Viața Nouă, octombrie-decembrie 1970 (Anul 27, nr. 8023-8101)

1970-10-25 / nr. 8044

încheierea sesiunii jubiliare a Națiunilor Unite PREȘEDINTELE NICOLAE CEAUȘESCU A LUAT PARTE EA ȘEDINȚA FESTIVA NEW YORK 24 — De la trimișii speciali: Sîmbătă, 24 octombrie, s-a încheiat la New York sesiunea jubiliară consa­crată celebrării unui sfert de secol de existență a Organiza­­ției Națiunilor Unite. Sesiunea jubiliară s-a desfă­șurat, după cum se știe, timp de zece zile, între 14 și 24 oc­tombrie, sub deviza „pace, jus­tiție, progres". La ora 10,45 (ora New York-ului), cînd delegațiile ce­lor 127 de țări membre ale Or­ganizației Națiunilor Unite au intrat în sala Adunării Gene­rale, la pupitrul rezervat României au luat loc Nicolae Ceaușescu, președintele Consi­liului de Stat al țării noastre, Dumitru Popescu, Comitetului Executiv, membru al secretar al C.C. al P.C.R., de notat în Marea Adunare Națională, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Gheorg­he Diaconescu, reprezentantul per­manent al României la O.N.U. La ședința plenară au luat parte numeroși șefi de state și guverne, miniștri de externe, precum și alte personalități ale vieții politice internaționale prezente la New York cu oca­zia jubileului Națiunilor Unite. Deschizînd ședința, Edward Hambro, președintele actualei sesiuni a Adunării Generale, a prezentat cele patru documen­te finale supuse examinării și aprobării sesiunii jubiliare. A­­dunarea Generală a aprobat în continuare aceste documente : Declarația solemnă de reafir­mare a încrederii statelor în viabilitatea principiilor Cartei O.N.U., a angajamentului lor de a acționa pentru sporirea rolului și eficacității organiza­ției, în scopul de a deveni un instrument eficace in întărirea securității internaționale și promovarea progresului tuturor popoarelor ; Declarația privind strategia și metodele dezvoltă­rii și lansarea celui de-al doi­lea Deceniu al O.N.U. pentru dezvoltare (1971—­1980) ; Decla­rația cu privire la principiile relațiilor prietenești și coope­rarea între state; un program de acțiune, sub forma unui document al O.N.U., conținînd o serie de măsuri eficiente pen­tru lichidarea definitivă și cit mai urgentă a ultimelor vesti­gii ale colonialismului. Potrivit protocolului ședinței festive, s-a dat apoi cuvîntul unor vorbitori din diverse zone (Continuare in pag. a IV-a) ORDINUL MINISTRULUI FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA La 25 octombrie sărbătorim, împreună cu întregul popor, Ziua Forțelor Armate ale Re­publicii Socialiste România. Intrată în patri­moniul tradițiilor noastre naționale, Ziua For­țelor Armate evocă vitejia și eroismul Arma­tei Române în luptele purtate, umăr la umăr, cu glorioasa Armată sovietică, pentru izgoni­rea trupelor hitleristo-horthyste de pe ultima brazdă a pămîntului străbun, prilejuiește re­liefarea contribuției aduse de țara noastră la înfringerea Germaniei naziste și încheierea victorioasă a războiului în Europa, împlinirea a 26 de ani de la istoricul eveni­ment al eliberării României de sub jugul fas­cist are loc în condițiile avîntului creator cu care oamenii muncii dau viață mărețului pro­gram de edificare a societății socialiste mul­tilateral dezvoltate, elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, în at­mosfera entuziastă cu care întreaga noastră națiune intîmpină aniversarea semicentena­rului gloriosului nostru partid. La aniversarea, în acest an, a Zilei Forțelor Armate, militarii de toate gradele, îndeplinind sarcinile trasate de comandantul suprem al armatei — tovarășul Nicolae Ceaușescu — se prezintă cu un bilanț bogat de realizări în perfecționarea pregătirii lor de luptă și poli­tice, în întărirea capacității combative a uni­tăților și marilor unități. Profund devotați patriei, poporului și par­tidului militarii armatei noastre populare, împreună cu membrii gărzilor patriotice și ai detașamentelor de pregătire a tineretului pen­tru apărarea patriei, străjuiesc cu fermitate cuceririle revoluționare ale poporului, inde­pendența și suveranitatea de stat a României socialiste. In același timp, forțele noastre ar­mate sînt gata oricînd ca, alături de armate­le celorlalte state membre ale Tratatului de la Varșovia, ale tuturor țărilor socialiste, să apere cauza socialismului și păcii. Cu prilejul Zilei Forțelor Armate, adresei tuturor soldaților, gradaților, subofițerilor, maiștrilor militari, ofițerilor și generalilor, întregului personal al armatei, urări de noi succese în activitatea consacrată slujirii cu credință a patriei. In cinstea celei de-a 26-a aniversări a Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România, ORDON. La 25 octombrie 1970, ora 21.00 la București se vor trage, în semn de salut, 21 salve de artilerie. Trăiască Partidul Comunist Român — for­ța politică conducătoare a societății noastre ! Trăiască Forțele Armate ale Republicii So­cialiste România ! Trăiască și înflorească scumpa noastră pa­tr­ie — Republica Socialistă România ! MINISTRUL FORȚELOR ARMATE GENERAL-COLONEL ION IONIȚĂ IfefejjM încheierea primei ediții a tirgului internațional­ București Simbătă seara s-a încheiat prima ediție a Tîrgului Interna­țional București, la care au lu­at parte 27 state cu pavilioane oficiale, precum și 82 firme cu standuri individuale. Timp de aproape două săptămîni, tîr­­gul a fost vizitat de peste 600 000 de persoane, printre care mulți oameni de speciali­tate din întreprinderile indus­triale și comerciale ale Capita­lei și din principalele centre in­dustriale ale țării. Tîrgul a fost vizitat de nume­roase delegații oficiale, preșe­dinți ai Camerelor de comerț, miniștri, personalități proemi­nente ale vieții economice și­ comerciale din peste 60 de state de pe toate continentele. La tîrg și-au desfășurat acti­vitatea , alături de fanți ai întreprinderilor reprezen­tomâ­nești peste 5 000 de specialiști și oameni de afaceri străini. Fructuoasa activitate comer­cială desfășurată de către or­ganizațiile de comerț exterior românești s-a concretizat în nu­meroase contracte de export și import. De asemenea, cu ocazia tîr­gului, întreprinderile și organi­zațiile de comerț exterior au stabilit contacte cu numeroși parteneri de peste hotare, care deschid perspectiva extinderii în continuare a schimburilor co­merciale internaționale, dezvol­tarea colaborării economice și tehnico științifice. Proletari din toate țările, uniți-vă î Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII Nr. 8044 DUMINICĂ 25 OCTOMBRIE 1970 4 PAGINI 30 BANI De la prima cupă, la fluviul de oțel ș com­mE M­ingea alerga neoste­nită trecând de la unul la altul, părta­șă și ea parcă la bucuria vădită a jucătorilor. Văzuți de depar­te sau chiar de aproape, oa­menii aceia nu aveau nimic comun cu muncitorii care intrau tocmai in tură, iar locul pe care se organizase „miuța" era cu totul nepo­trivit in ansamblu.­­ Arde ! Strigătul a izbit drept în inimă, paralizînd orice miș­care, pentru ca în următoa­rea secundă întreaga forma­ție să se repeadă pe porțile Slebi­ngu­l­ui. Nu ardea de fapt nimic. Dintr-un conduc­tor mai slab ieșea un firicel inofensiv de fum, care amurit îndată ce a fost a­ a­tins de mina unui electrician Un tinăr, mai slab de înger, intrase în panică... Era in dimineața zilei, cînd primul lingou gălățean tre­cut prin casă, se transforma în stele, pierzînd aproape 1 000 de milimetri în dimen­siune, cîștigind însă forța, tăria și strălucirea diaman­tului. O zi și o noapte tre­cuseră de cînd cei care au asigurat montajul tuturor tablourilor și a transforma­torilor pentru acționarea e­­lectrică a laminorului — nu se mai despărțiseră de in­stalații. >­­ Ne jucam ca niște co­pii — ne mărturisește cu fața deschisă în zîmbet ingine­rul Constantin Cuza, șef de lot la grupul IV de șantiere I.C.M.S.G. Ar fi trebuit poate sa plecăm acasă, să ne odih­nim o oră-două, dar nimeni nu s-a mișcat pină la declanșa­rea momentului inaugural : „Slebingul în mișcare". Cînd s-a strigat „arde !", știam cu toții că nu are ce să ardă. Fusese doar totul controlat la milimetru, fapt care s-a dovedit și mai tîrziu. Emoția provoacă însă cîteodată reacții nebănuite... ...Inginerul Cuza a pe platformă în 1962, sosit Era stagiar pe atunci, dar nu-i speriaseră proporțiile Sle­­bingului. Vorbește acum de­tașat despre sutele de kilo­metri de cablu gospodăriți așa cum scrie Ie carte, des­pre miile de legături orîn­­duite matematic, cu grija a­­celuia care știe că o greșea­lă, o simplă greșeală pe rețea, ar avea consecințe inevaluabile. „Noi — spune dînsul — sîntem ultimii dintre con­structori care venim la întîl­­nirea cu beneficiarul". Și, deodată cu mîndrie : „Ultimii, dar primii care de­prindem și vedem clar rolul fiecărei instalații". Slebingul a fost durat - ce-i drept — foarte repede. Dar timpul este elastic și poate comprima în limitele sale e­forturi inestimabile. Inginerul Cuza povestea spre pildă despre stația de redresare ca despre o ade­vărată școală a instalatori­lor. Erau necesari oameni cu experiență variată, buni teo­reticieni și cu... mult suflet. Trei elemente indispensabile. Cel cu experiență avea, de­sigur și maleabilitatea de a se RADA MACOVEI (Continuare în pag. a II-a) O parte din halele pri­mei ferme ale Complexu­lui avicol Galați. Foto : P. PAUL De la Universitatea serală de marxism - leninism Se aduce la cunoștința studenților Universității serale de marxism-leninism că deschiderea cursurilor pentru anul universitar 1970-1971, va avea loc în ziua de luni 26 octombrie a.c.f orele 17 la Casa de cultură a sindicatelor. Vor fi prezenți toți stud­enții din anii I, II și III. Răspunderea a omului de morala la volan S-a vorbit nu o dată de impor­tanța covîrșitoare a responsabili­tății omului de la volan, de ma­rea răspundere care și-o asumă șoferul cînd conduce pe drumu­rile publice un autovehicul. S-a apelat la exemple, s-au făcut statistici. De data aceasta vrem să ne referim numai la eveni­mentele de circulație pe care au­torii lor le părăsesc, în speranța că nu vor fi descoperiți și astfel nu vor cunoaște rigorile legii. Gravitatea faptei — fuga de la locul accidentului — legiuitorul o pedepsește și mai aspru. Anul acesta toți cei opt șoferi care au părăsit locul accidentului și au fost descoperiți între timp au recunoscut încă din prima faza a anchetei că știau ce-i așteaptă. Și atunci ? Au sperat că nu vor fi descoperiți. Un calcul pe cit de greșit, pe atît de neomenesc pentru că sunt frecvente situațiile cînd persoanele angajate într-un asemenea accident își pierd via­ța din lipsa primului ajutor, din cauză că nu li se acordă în timpul cel mai scurt cu putință asistenta medicală de specialita­te. De obicei, fuga de la locul faptei încheie un lanț întreg de nereguli. Costică .Pătrașcu, fost șofer pe mașina 21 G1 405, pro­prietatea Autobazei I Galați fă­cuse în seara dinaintea acciden­tului un serviciu contabilului Ștefan Atanasiu de la Ferma nr. 7 .a I.A.S Brateș ducîndu-l pînă la domiciliu. După ce a fost cin­stit cu un pahar de vin pentru amabilitatea lui, s-a grăbit spre casă la Șivița. Teama că poate fi descoperit făcînd o cursă clan­destină și gîndul că s-ar putea să fie găsit la volan sub influen­ța băuturilor alcoolice l-a deter­minat să accelereze și mai tare. Nesiguranța în conducere și a­­tenuarea reflexelor din cauza alco­olului l-au făcut să lovească din plin o căruță și să accidenteze grav pe țăranul cooperator Oprea Ghiță. Dar în loc să-i acorde pri­mul ajutor a dispărut de la lo­cul accidentului. Victima a fost găsită la cîteva ore. Cu toată stăruința medicilor n-a putut fi însă evitat deznodămîntul fatal.­­ Nu-i prima dată cînd oricîte eforturi depunem nu putem în­toarce pe drumul vieți, persoane­le transportate cu întîrziere la spital. Pierderile mari de sînge datorate hemoragiilor care înso­țesc de regulă accidentele de circulație nu mai pot fi recupe­rate, opinia medicul Aurel Făiniță de la Spitalul nr. 1. Dacă Ghiță Oprea era adus , imediat poate reușeam să-l salvăm. Așa... încercăm să legăm un dialog cu Pătrașcu. Mai mult tace. Dar din cînd în cînd repetă aceleași cuvinte „mi-a fost frică". Nu atît frica l-a încercat, cu­ lașita­tea l-a determinat. Era pînă și el convins că va fi identificat deoa­rece de pe urma intrării din plin în căruță, mașina s-a ales cu grave „contuzii". Dar s-a mulțu­mit să stea acasă, deși știa că un om lovit de el a rămas undeva fără ajutor. Mai întîi a dat dova­dă de multă iresponsabilitate, a­­poi și-a arătat lipsa de răspun­dere după comiterea accidentului. Din aceeași categorie, poate cu o mai accentuată predilecție pen­tru fapte ilegale, face parte și Gheorghe Stănescu, șofer deunăzi tot la Autobaza nr. pînă 1. Persistă și acum în fața atîtor mărturii, în fața atîtor probe de necontestat, să nege prezența sa la volanul autobasculantei 31 G1 5091 în dimineața zilei de duminică 4 octombrie, cînd șters și a luat de pe bordura stră­n­zii Nicolae Bălcescu patru per­soane. Două dintre victime con­tinuă să se afle și acum în spi­tal la reanimare. Stănescu, care își făcuse un obicei din a folosi mașina în scopuri personale, de­venise și un obișnuit client al Maior PETRE MORARU șeful Serviciului circulație din Inspectoratul județean de mi­liție. (Continuare în pag. a II-a) Optimism fără acoperire in fapte Dorința de a învinge în lup­ta cu dificultățile, dorința de a te autodepăși continuu este proprie omului societății noas­tre. Imbogățindu-și zilnic ex­periența la școala practicii el reușește, de cele mai multe ori, nu numai să-și modifice condițiile existenței în sens pozitiv, ci să militeze pentru progresul colectivului în care trăiește, al societății în an­samblu. Sînt numeroase cazu­rile în care analizînd critic ac­tivitatea, o serie de unități a­­gricole cooperatiste, scoțînd la iveală greșelile au reușit să îmbunătățească munca, să ob­țină rezultate economice supe­rioare. Este și cazul cooperati­vei agricole de producție Mos­­cu. Aici, anul 1969 a însemnat, ieșirea din rîndul unităților a­­gricole slab dezvoltate, a în­semnat cifric față de anul 1967, creșterea efectivelor de ani­male, o mai bună organizare a muncii (ridicarea valorii nor­mei convenționale la 22 lei (16 lei în 1967) etc. Condiția de progres nu se reduce însă numai la momen­tul startului. Credem că fără un interes crescînd pentru ac­tivitatea exprimată de rezulta­te, fără tendința perpetuă de valorificare multilaterală a po­sibilităților unității, u­n start oricît de spectaculos ar fi ră­­mîne în domeniul „bunelor in­tenții" (neconfirmate ulterior de desfășurarea lucrurilor), ca­re, în perioada actuală, nu mai pot mulțumi pe nimeni. La Moscu, însă, după în­ceputul promițător, a „bătaia pasului pe loc" urmat, care tinde acum, (în ciuda afirma­ției președintelui cooperativei, Costache Irimia, că la finele a­­nului valoarea normei conven­ționale va fi cea planificată, circa 24 lei), să alunece iar pe făgașul trecutului. Iată doar cîteva cifre concludente. Producțiile de grîu, floarea­­soarelui, porumb s-au situat cu 500, 170 și respectiv 400 kg sub prevederi. In sectorul de creștere a animalelor se reali­zează planul doar la lapte de oaie, 180 lei. In rest... sub co­tele planificate la livrări por­cine cu 201 capete, la taurine îngrășate cu 205 capete, la lapte de vacă cu 295 hectolitri etc. Simpla înșiruire a acestor date poate semăna nedumerire printre cititorii noștri. Pe ce se bazează afirmația președin­telui unității, că va realiza ve­niturile planificate ? Facem un raționament simplu. Dacă în atari condiții valoarea normei convenționale va fi cea prevă­zută, înseamnă că potențialul economic al cooperativei fost eronat apreciat de către a cei ce răspund de destinele u­­nității. Dacă nu, cuvintele to­varășului Costache Irimia ră­­mîn simple vorbe sau dovezi ale unui optimism fără acope­rire faptică. Am încercat să aflăm moti­vele pentru care C.A.P. Mos­cu, la distanță numai de un an promițător, a ajuns aici. Ni s-au înșiruit tot felul de cauze obiective ,din care, firește, n-a lipsit nici cea a „deficitului forței de muncă" Conducătorul unității (N.A. ) susținea de fapt că în 1970 numărul ce­lor care muncesc în C. A. P. a crescut față de 1967 cu 100 de oameni. Renunțăm firea la comentariu­. Deficitul, după părerea noastră însă, trebuie căutat nu în exterior, ci în sti­lul și metodele de muncă ale consiliului de conducere al­ u­­nității. Nu ne vom opri asupra activității fiecărui membru al acestui organism conducător, investit de adunarea generală a cooperatorilor, cu puteri de­pline, responsabil în fata aces­teia pentru rezultatele de azi. Vom sprijini afirmația noastră H. MAZILU (Continuare în pag. a II-a) Noua „poartă" a Galațiului. Foto : P. POPA Nostalgii marine ÎNSEMNĂRI DE REPORTER S­imți cum te împresoară liniștea dina­intea unui eveniment. Cargoul e doar un musafir în radă. Ii stă mult mai bine să navigheze, să se găsească in marș, o mică lume care nu se simte in largul ei decit acolo unde orizontul se pierde mereu, te cheamă mai departe, tot mai departe. Și până una, alta nici Marea Neagră, nici Marea Mediterană, nici Atlanti­cul de Nord nu-s întinderi de apă prea mici. Odesa, Beirut, Genova, Barcelona, Bilbao, Rouen, Dublin, Liverpool, Anvers, nume de porturi alese la întimplare, care au fost nu o dată gazdă de o zi sau de mai multe pentru cargoul „Vaslui", plecat să cunoască lumea și să facă cunoscută iscusința con­structorilor gălățeni. „Orașul" care își schimbă mereu coordo­natele geografice, e un nume relativ nou in toponimia maritimă a țării, încă n-a împli­nit doi ani dar s-a și făcut remarcat de-acum. Renumele i l-au ciștigat „locuitorii" lui, adi­că membrii echipajului, cei treizeci și trei de oameni, mai toți îmbarcați atunci, pe 25 decembrie 1968, cînd comandantul Gheorghe Iurașcu prelua cargoul din Șantierul naval. „Vaslui" se află, deocamdată, la 45 ° 26‘ latitudine nordică și 25 ° 45‘ longitudine esti­că, adică la Galați. Cum s-ar spune, pentru un scurt timp s-a întors acasă. A adus coci din Hamburg și e gata să plece cu transport de cherestea pină în Anglia la Avonmouth. Și, cum se obișnuiește, după astfel de reve­deri, nu poate fi alta prima întrebare decit „cum se simte" ?­­ Destul de sigur pe sine. Nici la furtuni de forța 8, 9 n-a dat semne de oboseală S-a comportat aproape normal,menținindu-și direcția și viteza. Nu de mult, la Newport, unul din piloții britanici s-a arătat deosebit de impresionat de calitățile de manevrabi­litate ale cargoului. „Vasluiul" s-a mișcat cu multă ușurință intr-un loc destul de îngust împresurat cu multe geamanduri și nave la ancoră. Luați dacă vreți cuvintele comandantului ca pe un mesaj de mulțumire pentru cei care și-au încorporat în navă fantezie și­­ in­teligență, muncă și pricepere. Din ele s-a născut o trainică construcție, dar a înflorit și siguranța celor care stăpînesc cargoul și-l poartă prin lume. Vorbeam de clipa de liniște, de aparenta CORNELIU MIHĂILESCU (Continuare în pag­a­n Cargou) „Vaslui" în rada portului Galați.

Next