Viața Nouă, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 8102-8176)

1971-02-23 / nr. 8145

y / à Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8X45 MARȚI 23 FEBRUARIE 1971 4 PAGINI — 30 BANI ÎNCHEIEREA lucrărilor congresului al IX-LEA AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Luni, într-o atmosferă de puter­nic entuziasm tineresc, au luat sfîrșit lucrările celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Co­munist. Timp de cinci zile, forumul larg democratic al tuturor categoriilor de tineret din patria noastră a fă­cut bilanțul activității desfășurate de la ultimul Congres, a dezbătut aprofundat obiectivele de viitor, toate laturile muncii și vieții, în­vățăturii și pregătirii culturale, sta­bilind căile menite să contribuie la îmbunătățirea stilului de muncă și perfecționarea structurii organi­zatorice, la adîncirea democrației interne a organizațiilor U.T.C., co­respunzător sarcinilor actuale ale construcției în România a socie­tății socialiste multilateral dezvol­tate. In ultima zi a lucrărilor, la des­chiderea ședinței, Congresul a fost informat despre dezbaterile din comisii care au adoptat recoman­dări privind activitatea de viitor a U.T.C., în domeniul respectiv. Con­gresul a hotărât ca aceste reco­mandări să fie transmise noului Comitet Central ca documente ale Congresului, care primește mandat să soluționeze și să concretizeze în activitatea practică propunerile și observațiile făcute in comisii cu privire la îmbunătățirea muncii U.T.C. în rîndul tuturor categoriilor de tineri și în toate domeniile de activitate. Congresul a fost informat despre desfășurarea lucrărilor Conferinței a VIII-a a Uniunii Asociațiilor Stu­dențești din România și despre hotărîrile adoptate. La deschiderea ședinței s-a a­­nunțat, de asemenea, că pe adresa Congresului au sosit un mare nu­măr de telegrame prin care orga­­zațiile U.T.C. din întreprinderi, u­­nități agricole, școli, facultăți și instituții raportează despre rezul­tatele obținute în muncă, în acti­vitatea de organizație în cinstea Congresului și se angajează să a­­plice în viață hotărîrile pe care le va adopta forumul suprem, al or­ganizației de tineret a patriei noastre. In cadrul lucrărilor Congresului, la dezbaterile din ședințele plena­re au luat cuvîntul 59 de delegați și invitați, iar în cadrul ședințelor pe comisii 194, care, în lumina lo­cului și rolului tinerei generații în ansamblul vieții sociale, politice și economice, au analizat amplu, cu înalt spirit de răspundere, activi­tatea actuală și de perspectivă a organizației U.T.C. In continuarea lucrărilor Con­gresului, delegații tineretului au aprobat în unanimitate raportul și activitatea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, pre­cum și Raportul Comisiei Centrale de revizie. Cu amendamentele propuse, Congresul a adoptat în unanimi­tate Statutul Uniunii Tineretului Comunist. S-a adoptat apoi, în formulare îmbunătățită, Rezoluția Congresu­lui al IX-lea al U.T.C. Cu puternice aplauze, delegații au adoptat moțiunile : privind si­tuația din Indochina , referitoare la Orientul Apropiat ; privind so­lidaritatea cu lupta popoarelor și mișcările de eliberare națională ; privind securitatea europeană ; cu privire la dezarmare ; cu privire la mișcarea internațională de tineret și studenți. Prin vot secret, Congresul a ales noul Comitet Central al Uniunii Tineretului Comunist, alcătuit din 185 membri, pe cei 80 membri su­pleanți și Comisia Centrală de cenzori, alcătuită din 35 membri. ★ După-amiază a avut loc ședința de închidere a celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Co­munist, la care au luat parte to­varășii Paul Niculescu-Mizil, Gheor­ghe Pană, Virgil Trofin, Dumitru Popa, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Mihai Dalea, Ion Iliescu. Sosirea în sala de ședințe a conducătorilor de partid și de stat a fost întîmpinată cu vii aplauze. In sală se aflau numeroși in­vitați - membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guver­nului, conducători de instituții cen­trale și organizații obștești, vechi militanți ai partidului, activiști de partid și de stat, oameni de știin­ță, cultură și artă, tineri din toate sectoarele de activitate, ziariști români și străini. Erau prezenți delegații organi­ BIROUL C.C. Nicolae Miltiade Boborodea, inginer, secretar al Comitetului UTC la Combinatul petrochimic — Pitești, Ion Comănescu, prim­­secretar al Comitetului munici­pal — Hunedoara al UTC, Mar­țian Dan, Florea Diaconescu, strungar, secretarul Comitetului UTC la întreprinderea „Electro­magnetica" din București, Radu Enache, student la Institutul po­litehnic din București, Iuliu Fe­­teș, președintele Biroului de tu­rism pentru tineret, Eugen Flo­­rescu, redactor șef al ziarului „Scînteia Tineretului", Dumitru Gheorghișan, prim-secretar al Comitetului municipal­ București al UTC, Ion Ghergu, operator chimist, secretarul Comitetului UTC de la combinatul chimic din Tr. Măgurele, Silvia Vie, Nicolae Siegfried Lipschner, prim-secretar al Comitetului ju­dețean — Caraș-Severin al UTC, Eugeniu Costică Lovin, inginer, locțiitor al secretarului Comite­tului UTC de la Uzina de auto­camioane din Brașov, Nicolae Mateescu, activist la CC al UTC, Gica Mihai, țesătoare, secretara Comitetului UTC de la Fabrica „Bucegi" din Pucioasa, Lucia Mihăilescu, inginer proiectant, secretara Comitetului UTC de la Institutul de studii și proiectări energetice din București, Ioana Nae, filatoare, secretara Comi­tetului UTC la Filatura Ro­mână de Bumbac din București, Vasile Nicolcioiu, Ioan A. Popescu, (Continuare in pag. a II-a) (Continuare în pag. a II-a) A. U.T.C. Conferința Uniunii Asociațiilor Studențești din România In cadrul Congresului al IX-lea al U.T.C., duminică au avut loc lucrările celei de-a VIII-a Confe­rințe a Uniunilor Asociațiilor Studențești din România, în care au fost dezbătute cu exigență și responsabilitate activitatea aso­ciațiilor studențești din ultimii doi ani, contribuția lor la for­marea multilaterală a specialiș­tilor, corespunzător cerințelor dezvoltării economiei, științei și culturii noastre socialiste. In sală se aflau aproape 300 de împuterniciți ai celor peste 150 000 de studenți din întreaga țară, numeroși invitați — acti­viști de partid și de stat, condu­cători ai unor organizații obștești și instituții centrale, rectori ai instituțiilor de învățămînt su­perior, academicieni, cadre di­dactice, studenți străini aflați la studii în țara noastră, studenți fruntași la învățătură și în acti­vitatea obștească. Printre cei care au luat loc în prezidiu se aflau tovarășii Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru proble­mele tineretului, Mircea Malița, ministrul învățămîntului, pre­cum și Dușan Ulcan, președinte­le Uniunii Internaționale a Stu­denților. Raportul Consiliului U.R.S.R. cu privire la activitatea uniunii în perioada dintre Conferința a VII-a și Conferința a VIII-a a (Continuare în pag. a IlI-a) v SCRiSOAREA Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist și a Conferinței a VllI-a a Uniunii Asociațiilor Studențești Comitetului Central al P n trh rl1111 i i f* s\ m 11 n I oi Pn, »n A n f UL/ (Í UUf Ul I/L////M///Ü C IK////U// Tovarășului Nicolae Ceaușescu ) . Desfășurîndu-și lucrările în preajma glorioasei aniversări a semicentenarului partidului, eveniment cu adinci rezonanțe în destinul și istoria noastră contemporană, Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist și Conferința a VIII-a a Uniunii Asociațiilor Studențești se fac mesagere ale gîndurilor și senti­mentelor nobile care animă tînăra generație și transmit condu­cerii partidului, dumneavoastră, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, expresia dragostei și devotamentului nemăr­ginit, a atașamentului profund al tineretului față de politica marxist-leninistă a partidului, hotărîrea fermă de a-și închina întreaga sa capacitate, elanul și cutezanța înfăptuirii obiectivelor Congresului al IX-lea al P.C.R., pentru propășirea continuă, mul­tilaterală a patriei socialiste. Nutrim, tovarășe secretar general, un sentiment de pro­fundă mîndrie patriotică, de venerație și adine respect pentru activitatea laborioasă desfășurată de Partidul Comunist Român, pentru eforturile și consecvența pilduitoare cu care dumnea­voastră înșivă acționați în slujba progresului și civilizației Româ­niei socialiste, abordînd nu o dată, cu înțelegere și realism, în întreaga lor complexitate, și problemele tineretului, locul și rolul său în dezvoltarea societății contemporane. Cuvintele de caldă apreciere și îndemn ce le-au­ adresat Congresului, tinerilor din industrie și agricultură, intelectualilor, elevilor și studenților, vor însoți, pururi proaspete, faptele de muncă și viață ale tinerei generații, vor fi un îndreptar al per­fecționării generale a întregii activității a Uniunii Tineretului Comunist. Investită cu atribuții și răspunderi sporite, în consens cu procesul de neîntrerupt avînt pe care îl străbate azi întreaga viață social-politică și economică a țării, Uniunea Tineretului Comunist s-a manifestat ca o prezență vie, dinamică, angajînd energiile și aptitudinile tinerilor, forța și talentul lor în tot ceea ce s-a înfăptuit în acești ani. Sintetizînd experiența dobîndită, căutările rodnice care au marcat îndeosebi activitatea desfășu­rată în ultimul timp, Congresul al IX-lea al organizației noastre și Conferința Uniunii Asociațiilor Studențești au jalonat, tot­odată, în contextul noilor sarcini și obiective ale actualului plan cincinal, și direcțiile de viitor ale muncii și preocupărilor tinere­tului, în scopul creșterii responsabilității și angajării sale, a pre­zenței active, nemijlocite, în toate domeniile vieții materiale și spirituale. Uniți prin aceleași idealuri, gînduri și sentimente, prin munca noastră comună ,rodnic înfrățită, tineri români, ma­ghiari, germani și de alte naționalități, ne angajăm solemn să nu precupețim nici un efort pentru a aplica și promova nea­bătut normele și principiile politicii partidului nostru, să ac­ționăm fără preget, demni și responsabili, pentru triumful spiritului muncii, al dreptății și echității socialiste,al conștiin­ței militante înaintate, să fim pretutindeni acolo unde patria ne cheamă, în întreprinderi, pe șantierele marilor obiective ale cincinalului, în bătălia pentru recolte bogate, pe băncile școli­lor și facultăților, fructificîndu-ne pe deplin elanul și virtuțiile creatoare, dăruindu-ne cu patos muncii, progresului multilate­ral al economiei, științei și culturii românești. Aceasta va fi și dovada cea mai elocventă a capacității moral-politice și sociale a organizației noastre, mărturia fidelă a spiritului în care sîntem crescuți și formați ca militanți de­votați partidului, tineri revoluționari înarmați cu conștiința responsabilității, a înaltei datorii față de patrie, partid și po­por, promotori consecvenți ai noului, intransigenți față de orice idei străine ideologiei și convingerilor noastre comuniste, ști­ințifice despre lume și viață. Exprimîndu-ne adeziunea unanimă la politica externă clar­văzătoare ,de destindere și colaborare pe bază de egalitate cu toate statele lumii, susținînd consecvent activitatea fructuoasă pe care o desfășoară conducerea partidului pentru lărgirea colaborării frățești cu toate statele socialiste, pentru întărirea unității partidelor comuniste și muncitorești, a consolidării frontului antiimperialist, organizația noastră, întregul tineret al patriei își vor manifesta și pe mai departe solidaritatea activă cu forțele democratice și progresiste ale tinerei generații de pe toate continentele, va dezvolta legături multiple cu tineretul și organizațiile din întreaga lume, își va aduce propria sa contri­buție la mișcarea mondială a tineretului și studenților pentru pace, democrație și progres social. Patriotismul și spiritul internaționalist profund, știința de a munci și învăța, de a ne integra cu toate forțele mersului ascendent al societății, așa cum ni se insuflă, prin exemplul și activitatea sa partidul comuniștilor, secretarul general al parti­dului, vor constitui expresia de netăgăduit a însuși crezului și apartenenței noastre la cauza progresului și civilizației, la opera de înfăptuire a idealurilor socialismului și comunismului. Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Asociațiilor Stu­dențești, toți tinerii și tinerele țării, aducem prinosul dragostei și recunoștinței noastre fierbinți, Patidului Comunist Român — care de o jumătate de secol ține sus, neînfricat, steagul de luptă, de jertfă și biruință pentru libertatea și fericirea celor ce muncesc — poporul român — liber și stăpîn pe destinele sale, patriei socialiste — liberă și înfloritoare. Ne unim gîndu­­rile, inimile și cugetele, în fața partidului, în fața dumnea­voastră, mult iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, și ne angajăm solemn că vom munci și învăța cu nestăvilit avînt pentru ca tot ce hotărăște partidul să devină faptă, pentru ca fapte mari, nepieritoare să încunune țara, pentru ca poporul român să se înalțe tot mai demn și prosper între popoarele lumii, pentru ca patria să se ridice pe tot mai înalte culmi ale propășirii și ci­vilizației socialiste. t Consfătuirea de lucru a conducătorilor centralelor industriale și ai celorlalte unități cu statut de centrală Luni dimineața s-au deschis lucrările Consfătuirii de lucru a conducătorilor centralelor indus­triale și ai celorlalte unități cu statut de centrală. Lucrările Consfătuirii au în­ceput în prezența tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Manea Mă­­nescu, Paul Gheorghe Pană, Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Sile Verdeț, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Iosif Banc, Pe­tre Blajovici, Miron Constanti­­nescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Vasile Patilineț, Mihai Marines­­cu, Ion Pățan. La lucrări participă conducă­tori ai centralelor industriale și ai celorlalte unități cu statut de centrală, miniștri și cadre de conducere din ministere, direc­tori de întreprinderi, secretari cu probleme economice ai comitete­lor județene de partid, secretari de partid și specialiști din în­treprinderi, președinții Uniuni­lor sindicatelor pe ramuri de producție și președinți ai comi­tetelor sindicatelor din între­prinderi, specialiști din institu­tele de cercetări și proiectări, ca­dre didactice din învățămîntul superior, tehnic și economic. Consfătuirea a fost deschisă de tovarășul Manea Mănescu. In cursul zilei de luni, lucră­rile Consfătuirii s-au desfășurat pe ministere și ramuri de­ducție, urmînd ca marți să pro­fie reluate în ședință plenară. (Agerpres) Imagine din sectorul oțelărie a C.S.G. In fotografie: mașina de șarjat. Foto : P. POPA în L­T­G- Atingerea parametrilor proiectați necesită o corectă întreținere a instalațiilor Intrat primul în exploatare, dintre obiectivele de bază ale Combinatului siderurgic Galați, laminorul de tablă groasă a re­alizat pînă în prezent peste 2,8 milioane tone de laminate, el fiind acela care a determinat, pînă în cursul anului trecut, ni­velul producției globale și mar­fă pe noua platformă siderurgi­că a țării. In general, din 1966 și pînă a­­cum, colectivul de laminatori de aici a făcut dovada bunului ni­vel de pregătire profesională, înregistrînd în dinamică indici superiori de utilizare de la an la an, conform graficului de a­­tingere a parametrilor proiectați și în strînsă concordanță cu vo­lumele de producție fizică pla­nificate. Sarcinile noului cincinal ridi­că însă în fața colectivului a­­cestei secții responsabilități de­osebite, încă din acest an lami­norul va trebui să realizeze producție sensibil superioară ca­­­pacității inițial proiectate. O condiție de bază a înfăptui­rii unei astfel de prevederi con­stă în asigurarea unei bune în­trețineri a tuturor instalațiilor, menținerii acestora într-o per­manentă și corectă stare­ de func­ționare. Este o problemă ce a mai făcut, de altfel,, subiectul multor discuții pînă acum și, din păcate a cărei soluționare nu a fost dusă la bun sfîrșit. In­fluxul tehnologic al lami­norului, bunăoară, zonele de răcire și de finisare a lamina­telor joacă un rol deosebit de important, orice dereglare a bu­nei funcționări a instalațiilor de aici blocînd întreaga linie de la­minare. Așa după cum a rezul­tat însă dintr-o recentă analiză efectuată de specialiști ai comi­siei economice a Comitetului ju­dețean de partid tocmai în a­­ceastă zonă se întîlnesc destule cazuri de­­ întreținere și repara­re necorespunzătoare a utilajelor și instalațiilor care deși la ora actuală nu afectează în mod di­rect producția, sunt totuși de na­tură să grăbească gradul de uzu­ră și să dea naștere la întreru­peri în viitor. Astfel, din punct de vedere al părții mecanice se constată gli­­siere uzate, lanțuri de acționare decalibrate, opritoare la bloca­re­a rolelor neacționate și chiar un post mecanic care nu­ func­ționează reversibil, producînd a­­glomerarea tablei în flux. La paturile de răcire 1 și 2, cît și la cei de refugiu, grătarele prezintă uzuri pronunțate. Nu stau mai bine lucrurile nici în ce privește partea electrică. Re­țeaua de interfoane nu funcțio­nează decît în una din cele 5 ca­bine aflate în zonă, transmiterea informațiilor la alte posturi fă­­cîndu-se din aceste motive foar­te greu. Pupitrele din cabinele de comandă sunt descompletate, sistemul de semnalizare auto­mată fiind scos din funcțiune, a­­ceasta și din cauză că operatorii nu au fost trași la răspundere pentru aceste deteriorări. Dar deficiențe privind funcțio­narea și întreținerea utilajelor se găsesc și în alte zone de lu­cru din laminor. Este semnifi­cativ faptul că în 1970 s-a înre­gistrat un însemnat număr de ore opriri accidentale, timp în care s-ar fi putut lamina în plus circa 11 000 tone de tablă groa­să. Analizîndu-se pe cauze, reiese că o bună parte din aceste opriri accidentale, cum au fost cele legate de blocarea casei finisoa­­re, avaria produsă la casa de gro­­sisoare sau de lipsa ventilației la unul din motoarele superioare s-au datorat neglijențelor dove­dite de unii laminatori. In aces­te condiții, este mai mult decît necesar ca, în fiecare schimb, cadrele­ tehnice, maiștrii să se îngrijească de ridicarea nivelu­lui de calificare a luminatorilor, de întărirea exigenței și a disci­plinei în rîndul acestora. In general, conducerea secției motivează deficiențele legate de întreținerea necorespunzătoare a instalațiilor prin numărul insu­ficient de salariați repartizați a­­cestui domeniu, prin planul for­ței de muncă indicat de Combi­nat și Centrala siderurgică. Ce-i drept, este un aspect care meri­tă luat în considerație și, de altfel, directorul general adjunct al C.S.G., tov. ing. Ilie Nisipeanu GH. TEODORESCU (Continuare în pag. a II-a) Consfătuirea de lucru cu directorii stațiunilor pentru mecanizarea agriculturii Luni dimineață a avut loc la Comitetul executiv al Consiliu­lui popular județean consfătui­rea de lucru cu directorii țiunilor pentr­u mecanizarea si a­a­­griculturii și instructorii Comi­tetului județean de partid, la ca­re au participat Constantin Dăscălescu, tovarășul membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de par­tid, președintele Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular județean, tovarășul Emil Petra­­che, director general al Direcției generale județene a agriculturii, industriei alimentare, silvicultu­rii și apelor, tovarășul Mureșel Popa, directorul întreprinderii județene pentru mecanizarea a­­griculturii. Principala concluzie reliefată în consfătuire a fost aceea că măsura adoptată de Biroul Co­mitetului județean de partid de a constitui colective de activiști care să analizeze temeinic sta­diul pregătirii tractoarelor și mașinilor pentru campania a­­gricolă de primăvară și să spri­jine concret fiecare S.M.A., a avut o deosebită eficiență. Cu acest prilej au fost scoase în e­­vidență deficiențele constatate pe teren și care au făcut ca re­pararea tractoarelor și mașinilor agricole să rămînă în urmă. S-a arătat, bunăoară, că situația ne­satisfăcătoare care a existat pî­nă la 15 februarie în S.M.A.-uri s-a datorat atît lipsei de piese de schimb cît și slabei preocupări din partea conducerilor unor u­­nități pentru organizarea muncii mecanizatorilor și utilizării de­fectuoase a timpului de lucru , lipsei de colaborare între con­ducerile noilor unități și cele ale fostelor I.M.A.-uri, precum și faptului că organele agricole ju­dețene n au analizat la timp sta­diul pregătirii utilajelor din do­tarea secțiilor de mecanizare. Totodată au fost aspru criticați tovarășii Mircea Gușanu, direc­torul S.M.A. Tulucești, Mam­e, directorul S.M.A. Anton Nico­­rești, Gheorghe Cesaru, directo­rul S.M.A. Vameș și Alexandru (Continuare în pag. a II-a) * i É

Next