Viața Nouă, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 8102-8176)
1971-02-26 / nr. 8148
j T v 1 Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8148 VINERI 26 FEBRUARIE 1971 4 PAGINI — 30 BANI LUCRĂRILE CONSFĂTUIRII PE ȚARĂ A LUCRĂTORILOR DIM INTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT IN PREZENȚA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU, ieri a avut loc ședința plenară Joi, în sala Palatului Republicii, s-au desfășurat în continuare lucrările primei Consfătuiri pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din inițiativa conducerii de partid și de stat. Lucrările ședinței plenare au avut loc în prezența tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Ilie Verdeț, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, muncitori, tehnicieni, mineri, agronomi și zootehniști, medici veterinari și economiști din întreprinderile agricole de stat au dezbătut probleme majore privind tehnologiile și formele cele mai moderne de organizare a producției și a muncii, care pot contribui la sporirea continuă și substanțială a aportului întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, a întregii economii naționale. In prima zi de lucru, consfătuirea s-a ținut pe secții de specialitate — culturi de cîmp ; legume și cartofi ; pomicultură ; viticultură; taurine pentru lapte ; taurine pentru carne ; ovine ; porcine ; păsări și animale mici — prilejuind un schimb larg de opinii privind căile de perfecționare continuă a activității în toate sectoarele de muncă, în spiritul directivelor adoptate de partid, în vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. Reuniți în plen, participanții la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer soluționate în acest sector al economiei naționale. Luînd cuvîntul în deschiderea ședinței plenare, tovarășul Iosif Banc, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, a subliniat că această reuniune se înscrie pe linia practicii consecvente a conducerii partidului și statului nostru de consultare largă a lucrătorilor și specialiștilor din diferite sectoare ale economiei naționale, în scopul analizării temeinice a activității desfășurate în diferite compartimente ale economiei și vieții sociale, găsirii căilor și mijloacelor de valorificare a rezervelor de creștere continuă a eficienței muncii. Vorbitorul a exprimat convingerea că dezbaterile consfătuirii, desfășurate în lumina prețioaselor indicații date de tovarășul Nicolae Ceaușescu în expunerea făcută la ședința de lucru de la Comitetul Central al Partidului din noiembrie anul trecut, în cuvîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din agricultura județului Ialomița și în cea de la ultima plenară a Comitetului Central al Partidului, se vor solda cu concluzii și hotărîri importante pentru activitatea de viitor, privind folosirea mai deplină a tuturor rezervelor interne, dezvoltarea cooperării între întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de producție întreprinderile de industrie alișimentară astfel încît fermele și întreprinderile agricole de stat să-și îndeplinească pe viitor cu cinste sarcinile de mare răspundere trasate de partid. Tot în ședința plenară de joi, tovarășul Angelo Miculescu, ministru secretar de Stat, a prezentat raportul conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor cu privire la activitatea întreprinderilor agricole de stat și măsurile necesare pentru realizarea sarcinilor de viitor. Totodată au fost prezentate concluziile dezbaterilor și propunerile din secțiile de specialitate. In ședințele pe secții și în plenara consfătuirii au luat cuvîntul 160 de delegați și invitați care, pe fundalul realizărilor obținute în unitățile agricole în care lucrează, au făcut o analiză cuprinzătoare în spirit critic și autocritic a deficiențelor care mai există pe linie tehnică, economică și organizatorică, au făcut propuneri în vederea stabilirii celor mai eficiente măsuri ce trebuie luate pentru îndeplinirea și depășirea prevederilor planului de stat în actualul cincinal, pentru ridicarea întregii activități pe o treaptă calitativ superioară. Dezbaterile vii și nivelul ridicat al discuțiilor, valoarea propunerilor făcute de majoritatea participanților sunt mărturii grăitoare ale competenței profesionale și experienței bogate ale lucrătorilor din agricultura de stat, expresia preocupărilor lor de perfecționare a muncii și folosire mai judicioasă a capacităților de producție, pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de răspundere trasate de conducerea de partid și de stat. In cadrul lucrărilor consfătuirii a avut loc apoi solemnitatea înmînării titlului de Erou al Muncii Socialiste și Medalia de aur „Secera și Ciocanul“, precum și de ordine și medalii ale Republicii Socialiste România unor lucrători din agricultura de stat, înaltele distincții au fost înmînate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al (Continuare în pag. a II-a) Solemnitatea înmînării unor înalte distincții In cadrul lucrărilor Consfătuirii pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat a avut loc solemnitatea înmînării unor înalte distincții ale Republicii Socialiste România. Pentru merite deosebite în întreaga activitate desfășurată în anii construcției socialiste, pentru contribuția personală adusă la dezvoltarea unităților agricole în care lucrează, precum și pentru obținerea an de an a unor producții sporite, ridicarea continuă a productivității muncii și a rentabilității unităților, a fost conferit titlul de „Erou al Muncii socialiste" și medalia de aur „Secera și Ciocanul" tovarășilor , Vasile Bratu — mecanizator la IAS Mircea Vodă, județul Ialomița, Marin Dobre — mecanic agricol la IAS Hîrșova, județul Constanța, Gheorghe Lungu — mulgător la IAS Iași, Cristache Musler — tractorist la IAS Teremia Mare, județul Timiș, Nicolae Sechel — mulgător la IAS Turda, județul Cluj, Mihai Stănescu — medic veterinar, director la IAS Arad, Ioan I. Vlad — inginer agronom, director la IAS Insula Mare a Brăilei. Pentru merite deosebite în muncă și contribuția adusă la dezvoltarea agriculturii socialiste, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I tovarășilor : Iosif Banc — vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministru al agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, Angelo D. Miculescu — ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, Nicolae Giosan — președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice. Pentru merite deosebite în activitatea de producție și economico-financiară a întreprinderilor agricole de stat, a fost conferit „Ordinul Muncii" clasa I tovarășilor , Ion P. Bora — inginer agronom, director la IAS Segarcea, județul Dolj, Gheorghe Șt. Costache — maistru mecanic la IAS Puchenii Mari, județul Prahova, Iacob D. Deneș — maistru grădinar la IAS Codlea, județul Brașov, Vasilica Diaconu — inginer agronom, șef de fermă la IAS Popești-Sere, municipiul București, Ana C. Fîșcu — mulgătoare la IAS Variaș, județul Timiș, Adolf Mihai Kristoff — maistru viticol, șef de fermă la IAS Mediaș, județul Sibiu, Valerian Negoiță — inginer agronom, director la IAS Bacău, Marin Gh. Tudoran — inginer horticultor, director la IAS Medgidia, județul Constanța, Stan M. Țîrlea — inginer zootehnist, general la Trustul pentru director producția avicolă,Constantin Zgîrvaci — tractorist la IAS însurăței, județul Brăila. „Ordinul Muncii" clasa a II-a tovarășilor , Urania Stela Alexandrescu — medic veterinar, șef de fermă la IAS Buzău, județul Buzău, Lucia T. Bîrca — inginer zootehnist la IAS Mihăilești, județul Ilfov, Ana T. Brătianu — îngrijitoare de păsări la IAS Avicola Craiova, județul Dolj, Ion V. Breban — tractorist la IAS Deta, județul Timiș, Dumitru I. Călin — mulgător la IAS Turnu Măgurele, Teleorman, Alexandru M. județul Cocoșilă — inginer agronom, director general la IAS Urziceni, județul Ilfov, Vasile Cosmuța — inginer zootehnist, director general al Trustului pentru îngrășarea porcilor, Ștefan Demeny — inginer zootehnist, la IAS Avicola Mureș, director județul Mureș, Constantin I. Gip, — inginer agronom, director la IAS Ograda, județul Ialomița, Gheorghe N. Heluța — mulgător IAS Bîrlad, județul Vaslui, Mihhail T. Kantz — mecanizator la IAS Sibiu, județul Sibiu, Octavian N. Lambru — inginer agronom, director la IAS Murfatlar, județul Constanța, Gheorghe Manu — inginer agronom, director general al Direcției agricole, județul Vaslui, Ion Moldovan, — șeful Departamentului Indus(Continuare în pag. a II-a) Noile ansambluri de locuințe ridicate în anii 1966—1970 au sporit considerabil nivelul arhitectonic al Galațiului. 1966-1970 Timpul s-a supus omului CONSTANTIN DĂSCĂLESCU Prim secretar al Comitetului județean Galați al P.C.R. Președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean Cînd un județ înregistrează intr-o perioadă de cinci ani cel mai inalt ritm mediu de creștere a producției industriale din țară, cind pe teritoriul său tradițiile au făcut loc ineditului, modificîndu-se astfel structural configurația economică și socială, exemplul care ar trebui sa-i sublinieze metamorfozele se cuvine să poarte valori simbolice. Bineînțeles că ritmul de 23,1 la sută nu s-a înregistrat de la sine. El este de fapt un indicator de mare sinteză, generator de mari și semnificative procese. Cîndva singura industrie de prestigiu a județului Galați era cea navală. Cincinalul precedent a ridicat-o și pe aceasta pe culmi nesperate altădată, așezind-o în fruntea competiției pe ramură a țării. Dar Galații, începind cu anul 1966, cind pe platforma fierbinte a Combinatului siderurgic se definea practic un singur obiectiv - Laminorul de tablă groasă - s-a instalat în primele rînduri ale unei alte curse : cursa pentru oțel, pentru fontă, pentru laminare. încă din anul 1968, odată cu darea în funcțiune a laminorului Slebing, ciclul siderurgic se încheie, marcând evoluția prodigioasă a noii industrii a județului nostru. Din acest moment, peisajul economic al Galațiului oferă privirilor un alt prim plan. Modificările au vizat așadar esența și nu formele exterioare. Tocmai de aceea însemnătatea lor a trecut curând dincolo de granițele economicului, vădindu-și o influență permanentă și tonifiantă asupra tuturor domeniilor vieții sociale. S-a dovedit în felul acesta prin fapte că politica de industrializare a partidului nostru se corelează cu procesul continuu de îmbunătățire a vieții, că scopul final al acestei politici este obținerea parametrilor celor mai înalți ai civilizației contemporane. Evidente in fiecare localitate a județului, fapt deosebit de elocvent demonstrat prin însuși gradul de urbanizare al populației care, pe total, a crescut de la 31,1 la sută în 1965, la 47,5 la sută în anul 1970 - consecințele acestui fenomen sunt cel mai pregnant vizibila in municipiul Galați, exemplul dezvoltării sale sociale și edilitare impunindu-se de la sine ca o chintesență a tuturor mutațiilor pe care le-a găzduit in ultimii ani acest bogat in tradiții ținut dunărean. Datele la care s-ar putea apela in argumentarea afirmației sunt, bineînțeles, multiple. Considerind insă că sporirea numărului populației unui oraș și dezvoltarea sa edilitară sunt două dintre principalele elemente de corespondență capabile să reflecte efectele unei explozii industriale echivalente cu aceea pe care a cunoscut-o Galațiul în anii precedentului cincinal, mă voi opri la două comparații semnificative. Datele statistice referitoare la perioada cea mai prosperă a Galațiului antebelic, dovedesc că in condițiile ritmului mediu înregistrat în anii 1930-1936, creșterea populației și a numărului de locuințe realizate în intervalul 1966-1970 ar fi necesitat nu mai puțin decit 200 și respectiv 150 de ani ! Exemplul acesta constituie poate cea mai bună dovadă că timpul, în accepția noastră, s-a supus omului, că el a fost devansat prin fapte memorabile. Galațiul a devenit cu adevărat un oraș socialist, un oraș in care cei ce hotărăsc progresul, atingând prin creație viitorul, se bucură plenar de roadele politicii înțelepte a partidului. *) Din ziarul „România liberă“ nr. 8192. ’) 5030 tone conserve livrate comerțului Activitatea ce se desfășoară în aceste zile la Fabrica, de conserve Tecuci se rezumă la prepararea de conserve de carne și repararea utilajelor pentru noul sezon de conservare a legumelor și fructelor. In depozite, însă, se lucrează din zilnic, de aici se livrează prin comerțului zeci de tone de conserve, ceea ce a făcut ca pînă la 24 februarie, planul de expediere pe primele două luni ale anului 1971 să fie depășit cu 200 tone. S-au livrat, bunăoară, în acest răstimp, 2 378 tone conserve de legume, 540 tone suc de roșii, 559 tone conserve de carne, 181 tone compot, 283 tone pastă de roșii, 156 tone marmeladă etc. IN PAGINA A III-A Raportul Angela tovarășului Miculescu Mișcarea inovatorilor și raționalizatorilor — UN CONTINUU PROGRES Urmărind să stimuleze inițiativa creatoare a oamenilor muncii de toate profesiile, biroul executiv al Consiliului județean al sindicatelor, la indicația Comitetului județean de partid, organizat în cursul anului trecut a un concurs între cercurile inovatorilor din întreprinderile industriale, de construcții și transport. Recent, în urma analizei efectuate, pe baza criteriilor stabilite în cadrul respectivului concurs, au fost declarate cîștigătoare și premiate cercurile fruntașe, în următoarea ordine : Locul I — Combinatul siderurgic Galați ; Locul II — I.C.M.S.G. ; Locul III — Fabrica de conserve Tecuci și Uzina Laminorul de tablă Galați ; Unități evidențiate — Șantierul naval și întreprinderea de morărit și panificație. Datele centralizate la nivelul județului atestă că pe parcursul anului 1970 mișcarea inventatorilor, inovatorilor și raționalizatorilor a înregistrat rezultate net superioare anului precedent. Este semnificativ faptul că angajamentul inițial al cercurilor aflate în concurs, de a realiza economii postcalculate în valoare de 40 000 000 lei, a fost depășit cu aproape 6 milioane lei. Sunt și alte elemente demne de evidențiat care au caracterizat mișcarea de inovații din economia județului nostru. In primul rînd se desprinde acea orientare a temelor spre laturile esențiale ale activității întreprinderilor, spre înfăptuirea unor sarcini de deosebită importanță fixate de partid. Așa de exemplu, un număr de 17 inovații au vizat reducerea importului, soldîndu-se cu o economie valutară de 1 120 000 lei. Alte 143 de teme au avut drept scop reducerea consumurilor de materii prime și materiale, determinînd o eficiență crescîndă. In această direcție, rezultate deosebite s-au obținut la C.S.G. unde cercul inovatorilor a avut fixat, în plus, un concurs intern, dotat cu premii și care s-a soldat cu 22 de inovații pe reducerea consumului de metal, realizîndu-se în final economii de 590 tone oțel, 369 tone fontă, precum și cu economii de materiale neferoase în valoare de peste 400 000 lei. Vorbind de contribuția pe care și-au adus-o colectivele la realizarea și depășirea angajamentelor fixate în concurs trebuie remarcată contribuția cercurilor inovatorilor de pe platforma Combinatului siderurgic, acolo unde de fapt s-au realizat aproape 30 milioane lei economii postcalculate. In general, succesul concursului a fost asigurat de faptul că crescut preocuparea pentru organizarea unor acțiuni care să dinamizeze mișcarea de inovații. Bunăoară, au fost organizate consfătuiri județene cu cercurile inovatorilor, expoziții de inovații, invenții și raționalizări, întâlniri de lucru cu cabinetele tehnice și cercurile inovatorilor. Dezbateri, schimburi de experiență, acțiuni de popularizare au avut loc în majoritatea întreprinderilor. Se poate aprecia faptul că inovatorii au fost mai îndeaproape sprijiniți în definitivarea ideilor și aplicarea propunerilor făcute, s-a urmărit mai bine cunoașterea și respectarea legislației de inovații. " Așa după cum s-a evidențiat însă și cu prilejul recentei consfătuiri organizată de biroul e GH. TEODORESCU (Continuare în pag. a Il-a) CHEMARE LA ÎNTRECERE adresată tuturor întreprinderilor industriale și de construcții din județul nostru de către colectivul Combinatului siderurgic Galați însuflețit de mărețele obiective ale dezvoltării economiei naționale în perioada colectivul de muncă 1971—1975, al Combinatului siderurgic Galați, hotărît ca, sub îndrumarea este organelor și organizațiilor de partid, să-și mobilizeze toate resursele materiale și umane în vederea îndeplinirii și depășirii sarcinilor de plan pe primul an al noului cincinal, pentru îmbunătățirea continuă a activității sale economice. Animați de dorința de a contribui cu toată energia și priceperea la înflorirea României socialiste, muncitorii, tehnicienii și inginerii Combinatului siderurgic din Galați, adresează înflăcărată chemare colectivelor de muncă din tuturor întreprinderile industriale și de construcții din județul nostru, pentru realizarea și depășirea sarcinilor de plan pe anul 1971, în vederea întîmpinării aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român cu realizări superioare la toți indicatorii economici. In acest scop ne propunem înfăptuirea următoarelor obiective : m Să realizăm peste sarcinile de plan pe anul 1971 o producție globală în valoare de 100 milioane lei din care 33 milioane lei pînă la data de 8 mai 1971 ; m Să depășim planul de producție marfă pe anul 1971 cu 100 milioane lei, din care 33 milioane lei pînă la data de 8 mai 1971 . VT Să obținem o creștere a productivității muncii plan în valoare de 7 600 lei peste pe salariat, din care 3 000 lei pînă la data de 8 mai 1971. Concretizarea obiectivelor menționate mai sus constă în depășirea sarcinilor fizice de plan pe anul 1971 cu : 30 000 tone aglomerat, din care 14 000 tone pînă la 8 mai a.c., 20 000 tone fontă, din care 9 000 tone Pînă la 8 mai a.c., 23 000 tone oțel L.D. din care 9 000 tone pînă la 8 mai a.c., 16 000 tone sloburi de relaminare din care 8 000 tone pînă la data de 8 mai a.c., 10 000 tone tablă mijlocie și groasă, din care 4 000 Cantitatea tone pînă la 8 mai a.c. de tablă realizată peste plan va fi livrată la export. Totodată vom realiza peste plan 16 000 tone benzi laminate la rece, din care 1 000 tone pînă la data de 8 mai a.c. Colectivul Combinatului se angajează să realizeze peste plan 30 OOP tone zgură granulată, din care 6 000 tone pînă la 8 mai, 2 500 MW/h energie electrică, din care 1 200 MW/h pînă la mai, 900 000 N mc oxigen tehnic, 8 din care 450 000 N mc pînă la 8 mai 1971 In vederea folosirii eficiente a resurselor existente de materii prime și materiale vom reduce consumurile specifice după cum urmează: la cocs metalurgic cu 5 000 tone, din care 2 000 tone pînă la 8 mai la cocs mărunt cu 1 275 tone, din care 500 tone pină la 8 mai. la metal cu 4 000 tone din care 1 500 tone pînă la 8 mai 1971 In acest an colectivul de pe platforma combinatului se angajează să realizeze 48 milioane lei beneficii peste plan, din care 14 milioane pînă la data de 8 mai 1971. Respectînd întocmai indicațiile și hotârîrile organelor superioare de partid referitoare la calitatea produselor, colectivele de la minoriști și-au propus și au luat toate măsurile pentru ca în acest an să obțină tablă calitatea I în proporție de 95 la sută din întreaga cantitate produsă. Pentru realizarea acestor obiective, întregul colectiv este hotărît să îmbunătățească substanțial indicii de utilizare a capacităților de producție și să fo (Continuare in pag. a II-a)