Viața Nouă, octombrie-decembrie 1970 (Anul 27, nr. 8023-8101)
1970-10-25 / nr. 8044
încheierea sesiunii jubiliare a Națiunilor Unite PREȘEDINTELE NICOLAE CEAUȘESCU A LUAT PARTE EA ȘEDINȚA FESTIVA NEW YORK 24 — De la trimișii speciali: Sîmbătă, 24 octombrie, s-a încheiat la New York sesiunea jubiliară consacrată celebrării unui sfert de secol de existență a Organizației Națiunilor Unite. Sesiunea jubiliară s-a desfășurat, după cum se știe, timp de zece zile, între 14 și 24 octombrie, sub deviza „pace, justiție, progres". La ora 10,45 (ora New York-ului), cînd delegațiile celor 127 de țări membre ale Organizației Națiunilor Unite au intrat în sala Adunării Generale, la pupitrul rezervat României au luat loc Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al țării noastre, Dumitru Popescu, Comitetului Executiv, membru al secretar al C.C. al P.C.R., de notat în Marea Adunare Națională, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul permanent al României la O.N.U. La ședința plenară au luat parte numeroși șefi de state și guverne, miniștri de externe, precum și alte personalități ale vieții politice internaționale prezente la New York cu ocazia jubileului Națiunilor Unite. Deschizînd ședința, Edward Hambro, președintele actualei sesiuni a Adunării Generale, a prezentat cele patru documente finale supuse examinării și aprobării sesiunii jubiliare. Adunarea Generală a aprobat în continuare aceste documente : Declarația solemnă de reafirmare a încrederii statelor în viabilitatea principiilor Cartei O.N.U., a angajamentului lor de a acționa pentru sporirea rolului și eficacității organizației, în scopul de a deveni un instrument eficace in întărirea securității internaționale și promovarea progresului tuturor popoarelor ; Declarația privind strategia și metodele dezvoltării și lansarea celui de-al doilea Deceniu al O.N.U. pentru dezvoltare (1971—1980) ; Declarația cu privire la principiile relațiilor prietenești și cooperarea între state; un program de acțiune, sub forma unui document al O.N.U., conținînd o serie de măsuri eficiente pentru lichidarea definitivă și cit mai urgentă a ultimelor vestigii ale colonialismului. Potrivit protocolului ședinței festive, s-a dat apoi cuvîntul unor vorbitori din diverse zone (Continuare in pag. a IV-a) ORDINUL MINISTRULUI FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA La 25 octombrie sărbătorim, împreună cu întregul popor, Ziua Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România. Intrată în patrimoniul tradițiilor noastre naționale, Ziua Forțelor Armate evocă vitejia și eroismul Armatei Române în luptele purtate, umăr la umăr, cu glorioasa Armată sovietică, pentru izgonirea trupelor hitleristo-horthyste de pe ultima brazdă a pămîntului străbun, prilejuiește reliefarea contribuției aduse de țara noastră la înfringerea Germaniei naziste și încheierea victorioasă a războiului în Europa, împlinirea a 26 de ani de la istoricul eveniment al eliberării României de sub jugul fascist are loc în condițiile avîntului creator cu care oamenii muncii dau viață mărețului program de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate, elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, în atmosfera entuziastă cu care întreaga noastră națiune intîmpină aniversarea semicentenarului gloriosului nostru partid. La aniversarea, în acest an, a Zilei Forțelor Armate, militarii de toate gradele, îndeplinind sarcinile trasate de comandantul suprem al armatei — tovarășul Nicolae Ceaușescu — se prezintă cu un bilanț bogat de realizări în perfecționarea pregătirii lor de luptă și politice, în întărirea capacității combative a unităților și marilor unități. Profund devotați patriei, poporului și partidului militarii armatei noastre populare, împreună cu membrii gărzilor patriotice și ai detașamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, străjuiesc cu fermitate cuceririle revoluționare ale poporului, independența și suveranitatea de stat a României socialiste. In același timp, forțele noastre armate sînt gata oricînd ca, alături de armatele celorlalte state membre ale Tratatului de la Varșovia, ale tuturor țărilor socialiste, să apere cauza socialismului și păcii. Cu prilejul Zilei Forțelor Armate, adresei tuturor soldaților, gradaților, subofițerilor, maiștrilor militari, ofițerilor și generalilor, întregului personal al armatei, urări de noi succese în activitatea consacrată slujirii cu credință a patriei. In cinstea celei de-a 26-a aniversări a Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România, ORDON. La 25 octombrie 1970, ora 21.00 la București se vor trage, în semn de salut, 21 salve de artilerie. Trăiască Partidul Comunist Român — forța politică conducătoare a societății noastre ! Trăiască Forțele Armate ale Republicii Socialiste România ! Trăiască și înflorească scumpa noastră patrie — Republica Socialistă România ! MINISTRUL FORȚELOR ARMATE GENERAL-COLONEL ION IONIȚĂ IfefejjM încheierea primei ediții a tirgului internațional București Simbătă seara s-a încheiat prima ediție a Tîrgului Internațional București, la care au luat parte 27 state cu pavilioane oficiale, precum și 82 firme cu standuri individuale. Timp de aproape două săptămîni, tîrgul a fost vizitat de peste 600 000 de persoane, printre care mulți oameni de specialitate din întreprinderile industriale și comerciale ale Capitalei și din principalele centre industriale ale țării. Tîrgul a fost vizitat de numeroase delegații oficiale, președinți ai Camerelor de comerț, miniștri, personalități proeminente ale vieții economice și comerciale din peste 60 de state de pe toate continentele. La tîrg și-au desfășurat activitatea , alături de fanți ai întreprinderilor reprezentomânești peste 5 000 de specialiști și oameni de afaceri străini. Fructuoasa activitate comercială desfășurată de către organizațiile de comerț exterior românești s-a concretizat în numeroase contracte de export și import. De asemenea, cu ocazia tîrgului, întreprinderile și organizațiile de comerț exterior au stabilit contacte cu numeroși parteneri de peste hotare, care deschid perspectiva extinderii în continuare a schimburilor comerciale internaționale, dezvoltarea colaborării economice și tehnico științifice. Proletari din toate țările, uniți-vă î Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII Nr. 8044 DUMINICĂ 25 OCTOMBRIE 1970 4 PAGINI 30 BANI De la prima cupă, la fluviul de oțel ș commE Mingea alerga neostenită trecând de la unul la altul, părtașă și ea parcă la bucuria vădită a jucătorilor. Văzuți de departe sau chiar de aproape, oamenii aceia nu aveau nimic comun cu muncitorii care intrau tocmai in tură, iar locul pe care se organizase „miuța" era cu totul nepotrivit in ansamblu. Arde ! Strigătul a izbit drept în inimă, paralizînd orice mișcare, pentru ca în următoarea secundă întreaga formație să se repeadă pe porțile Slebingului. Nu ardea de fapt nimic. Dintr-un conductor mai slab ieșea un firicel inofensiv de fum, care amurit îndată ce a fost a atins de mina unui electrician Un tinăr, mai slab de înger, intrase în panică... Era in dimineața zilei, cînd primul lingou gălățean trecut prin casă, se transforma în stele, pierzînd aproape 1 000 de milimetri în dimensiune, cîștigind însă forța, tăria și strălucirea diamantului. O zi și o noapte trecuseră de cînd cei care au asigurat montajul tuturor tablourilor și a transformatorilor pentru acționarea electrică a laminorului — nu se mai despărțiseră de instalații. > Ne jucam ca niște copii — ne mărturisește cu fața deschisă în zîmbet inginerul Constantin Cuza, șef de lot la grupul IV de șantiere I.C.M.S.G. Ar fi trebuit poate sa plecăm acasă, să ne odihnim o oră-două, dar nimeni nu s-a mișcat pină la declanșarea momentului inaugural : „Slebingul în mișcare". Cînd s-a strigat „arde !", știam cu toții că nu are ce să ardă. Fusese doar totul controlat la milimetru, fapt care s-a dovedit și mai tîrziu. Emoția provoacă însă cîteodată reacții nebănuite... ...Inginerul Cuza a pe platformă în 1962, sosit Era stagiar pe atunci, dar nu-i speriaseră proporțiile Slebingului. Vorbește acum detașat despre sutele de kilometri de cablu gospodăriți așa cum scrie Ie carte, despre miile de legături orînduite matematic, cu grija aceluia care știe că o greșeală, o simplă greșeală pe rețea, ar avea consecințe inevaluabile. „Noi — spune dînsul — sîntem ultimii dintre constructori care venim la întîlnirea cu beneficiarul". Și, deodată cu mîndrie : „Ultimii, dar primii care deprindem și vedem clar rolul fiecărei instalații". Slebingul a fost durat - ce-i drept — foarte repede. Dar timpul este elastic și poate comprima în limitele sale eforturi inestimabile. Inginerul Cuza povestea spre pildă despre stația de redresare ca despre o adevărată școală a instalatorilor. Erau necesari oameni cu experiență variată, buni teoreticieni și cu... mult suflet. Trei elemente indispensabile. Cel cu experiență avea, desigur și maleabilitatea de a se RADA MACOVEI (Continuare în pag. a II-a) O parte din halele primei ferme ale Complexului avicol Galați. Foto : P. PAUL De la Universitatea serală de marxism - leninism Se aduce la cunoștința studenților Universității serale de marxism-leninism că deschiderea cursurilor pentru anul universitar 1970-1971, va avea loc în ziua de luni 26 octombrie a.c.f orele 17 la Casa de cultură a sindicatelor. Vor fi prezenți toți studenții din anii I, II și III. Răspunderea a omului de morala la volan S-a vorbit nu o dată de importanța covîrșitoare a responsabilității omului de la volan, de marea răspundere care și-o asumă șoferul cînd conduce pe drumurile publice un autovehicul. S-a apelat la exemple, s-au făcut statistici. De data aceasta vrem să ne referim numai la evenimentele de circulație pe care autorii lor le părăsesc, în speranța că nu vor fi descoperiți și astfel nu vor cunoaște rigorile legii. Gravitatea faptei — fuga de la locul accidentului — legiuitorul o pedepsește și mai aspru. Anul acesta toți cei opt șoferi care au părăsit locul accidentului și au fost descoperiți între timp au recunoscut încă din prima faza a anchetei că știau ce-i așteaptă. Și atunci ? Au sperat că nu vor fi descoperiți. Un calcul pe cit de greșit, pe atît de neomenesc pentru că sunt frecvente situațiile cînd persoanele angajate într-un asemenea accident își pierd viața din lipsa primului ajutor, din cauză că nu li se acordă în timpul cel mai scurt cu putință asistenta medicală de specialitate. De obicei, fuga de la locul faptei încheie un lanț întreg de nereguli. Costică .Pătrașcu, fost șofer pe mașina 21 G1 405, proprietatea Autobazei I Galați făcuse în seara dinaintea accidentului un serviciu contabilului Ștefan Atanasiu de la Ferma nr. 7 .a I.A.S Brateș ducîndu-l pînă la domiciliu. După ce a fost cinstit cu un pahar de vin pentru amabilitatea lui, s-a grăbit spre casă la Șivița. Teama că poate fi descoperit făcînd o cursă clandestină și gîndul că s-ar putea să fie găsit la volan sub influența băuturilor alcoolice l-a determinat să accelereze și mai tare. Nesiguranța în conducere și atenuarea reflexelor din cauza alcoolului l-au făcut să lovească din plin o căruță și să accidenteze grav pe țăranul cooperator Oprea Ghiță. Dar în loc să-i acorde primul ajutor a dispărut de la locul accidentului. Victima a fost găsită la cîteva ore. Cu toată stăruința medicilor n-a putut fi însă evitat deznodămîntul fatal. Nu-i prima dată cînd oricîte eforturi depunem nu putem întoarce pe drumul vieți, persoanele transportate cu întîrziere la spital. Pierderile mari de sînge datorate hemoragiilor care însoțesc de regulă accidentele de circulație nu mai pot fi recuperate, opinia medicul Aurel Făiniță de la Spitalul nr. 1. Dacă Ghiță Oprea era adus , imediat poate reușeam să-l salvăm. Așa... încercăm să legăm un dialog cu Pătrașcu. Mai mult tace. Dar din cînd în cînd repetă aceleași cuvinte „mi-a fost frică". Nu atît frica l-a încercat, cu lașitatea l-a determinat. Era pînă și el convins că va fi identificat deoarece de pe urma intrării din plin în căruță, mașina s-a ales cu grave „contuzii". Dar s-a mulțumit să stea acasă, deși știa că un om lovit de el a rămas undeva fără ajutor. Mai întîi a dat dovadă de multă iresponsabilitate, apoi și-a arătat lipsa de răspundere după comiterea accidentului. Din aceeași categorie, poate cu o mai accentuată predilecție pentru fapte ilegale, face parte și Gheorghe Stănescu, șofer deunăzi tot la Autobaza nr. pînă 1. Persistă și acum în fața atîtor mărturii, în fața atîtor probe de necontestat, să nege prezența sa la volanul autobasculantei 31 G1 5091 în dimineața zilei de duminică 4 octombrie, cînd șters și a luat de pe bordura strănzii Nicolae Bălcescu patru persoane. Două dintre victime continuă să se afle și acum în spital la reanimare. Stănescu, care își făcuse un obicei din a folosi mașina în scopuri personale, devenise și un obișnuit client al Maior PETRE MORARU șeful Serviciului circulație din Inspectoratul județean de miliție. (Continuare în pag. a II-a) Optimism fără acoperire in fapte Dorința de a învinge în lupta cu dificultățile, dorința de a te autodepăși continuu este proprie omului societății noastre. Imbogățindu-și zilnic experiența la școala practicii el reușește, de cele mai multe ori, nu numai să-și modifice condițiile existenței în sens pozitiv, ci să militeze pentru progresul colectivului în care trăiește, al societății în ansamblu. Sînt numeroase cazurile în care analizînd critic activitatea, o serie de unități agricole cooperatiste, scoțînd la iveală greșelile au reușit să îmbunătățească munca, să obțină rezultate economice superioare. Este și cazul cooperativei agricole de producție Moscu. Aici, anul 1969 a însemnat, ieșirea din rîndul unităților agricole slab dezvoltate, a însemnat cifric față de anul 1967, creșterea efectivelor de animale, o mai bună organizare a muncii (ridicarea valorii normei convenționale la 22 lei (16 lei în 1967) etc. Condiția de progres nu se reduce însă numai la momentul startului. Credem că fără un interes crescînd pentru activitatea exprimată de rezultate, fără tendința perpetuă de valorificare multilaterală a posibilităților unității, un start oricît de spectaculos ar fi rămîne în domeniul „bunelor intenții" (neconfirmate ulterior de desfășurarea lucrurilor), care, în perioada actuală, nu mai pot mulțumi pe nimeni. La Moscu, însă, după începutul promițător, a „bătaia pasului pe loc" urmat, care tinde acum, (în ciuda afirmației președintelui cooperativei, Costache Irimia, că la finele anului valoarea normei convenționale va fi cea planificată, circa 24 lei), să alunece iar pe făgașul trecutului. Iată doar cîteva cifre concludente. Producțiile de grîu, floareasoarelui, porumb s-au situat cu 500, 170 și respectiv 400 kg sub prevederi. In sectorul de creștere a animalelor se realizează planul doar la lapte de oaie, 180 lei. In rest... sub cotele planificate la livrări porcine cu 201 capete, la taurine îngrășate cu 205 capete, la lapte de vacă cu 295 hectolitri etc. Simpla înșiruire a acestor date poate semăna nedumerire printre cititorii noștri. Pe ce se bazează afirmația președintelui unității, că va realiza veniturile planificate ? Facem un raționament simplu. Dacă în atari condiții valoarea normei convenționale va fi cea prevăzută, înseamnă că potențialul economic al cooperativei fost eronat apreciat de către a cei ce răspund de destinele unității. Dacă nu, cuvintele tovarășului Costache Irimia rămîn simple vorbe sau dovezi ale unui optimism fără acoperire faptică. Am încercat să aflăm motivele pentru care C.A.P. Moscu, la distanță numai de un an promițător, a ajuns aici. Ni s-au înșiruit tot felul de cauze obiective ,din care, firește, n-a lipsit nici cea a „deficitului forței de muncă" Conducătorul unității (N.A. ) susținea de fapt că în 1970 numărul celor care muncesc în C. A. P. a crescut față de 1967 cu 100 de oameni. Renunțăm firea la comentariu. Deficitul, după părerea noastră însă, trebuie căutat nu în exterior, ci în stilul și metodele de muncă ale consiliului de conducere al unității. Nu ne vom opri asupra activității fiecărui membru al acestui organism conducător, investit de adunarea generală a cooperatorilor, cu puteri depline, responsabil în fata acesteia pentru rezultatele de azi. Vom sprijini afirmația noastră H. MAZILU (Continuare în pag. a II-a) Noua „poartă" a Galațiului. Foto : P. POPA Nostalgii marine ÎNSEMNĂRI DE REPORTER Simți cum te împresoară liniștea dinaintea unui eveniment. Cargoul e doar un musafir în radă. Ii stă mult mai bine să navigheze, să se găsească in marș, o mică lume care nu se simte in largul ei decit acolo unde orizontul se pierde mereu, te cheamă mai departe, tot mai departe. Și până una, alta nici Marea Neagră, nici Marea Mediterană, nici Atlanticul de Nord nu-s întinderi de apă prea mici. Odesa, Beirut, Genova, Barcelona, Bilbao, Rouen, Dublin, Liverpool, Anvers, nume de porturi alese la întimplare, care au fost nu o dată gazdă de o zi sau de mai multe pentru cargoul „Vaslui", plecat să cunoască lumea și să facă cunoscută iscusința constructorilor gălățeni. „Orașul" care își schimbă mereu coordonatele geografice, e un nume relativ nou in toponimia maritimă a țării, încă n-a împlinit doi ani dar s-a și făcut remarcat de-acum. Renumele i l-au ciștigat „locuitorii" lui, adică membrii echipajului, cei treizeci și trei de oameni, mai toți îmbarcați atunci, pe 25 decembrie 1968, cînd comandantul Gheorghe Iurașcu prelua cargoul din Șantierul naval. „Vaslui" se află, deocamdată, la 45 ° 26‘ latitudine nordică și 25 ° 45‘ longitudine estică, adică la Galați. Cum s-ar spune, pentru un scurt timp s-a întors acasă. A adus coci din Hamburg și e gata să plece cu transport de cherestea pină în Anglia la Avonmouth. Și, cum se obișnuiește, după astfel de revederi, nu poate fi alta prima întrebare decit „cum se simte" ? Destul de sigur pe sine. Nici la furtuni de forța 8, 9 n-a dat semne de oboseală S-a comportat aproape normal,menținindu-și direcția și viteza. Nu de mult, la Newport, unul din piloții britanici s-a arătat deosebit de impresionat de calitățile de manevrabilitate ale cargoului. „Vasluiul" s-a mișcat cu multă ușurință intr-un loc destul de îngust împresurat cu multe geamanduri și nave la ancoră. Luați dacă vreți cuvintele comandantului ca pe un mesaj de mulțumire pentru cei care și-au încorporat în navă fantezie și inteligență, muncă și pricepere. Din ele s-a născut o trainică construcție, dar a înflorit și siguranța celor care stăpînesc cargoul și-l poartă prin lume. Vorbeam de clipa de liniște, de aparenta CORNELIU MIHĂILESCU (Continuare în pagan Cargou) „Vaslui" în rada portului Galați.