dacă abia atunci va fi discutat plănui cînd vor prinde viață acțiunile pe care el le cuprinde ? este Nu de minimă importanță modul de aplicare a acestui prețios îndrumar cultural. Planuri se fac destule pe la căminele culturale : lunare, săptămînale etc. Pe alocuri execuția lor a DAN PLAEȘU (Continuare în pag. a II-a) La C. A. P. Independența Succese în realizarea planului anual Sub îndrumarea directă a comitetului comunal de partid și a organizațiilor de partid din C.A.P., cooperatorii din Independența au reușit ca la 6 noiembrie a.c. să-și îndeplinească angajamentele luate cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1970. Succesul obținut, rod al unei munci neobosite desfășurate tot timpul anului este cu atît mai semnificativ, cu cit, așa după cum se știe, țăranii cooperatori de aici au avut de înfruntat greutățile pricinuite de calamitățile naturale din primăvară. Depășind, spre exemplu, producția de porumb planificată s-a putut preda la fondul de stat 1390 tone porumb, cu 183 tone mai mult decit fusese stabilit inițial. Ca urmare a depășirii producției medii de struguri la hectar cu 400 kg cooperativa a predat statului 259 tone struguri, cu aproape 20 tone peste plan. Din valorificarea producției legumicole s au obținut venituri în valoare de 1 890 000 lei. Rezultate bune s-au obținut și în zootehnie — sector care se vor livra statului din în acest an 6 599 hl lapte de vacă și peste 63 tone carne. In telegrama trimisă pe adresa Comitetului P.C.R. se subliniază că județean toate aceste realizări comuniștii, toți țăranii cooperatori din Independența se dedică sărbătoririi a 50 de ani de la înființarea Partidului Comunist Român. Completări la filmul Astăzi la orele 9.30 are loc la cinematograful „Central" din municipiul Galați o interesantă manifestare culturală prilejuită de prezența filmului româno-slovaco-maghiar „Sentința“. Este vorba de expunerea profesorului Ștefan Constantinide intitulată „Des documentare „Sentința" pre trecutul de luptă al poporului român din Transilvania secolului al XVI-lea". In felul acesta, spectatorii, care, de altfel, vor avea ocazia să vizioneze filmul „Sentința“, vor cunoaște vind epoca și amănunte prioamenii care au aprins flăcările „războiului țărănesc" de la 1514. Terminarea araturilor de toamnă impune eliberarea grabnică a unor terenuri de coceni Acum la capătul unei activități , care le-a adus destule satisfacții, agricultorii pregătesc cu asiduitate începutul unui nou an de muncă — primul din cincinalul viitor. Țăranii cooperatori string producția secundară arcuiturilor tîrzii, iar mecanizatorii, lucrează cu intensitate la executarea arăturilor de toamnă. Raidul întreprins în mai multe cooperative agricole și ferme ale întreprinderilor agricole de stat ne-a dat posibiilitatea sa discutăm cu mecanizatori, cu specialiști și cadre din conducerile unităților agricole, să luăm cunoștință de preocupările și rezultatele muncii lor. Cooperatorii din Suceveni, cunoscuți în tot județul pentru hărnicia lor, au terminat de mult recoltatul și depozitatul porumbului, au predat la baza de recepție cantitățile de porumb prevăzute în contractele încheiate cu statul și pentru lucrările executate de secția de mecanizare, iar acum eliberează terenul de coceni. După planurile noastre operative de lucru, ne spunea tov. Vasile Budăi, inginer șef al cooperativei, în care am corelat forța de lucru a unității cu cea de executare a arăturilor, peste 10—13 zile, adică în jurul zilei de 20 noiembrie vom termina executarea arăturilor pe toate suprafețele ce vor fi însâmînțate în primăvara viitoare. — In acest scop, a intervenit tov. Vasile Staicu, președintele unității, am creat, un masiv, un front de lucru pentru mecanizatori de peste 200 ha adică atît cit pot lucra timp de trei-patru zile. Viteza zilnică cu care eliberăm terenul este de 50 — 60 ha pe zi, folosind în acest scop forțele proprii de transport, adică cam aceeași suprafață pe care o pot ava, în actualele condiții atmosferice, cele 18 tractoare ale secției de mecanizare. La sediul secției de mecanizare Cavadinești nu am găsit decât pe Costică Popa, șeful acestei secții, care înlătura o defecțiune apărută la un tractor. Un scurt dialog cu tov. Popa ne-a introdus în preocupările mecanizatorilor acestei secții. — Avem 26 de tractoare, dintre care 15 lucrează în exclusivitate la executarea arăturilor. Pe măsură ce vom termina de transportat porumbul și cocenii din cîmp, acțiune la care lucrează acum șapte tractoare, efectivul celor care execută arături va crește. Oricum, ne-am dozat în așa fel eforturile iicit avem certitudinea că vom termina de arat întreaga suprafață in termenul stabilit de conducerea întreprinderii pentru mecanizarea agriculturii Berești. Și totuși am aminti consiliului de conducere al C.A.P. Cavadinești că se impune o intensificare a ritmului de lucru la transportul porumbului din cîmp și a eliberării terenului de coceni. Mecanizatorii de la C.A P. Vădeni lucrau pe dealul „Brăilei". Insă suprafața pe care erau era destul de mică pentru cele cinci tractoare. Discutînd cu mecanizatorii am aflat că aceea era ultima suprafață de pămînt eliberată de coceni, după care tractoarele vor trebui „trase pe dreapta". Or, fată de o asemenea situație consiliul de conducere, președinte tov. Iacob Zamfirache, nu manifestă nici un fel de neliniște. Comitetul de partid și consiliul de conducere vor trebui să mobilizeze toate forțele de care dispune unitatea pentru ca în cel M. CREȚEANU (Continuare în pag. a II-a)«