Viața Nouă, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 8102-8176)

1971-02-26 / nr. 8148

j T v 1 Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8148 VINERI 26 FEBRUARIE 1971 4 PAGINI — 30 BANI LUCRĂRILE CONSFĂTUIRII PE ȚARĂ A LUCRĂTORILOR DIM INTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT IN PREZENȚA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU, ieri a avut loc ședința plenară Joi, în sala Palatului Republi­cii, s-au desfășurat în continuare lucrările primei Consfătuiri pe țară a lucrătorilor din întreprin­derile agricole de stat, organiza­tă din inițiativa conducerii de partid și de stat. Lucrările ședinței plenare au avut loc în prezența tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Emil Bodna­­raș, Manea Mănescu, Ilie Ver­­deț, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, muncitori, tehnicieni, mineri, agronomi și zootehniști, medici veterinari și economiști din întreprinderile agricole de stat au dezbătut pro­bleme majore privind tehnolo­giile și formele cele mai moder­ne de organizare a producției și a muncii, care pot contribui la sporirea continuă și substanția­lă a aportului întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, a întregii economii naționale. In prima zi de lucru, consfă­tuirea s-a ținut pe secții de spe­cialitate — culturi de cîmp ; le­gume și cartofi ; pomicultură ; viticultură; taurine pentru lap­te ; taurine pentru carne ; ovine ; porcine ; păsări și animale mici — prilejuind un schimb larg de opinii privind căile de perfec­ționare continuă a activității în toate sectoarele de muncă, în spiritul directivelor adoptate de partid, în vederea ridicării agri­culturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. Reuniți în plen, participanții la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer soluționate în acest sector al economiei naționale. Luînd cuvîntul în deschiderea ședinței plenare, tovarășul Iosif Banc, ministrul agriculturii, in­dustriei alimentare, silviculturii și apelor, a subliniat că această reuniune se înscrie pe linia practicii consecvente a conduce­rii partidului și statului nostru de consultare largă a lucrători­lor și specialiștilor din diferite sectoare ale economiei naționa­le, în scopul analizării temeini­ce a activității desfășurate în diferite compartimente ale eco­nomiei și vieții sociale, găsirii căilor și mijloacelor de valorifi­care a rezervelor de creștere continuă a eficienței muncii. Vorbitorul a exprimat convin­gerea că dezbaterile consfătuirii, desfășurate în lumina prețioa­selor indicații date de tovarășul Nicolae Ceaușescu în expunerea făcută la ședința de lucru de la Comitetul Central al Partidului din noiembrie anul trecut, în cuvîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din agricultura județului Ialomița și în cea de la ultima plenară­ a Comitetului Central al Partidului, se vor solda cu concluzii și hotărîri importante pentru activitatea de viitor, pri­vind folosirea mai deplină a tu­turor rezervelor interne, dezvol­tarea cooperării între întreprin­derile agricole de stat, coopera­tivele agricole de producție întreprinderile de industrie ali­și­mentară astfel încît fermele și întreprinderile agricole de stat să-și îndeplinească pe viitor cu cinste sarcinile de mare răspun­dere trasate de partid. Tot în ședința plenară de joi, tovarășul Angelo Miculescu, mi­nistru secretar de Stat, a pre­zentat raportul conducerii Mi­nisterului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Ape­lor cu privire la activitatea în­treprinderilor agricole de stat și măsurile necesare pentru reali­zarea sarcinilor de viitor. Totodată au fost prezentate concluziile dezbaterilor și pro­punerile din secțiile de speciali­tate. In ședințele pe secții și în plenara consfătuirii au luat cu­vîntul 160 de delegați și invitați care, pe fundalul realizărilor ob­ținute în unitățile agricole în care lucrează, au făcut o analiză cuprinzătoare în spirit critic și autocritic a deficiențelor care mai există pe linie tehnică, eco­nomică și organizatorică, au fă­cut propuneri în vederea stabi­lirii celor mai eficiente măsuri ce trebuie luate pentru îndepli­nirea și depășirea prevederilor planului de stat în actualul cin­cinal, pentru ridicarea întregii activități pe o treaptă calitativ superioară. Dezbaterile vii și nivelul ri­dicat al discuțiilor, valoarea pro­punerilor făcute de majoritatea participanților sunt mărturii gră­itoare ale competenței profesio­nale și experienței bogate ale lucrătorilor din agricultura de stat, expresia preocupărilor lor de perfecționare a muncii și fo­losire mai judicioasă a capacită­ților de producție, pentru înde­plinirea și depășirea sarcinilor de răspundere trasate de condu­cerea de partid și de stat. In cadrul lucrărilor consfătui­rii a avut loc apoi solemnitatea înmînării titlului de Erou al Muncii Socialiste și Medalia de aur „Secera și Ciocanul“, pre­cum și de ordine și medalii ale Republicii Socialiste România u­­nor lucrători din agricultura de stat, înaltele distincții au fost în­­mînate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al (Continuare în pag. a II-a) Solemnitatea înmînării unor înalte distincții In cadrul lucrărilor Consfă­tuirii pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat a avut loc solemnitatea înmînă­rii unor înalte distincții ale Re­publicii Socialiste România. Pentru merite deosebite în în­treaga activitate desfășurată în anii construcției socialiste, pen­tru contribuția personală adusă la dezvoltarea unităților agrico­le în care lucrează, precum și pentru obținerea an de an a u­­nor producții sporite, ridicarea continuă a productivității mun­cii și a rentabilității unităților, a fost conferit titlul de „Erou al Muncii socialiste" și medalia de aur „Secera și Ciocanul" tova­rășilor , Vasile Bratu — meca­nizator la IAS Mircea Vodă, ju­dețul Ialomița, Marin Dobre — mecanic agricol la IAS Hîrșova, județul Constanța, Gheorghe Lungu — mulgător la IAS Iași, Cristache Musler — tractorist la IAS Teremia Mare, județul Timiș, Nicolae Sechel — mulgă­tor la IAS Turda, județul Cluj, Mihai Stănescu — medic veteri­nar, director la IAS Arad, Ioan I. Vlad — inginer agronom, di­rector la IAS Insula Mare a Brăilei. Pentru merite deosebite în muncă și contribuția adusă la dezvoltarea agriculturii socia­liste, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I tovarășilor : Iosif Banc — vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și minis­tru al agriculturii, industriei a­­limentare, silviculturii și ape­lor, Angelo D. Miculescu — mi­nistru secretar de stat la Mi­nisterul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Ape­lor, Nicolae Giosan — președin­tele Academiei de Științe A­­gricole și Silvice. Pentru merite deosebite în activitatea de producție și eco­­nomico-financiară a întreprin­derilor agricole de stat, a fost conferit „Ordinul Muncii" clasa I tovarășilor , Ion P. Bora — inginer agronom, director la IAS Segarcea, județul Dolj, Gheorghe Șt. Costache — mais­tru mecanic la IAS Puchenii Mari, județul Prahova, Iacob D. Deneș — maistru grădinar la IAS Codlea, județul Brașov, Vasilica Diaconu — inginer a­­gronom, șef de fermă la IAS Po­­pești-Sere, municipiul București, Ana C. Fîșcu — mulgătoare la IAS Variaș, județul Timiș, A­­dolf Mihai Kristoff — maistru viticol, șef de fermă la IAS Me­diaș, județul Sibiu, Valerian Ne­­goiță — inginer agronom, direc­tor la IAS Bacău, Marin Gh. Tudoran — inginer horticultor, director la IAS Medgidia, jude­țul Constanța, Stan M. Țîrlea — inginer zootehnist, general la Trustul pentru director pro­ducția avicolă,­­Constantin Zgîr­­vaci — tractorist la IAS însu­răței, județul Brăila. „Ordinul Muncii" clasa a II-a tovarășilor , Urania Stela Ale­­xandrescu — medic veterinar, șef de fermă la IAS Buzău, ju­dețul Buzău, Lucia T. Bîrca — inginer zootehnist la IAS Mihă­­ilești, județul Ilfov, Ana T. Bră­­tianu — îngrijitoare de păsări la IAS Avicola Craiova, județul Dolj, Ion V. Breban — tracto­rist la IAS Deta, județul Timiș, Dumitru I. Călin — mulgător la IAS Turnu Măgurele, Teleorman, Alexandru M. județul Co­­coșilă — inginer agronom, direc­tor general la IAS Urziceni, ju­dețul Ilfov, Vasile Cosmuța — inginer zootehnist, director ge­neral al Trustului pentru îngră­­șarea porcilor, Ștefan Demeny — inginer zootehnist, la IAS Avicola Mureș, director județul Mureș, Constantin I. Gip, — in­giner agronom, director la IAS Ograda, județul Ialomița, Gheor­ghe N. Heluța — mulgător IAS Bîrlad, județul Vaslui, Mi­h­­hail T. Kantz — mecanizator la IAS Sibiu, județul Sibiu, Octa­­vian N. Lambru — inginer agro­nom, director la IAS Murfatlar, județul Constanța, Gheorghe Manu — inginer agronom, direc­tor general al Direcției agricole, județul Vaslui, Ion Moldovan, — șeful Departamentului Indus­(Continuare în pag. a II-a) Noile ansambluri de locuințe ridicate în anii 1966—1970 au sporit considerabil nivelul arhi­tectonic al Galațiului. 1966-1970 Timpul s-a supus omului CONSTANTIN DĂSCĂLESCU Prim secretar al Comitetului județean Galați al P.C.R. Președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean Cînd un județ înregistrează intr-o perioadă de cinci ani cel mai inalt ritm mediu de creș­tere a producției industriale din țară, cind pe teritoriul său tradițiile au făcut loc ineditului, modificîndu-se astfel structural configurația eco­nomică și socială, exemplul care ar trebui sa-i sublinieze metamorfozele se cuvine să poarte valori simbolice. Bineînțeles că ritmul de 23,1 la sută nu s-a înregistrat de la sine. El este de fapt un indi­cator de mare sinteză, generator de mari și semnificative procese. Cîndva singura indus­trie de prestigiu a județului Galați era cea na­vală. Cincinalul precedent a ridicat-o și pe a­­ceasta pe culmi nesperate altădată, așezind-o în fruntea competiției pe ramură a țării. Dar Galații, începind cu anul 1966, cind pe plat­forma fierbinte a Combinatului siderurgic se definea practic un singur obiectiv - Laminorul de tablă groasă - s-a instalat în primele rîn­­duri ale unei alte curse : cursa pentru oțel, pentru fontă, pentru laminare. încă din anul 1968, odată cu darea în funcțiune a laminoru­lui Slebing, ciclul siderurgic se încheie, marcând evoluția prodigioasă a noii industrii a județu­lui nostru. Din acest moment, peisajul econo­mic al Galațiului oferă privirilor un alt prim plan. Modificările au vizat așadar esența și nu formele exterioare. Tocmai de aceea însemnă­tatea lor a trecut curând dincolo de granițele economicului, vădindu-și o influență permanen­tă și tonifiantă asupra tuturor domeniilor vie­ții sociale. S-a dovedit în felul acesta prin fap­te că politica de industrializare a partidului nostru se corelează cu procesul continuu de îm­bunătățire a vieții, că scopul final al acestei politici este obținerea parametrilor celor mai înalți ai civilizației contemporane. Evidente in fiecare localitate a județului,­­ fapt deosebit de elocvent demonstrat prin în­suși gradul de urbanizare al populației care, pe total, a crescut de la 31,1 la sută în 1965, la 47,5 la sută în anul 1970 - consecințele a­­cestui fenomen sunt cel mai pregnant vizibila in municipiul Galați, exemplul dezvoltării sale sociale și edilitare impunindu-se de la sine ca o chintesență a tuturor mutațiilor pe care le-a găzduit in ultimii ani acest bogat in tradiții ținut dunărean. Datele la care s-ar putea apela in argumentarea afirmației sunt, bineînțeles, multiple. Considerind insă că sporirea număru­lui populației unui oraș și dezvoltarea sa edi­litară sunt două dintre principalele elemente de corespondență capabile să reflecte efectele unei explozii industriale echivalente cu aceea pe care a cunoscut-o Galațiul în anii prece­dentului cincinal, mă voi opri la două compa­rații semnificative. Datele statistice referitoare la perioada cea mai prosperă a Galațiului an­tebelic, dovedesc că in condițiile ritmului me­diu înregistrat în anii 1930-1936, creșterea populației și a numărului de locuințe realizate în intervalul 1966-1970 ar fi necesitat nu mai puțin decit 200 și respectiv 150 de ani ! Exemplul acesta constituie poate cea mai bună dovadă că timpul, în accepția noastră, s-a supus omului, că el a fost devansat prin fapte memorabile. Galațiul a devenit cu ade­vărat un oraș socialist, un oraș in care cei ce hotărăsc progresul, atingând prin creație vii­torul, se bucură plenar de roadele politicii în­țelepte a partidului. *) Din ziarul „România liberă“ nr. 8192. ’) 5030 tone conserve livrate comerțului Activitatea ce se desfășoară în aceste zile la Fabrica, de conserve Tecuci se rezumă la prepararea de conserve de carne și repararea utilajelor pentru noul sezon de conservare a le­gumelor și fructelor. In depozi­te, însă, se lucrează din zilnic, de aici se livrează prin­ co­merțului zeci de tone de conser­ve, ceea ce a făcut ca pînă la 24 februarie, planul de expedie­re pe primele două luni ale a­­nului 1971 să fie depășit cu 200 tone. S-au livrat, bunăoară, în acest răstimp, 2 378 tone conserve de legume, 540 tone suc de roșii, 559 tone conserve de carne, 181 tone compot, 283 tone pastă de roșii, 156 tone marmeladă etc. IN PAGINA A III-A Raportul Angela tovarășului Miculescu Mișcarea inovatorilor și raționalizatorilor — UN CONTINUU PROGRES Urmărind să stimuleze iniția­tiva creatoare a oamenilor mun­cii de toate profesiile, biroul e­­xecutiv al Consiliului județean al sindicatelor, la indicația Comi­tetului județean de partid, organizat în cursul anului trecut a un concurs între cercurile ino­vatorilor din întreprinderile in­dustriale, de construcții și trans­port. Recent, în urma analizei efec­tuate, pe baza criteriilor stabi­lite în cadrul respectivului con­curs, au fost declarate cîștigă­­toare și premiate cercurile frun­tașe, în următoarea ordine : Locul I — Combinatul si­derurgic Galați ; Locul II — I.C.M.S.G. ; Locul III — Fabrica de conserve Tecuci și Uzina Laminorul de tablă Ga­lați ; Unități evidențiate — Șan­tierul naval și întreprin­derea de morărit și pani­ficație. Datele centralizate la nivelul județului atestă că pe parcursul anului 1970 mișcarea inventato­rilor, inovatorilor și raționaliza­­torilor a înregistrat rezultate net superioare anului precedent. Este semnificativ faptul că angaja­mentul inițial al cercurilor afla­te în concurs, de a realiza eco­nomii postcalculate în valoare de 40 000 000 lei, a fost depășit cu aproape 6 milioane lei. Sunt și alte elemente demne de evi­dențiat care au caracterizat miș­carea de inovații din economia județului nostru. In primul rînd se desprinde acea orientare a te­melor spre laturile esențiale ale activității întreprinderilor, spre înfăptuirea unor sarcini de deo­sebită importanță fixate de par­tid. Așa de exemplu, un număr de 17 inovații au vizat reducerea importului, soldîndu-se cu o eco­nomie valutară de 1 120 000 lei. Alte 143 de teme au avut drept scop reducerea consumurilor de materii prime și materiale, de­­terminînd o eficiență crescîndă. In această direcție, rezultate deosebite s-au­ obținut la C.S.G. unde cercul inovatorilor a avut fixat, în plus, un concurs intern, dotat cu premii și care s-a sol­dat cu 22 de inovații pe redu­cerea consumului de metal, rea­lizîndu-se în final economii de 590 tone oțel, 369 tone fontă, pre­­cum și cu economii de materia­le neferoase în valoare de peste 400 000 lei. Vorbind de contribuția pe ca­re și-au adus-o colectivele la realizarea și depășirea angaja­mentelor fixate în concurs tre­buie remarcată contribuția cercu­rilor inovatorilor de pe platfor­ma Combinatului siderurgic, a­­colo unde de fapt s-au realizat aproape 30 milioane lei economii postcalculate. In general, succesul concursu­­­lui a fost asigurat de faptul că crescut preocuparea pentru organizarea unor acțiuni care să dinamizeze mișcarea de inovații. Bunăoară, au fost organizate consfătuiri județene cu cercurile inovatorilor, expoziții de inova­ții, invenții și raționalizări, în­tâlniri de lucru cu cabinetele tehnice și cercurile inovatorilor. Dezbateri, schimburi de expe­riență, acțiuni de popularizare au avut loc în majoritatea între­prinderilor. Se poate aprecia faptul că inovatorii au­ fost mai îndeaproape sprijiniți în defini­tivarea ideilor și aplicarea pro­punerilor făcute, s-a urmărit mai bine cunoașterea și respectarea legislației de inovații. " Așa după cum s-a evidențiat însă și cu prilejul recentei con­sfătuiri organizată de biroul e­ GH. TEODORESCU (Continuare în pag. a Il-a) CHEMARE LA ÎNTRECERE adresată tuturor întreprinderilor industriale și de construcții din județul nostru de către colectivul Combinatului siderurgic Galați însuflețit de mărețele obiecti­ve ale dezvoltării economiei na­ționale în perioada colectivul de muncă 1971—1975, al Combi­natului siderurgic Galați, hotărît ca, sub îndrumarea este or­ganelor și organizațiilor de par­tid, să-și mobilizeze toate resur­sele materiale și umane în vede­rea îndeplinirii și depășirii sar­cinilor de plan pe primul an al noului cincinal, pentru îmbună­tățirea continuă a activității sale economice. Animați de dorința de a con­tribui cu toată energia și price­perea la înflorirea României socialiste, muncitorii, tehni­cienii și inginerii Combinatului­­ siderurgic din Galați, adresează înflăcărată chemare colectivelor de muncă din tuturor în­treprinderile industriale și de construcții din județul nostru, pentru realizarea și depășirea sarcinilor de plan pe anul 1971, în vederea întîmpinării aniver­sării semicentenarului Partidu­lui Comunist Român cu realizări superioare la toți indicatorii e­­conomici. In acest scop ne pro­punem înfăptuirea următoarelor obiective : m Să realizăm peste sarcinile de plan pe anul 1971 o producție globală în valoare de 100 mili­oane lei din care 33 milioane lei pînă la data de 8 mai 1971 ; m­ Să depășim planul de pro­ducție marfă pe anul 1971 cu 100 milioane lei, din care 33 milioa­ne lei pînă la data de 8 mai 1971 . VT Să obținem o creștere a productivității muncii plan în valoare de 7 600 lei peste pe salariat, din care 3 000 lei pînă la data de 8 mai 1971. Concretizarea obiectivelor men­ționate mai sus constă în depă­șirea sarcinilor fizice de plan pe anul 1971 cu : 30 000 tone aglo­merat, din care 14 000 tone pînă la 8 mai a.c., 20 000 tone fontă, din care 9 000 tone Pînă la 8 mai a.c., 23 000 tone oțel L.D. din care 9 000 tone pînă la 8 mai a.c., 16 000 tone sloburi de rela­­minare din care 8 000 tone pînă la data de 8 mai a.c., 10 000 tone tablă mijlocie și groasă, din ca­re 4 000 Cantitatea tone pînă la 8 mai a.c. de tablă realizată peste plan va fi livrată la ex­port. Totodată vom realiza pes­te plan 16 000 tone benzi lami­nate la rece, din care 1 000 tone pînă la data de 8 mai a.c. Colectivul Combinatului se angajează să realizeze peste plan 30 OOP tone zgură granulată, din care 6 000 tone pînă la 8 mai, 2 500 MW/h energie electrică, din care 1 200 MW/h pînă la mai, 900 000 N mc oxigen tehnic, 8 din care 450 000 N mc pînă la 8 mai 1971 In vederea folosirii eficiente a resurselor existente de materii prime și materiale vom reduce consumurile specifice după cum urmează: la cocs metalurgic cu 5 000 tone, din care 2 000 tone pînă la 8 mai la cocs mărunt cu 1 275 tone, din care 500 tone pină la 8 mai. la metal cu 4 000 tone din care 1 500 tone pînă la 8 mai 1971 In acest an colectivul de pe platforma combinatului se an­gajează să realizeze 48 milioane lei beneficii peste plan, din care 14 milioane pînă la data de 8 mai 1971. Respectînd întocmai indicațiile și hotârîrile organelor superioa­re de partid referitoare la cali­tatea produselor, colectivele de la minoriști și-au propus și au luat toate măsurile pentru ca în acest an să obțină tablă calita­tea I în proporție de 95 la sută din întreaga cantitate produsă. Pentru realizarea acestor o­­biective, întregul colectiv este hotărît să îmbunătățească sub­stanțial indicii de utilizare a ca­pacităților de producție și să fo­ (Continuare in pag. a II-a)

Next