Viața Nouă, octombrie-decembrie 1972 (Anul 29, nr. 8645-8723)
1972-11-08 / nr. 8677
Pag. a 2-a Examen de admitere în învățămîntul superior tehnic, secții serale de subingineri Ministerul Educației și Invățămîntului comunică . Incepînd cu anul universitar 1972 ■—1973 se înființează cursuri serale de subingineri, care vor funcționa pe lîngă marile întreprinderi industriale, ca secții ale instituțiilor de învățămînt superior. Examenul de admitere va începe la 1 decembrie 1972. La acest examen se pot prezenta muncitori, maiștri și tehnicieni, care lucrează în producție în specialitatea la care se înscriu și au recomandare scrisă din partea întreprinderilor unde sunt salariați. Candidații la examen trebuie să fie absolvenți cu diplomă de bacalaureat (sau maturitate) ai liceelor (școlilor medii de cultură generală), ai liceelor de specialitate, absolvenți cu examen de diplomă ai școlilor medii tehnice, ai școlilor tehnice cu durata de 4 ani și ai școlilor echivalate de Ministerul Educației și Invățămîntului cu liceul, avînd dreptul de a urma cursurile unui institut de învățămînt superior, in conformitate cu condițiile prevăzute și publicate pentru Localitatea 1. București admiterea în învățămîntul superior în anul universitar 1972—1973. Candidații pot fi din întreprinderea pe lîngă care se organizează secția, din altă întreprindere din aceeași localitate sau din alte localități. In cazul cînd candidații reușiți la examen sunt din alte localități, ei se transferă, conform normelor legale, pe perioada studiilor, la o întreprindere din localitatea unde se organizează cursurile serale de subingineri. Candidații reușiți la examenul de admitere vor fi înscriși cursuri după ce au încheiat un contatract cu întreprinderea care i-a recomandat, prin care se angajează să nu întrerupă activitatea productivă pe durata studiilor, iar după absolvire să lucreze o perioadă de minimum 5 ani în aceste întreprinderi. Probele pentru examenul de admitere din decembrie 1972 sunt următoarele : — matematică — scris — fizică, chimie sau tehnologie de ramură (tehnologie mecanică, tehnologie chimică, electrotehnică etc.) la alegere — scris. Materia de examen este cea prevăzută în broșura „Admiterea în învățămîntul superior" — ediția 1972, cu precizarea că pentru disciplina „matematică" se vor pregăti numai capitolele de algebră și geometrie plană. Cererea pentru înscriere la examen, însoțită de diploma de studii și certificatul de naștere în original, adeverința de la locul de muncă și recomandarea întreprinderii, se depune pînâ la data de 29 noiembrie 1972, ora 16.00, la biroul de personal și învățămînt al întreprinderii pe lîngă care va funcționa secția sau la secretariatele instituțiilor de învățămînt superior pentru specialitățile din domeniul construcțiilor. Relații suplimentare se pot primi fie la birourile de personal și învățămînt din întreprinderile pe lîngă care vor funcționa secțiile serale de învățămînt superior tehnic, precum și de la secretariatele instituțiilor de învățămînt superior. Secțiile serale de învățămînt superior tehnic la care se organizează examen sînt următoarele : 2. Arad 3. Baia Mare 4. Brașov 5. Brăila 6. Borzești 7. Cluj S. Craiova 9. Cugir 10. Băgăraș 11. Galați 12. Hunedoara 13. Iași 14. Oradea 15. Pitești 17. Ara, Vîlcea 18. Satu Mare 19. Suceava 20. Slatina 21. Săvinești 22. Sibiu 23. Tr. Severin 24. Tg. Mureș 25. Timișoara 26. Tr. Jiu 27. Buzău Intrep, pe lîngă care se înființează secția 1. întreprinderea de întreținere și reparare a utilajului de calcul 2. întreprinderea Optica Română 3. Uzina de mașini electrice 4. Fabrica de mașini unelte și agregate 5. Uzina 23 August 6. întreprinderea Electrocentrale 7. întreprinderea de distribuire a energiei electrice 8. Uzina mecanică material rulant — Grivița Roșie 9. întreprinderea Teleconstrucția 10. Institutul de construcții 11. Combinatul de Industrializarea Lemnului Pipera 12. Grupul de uzine pentru ducția de utilaje și piese prode schimb 1. Uzina de vagoane 2. Combinatul de exploatarea și industrializarea lemnului Centrala industrială metale neferoase și rare 1. Uzina „Steagul Roșu" 2. Uzina „Tractorul* 3. Universitatea Brașov Uzina „Progresul* Grupul industrial petrochimic 1. întreprinderea de rețele electrice 2. Institutul politehnic 1. întreprinderea rețele electrice 2. Combinatul chimic 3. Universitate Uzina mecanică Combinatul chimic 1.Șantierul naval 2. Combinatul siderurgic 3. Institutul politehnic Combinatul siderurgic Institutul politehnic întreprinderea de prefabricate 1. Combinatul de exploatarea și industrializarea lemnului 2. Grupul industrial petrochimic 1. Uzina constructoare de mașini 2. Combinatul siderurgic 1. Combinatul de exploatarea ?: industrializarea lemnului 2. Grupul industrial de chimie Union Sacu Mare 1. Grupul de uzine pentru producția de utilaj și piese de schimb 2. Combinatul de exploatarea și industrializarea lemnului Centrala industrială de aluminiu Uzina de fibre sintetice Grupul de uzine pentru producția de utilaje și piese de schimb întreprinderea Centrale Hidroelectrice Combinatul de îngrășăminte azotoase 1. Uzina „Azur" 2. Institutul politehnic 3. Uzina mecanică Timișoara 4. întreprinderea regională de electricitate 1. Combinatul pentru materiale de construcții 2. Centrala termoelectrică — Rovinari Fabrica de geamuri Specialitatea Electronică aplicată Mecanică fină Electrotehnică Tehnologia prelucrării la rece Deformări plastice și tratamente termice Termoenergetică Electroenergetică Material rulant Telefonie-telegrafie Construcții civile și industriale Instalații pentru construcții Mașini și utilaje pentru construcții Industrializarea lemnului Utilaje pentru ind. materialelor de construcții Tehnologia prelucrării la rece Industrializarea lemnului Metalurgia metalelor neferoase Tehnologia prelucrării la rece Deformări plastice și tratamente termice Construcții civile și industriale Instalații pentru construcții Tehnologia prelucrării la rece Tehnologia chimică organică Utilaj chimic Electroenergetică Construcții civile și industriale Electroenergetică Tehnologia chimică anorganică Construcții civile și industriale Tehnologia prelucrării la rece Tehnologia chimică anorganică Tehnologia chimică organică Utilaj chimic Tehnologia sudării Furnale și oțelării Electromecanică metalurgică Construcții civile și industriale Tehnologie carbochimică și procese pirogene Electromecanică metalurgică Construcții civile și industriale Construcții civile și industriale Instalații pentru construcții Utilaje pentru ind. materialelor de construcții Utilaje pentru industria lemnului Tehnologia și chimizarea petrolului și gazelor Tehnologia chimică a macromoleculelor Turnătorie Deformări plastice și tratamente termice Industrializarea lemnului Tehnologia chimică anorganici Tehnologia prelucrării la rece Utilaje pentru industria lemnului Industrializarea lemnului Metalurgia metalelor neferoase Tehnologia chimică a macromoleculelor Utilaje pentru industria lemnului Hidroenergetică Tehnologia chimică anorganici Tehnologia chimică organică Construcții civile și industriale Tehnologia prelucrării la rece Electroenergetică Utilaje pentru ind. materialelor de construcții Termoenergetică Utilaje pentru ind. materialelor de construcții 16. Reșița FOTBAL U.R.A Tecuci-Minerul Comănești 2-0 (2-0) La Tecuci, formația Uzinei de reparații auto a întîlnit Minerul Comănești. Fotbaliștii echipa Tecuceni și-au asigurat victoria încă din primul sfert de oră. In minutul 6, la o deschidere pe extremă, Aldea driblează adversarul direct și dintr-un unghi dificil șutează în bara transversală; de acolo mingea ricoșează în gol, 1—0, încurajați de golul înscris, fotbaliștii echipei gazdă combină frumos la înaintare și în minutul . 14 Borș înscrie din nou: 2—0, scor cu care se încheie și partida. In continuare, jocul a fost frumos, cu numeroase faze de poartă, nefructificate însă. Prin victoria obținută, U.R.A. Tecuci acumulează 10 puncte și se află pe locul 11 în clasamentul seriei a II-a. In ultima etapă a turului campionatului, tecucenii vor juca în deplasare cu Letea Bacău. EM. MIHAESCU VIAȚA NOUA ECRAN ECRAN ECRAN Tigru! Tigru! Tigru!"„ M-am întrebat: ce s-ar întîmplat dacă în timpul prodilecției acestui film, cineva ar fi lăsat să plutească in sală un planor inofensiv?... Intîmplarea aceasta aduce aminte, desigur, de „Păsările" lui Hitchcock, dar se impune prin înfiorătoarea prezență concretă a timpului, adus să depună ca martor. Pentru generația noastră, războiul nu a plecat în uitare. Milioane de tineri, care au trecut în neființă, au prelungit existența dramelor lor pină la noi, pînă astăzi. Peste locul unde ei au căzut s-au adunat sevele pămintului, s-au învolburat apele, au trecut nobi„. Filmul lui Richard Fleischer se constituie ca un document cinetic, răspunzind, in același timp, întrebărilor ce au urmat tragediei din dimineața lui decembrie 1941, în Pacificul amețit de hawaiane. Rapoartele de atunci le-au aflat loc eroic celor 2 400 de victime, au stituit ceasul nefericirii. recenm asistat la jocul imprudenței și al neșansei, la strania liturghie matematică a agresorilor. Știam, se poate spune, dinainte, totul. Semnalul de luptă „Tora! Tora! Tora! ne găsește însă la fel de nepregătiți sufletește ca și pe recruții ce au văzut în zori, căzind din răsăritul soarelui, lancea de foc a morții. Filmul a fost realizat, într-o colaborare stranie, de americani și japonezi. Fiecare și-a turnat scenele de care avea nevoie masa de montaj spre a sonda adevărul cu ochiul prezentului. Decupajul nostru este însă clar; văzînd rînjetul sadic, prelungit de privirile oblice, am știut că se apropia ceasul în care Japonia se pregătea să „plătească“. Nici una dintre pistele pe care suntem conduși spre cuvenitele circumstanțe atenuante nu se dovedește a fi limpede. Ultimatumul nipon este dactilografiat de un funcționar cu degetele împleticite, dar nimeni dintre noi nu vrea să creadă că aceasta servește ca explicație a dezastrului. Există un rafinament de felină care guvernează invazia și destinul care nu are cum să se ferească din calea dreptății. Soldații ascultă în aer aceeași muzică, generalii își pregătesc aceleași hărți de bătălie. Și, peste toate, trece pasărea morții, oarbă, ursuză, inutilă. Nu știu care sunt numele actorilor ce s-au perindat in valuri de flăcări, in valurile zborului peste uitare. Aș îndrăzni să cred că timp de trei ceasuri am fost noi înșine interpreți. Pentru că am atins istoria cu brațele. Și cu inima... C. H. NISTOR Nr. 8677 MEMENTO LA CASA DE CULTURĂ „Revoluția tehnico-științifică determină noi schimbări în comportamentul oamenilor în procesul muncii“ — simpozion (sala Ateneu, ora 17). RADIO MIERCURI 8 NOIEMBRIE 1972 PROGRAMUL 1 6,00 Muzică și actualități. 10,05 Pe plaiuri moldovene — muzică populară. 10,30 Vreau să știu. 11,15 Consultație juridică. 12,15 Recital Arta Florescu 13,30 Concert de prînz. 15,05 Fișier editorial. 15,30 Piese de estradă. 16,35 Muzică ușoară de Aurel Giroveanu. 17,40 Autografe muzicale. 18,00 Orele serii. 21,00 Revista șlagărelor. 21,30 Bijuterii muzicale. 22,30 Concert de seară. 0,03 —6,00 Estrada nocturnă. T. V. MIERCURI 8 NOIEMBRIE 1972 9,00 Deschiderea emisiunii. Telex. 9,05 Bucureștiul necunoscut. 9,25 Prietenii lui Așchiuță — emisiune pentru preșcolari. 9,55 Publicitate. 10,00 Curs de limba franceză. Secția a 28-a. 10,30 Comentariu la 40 de steme — județul Covasna. 10,50 Telecinein aleea pentru tineret : „Undeva în Europa“. 12,20 Selecțiuni din concertul-spectacol susținut de formațiile artistice de amatori de la Uzinele de vagoane Arad. 12,50 Telejurnal. 17,25 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Fotbal : Rapid București — Rapid Viena. Resturul optimilor de finală din „Cupa Cupelor”. Transmisiune directă de la Stadionul „23 August”. In pauză — tragerea Pronoexpres. 19,20 — 1001 de seri — filmul de animație „Pe hacik“. 19,30 Telejurnal. In cinstea aniversării Republicii — Cronica marii întreceri. 20,00 Teleobiectiv. 20,20 Telecinemateca : „Agonie și extaz“. 22,20 Teleglob : Călătorie prin Franța. 22,40 — „24 de ore”. Cotele apelor Dunării Buletin meteorologic Pentru următoarele 3 zile : Vreme schimbătoare cu cerul temporar noros. Vor cădea burnițe și ploi slabe. Vîntul va sufla potrivit din Nord. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 0 grade și 5 grade, iar maximele între 9 grade și 14 grade. IN ZIUA DE 7 NOIEMBRIE 1972 Drencova 744 cm crește 2 cm Orșova 2 279 cm crește 7 cm Dr. Tr. Severin 145 cm scade 9 cm Calafat 213 cm scade 1 cm Corabia 220 om scade 7 cm Tr. Măgurele 182 cm scade 5 cm Giurgiu 222 cm crește 5 cm Oltenița 229 cm crește 6 cm Călărași 187 cm crește 2 cm Brăila 278 cm scade 12 cm Galați 270 cm scade 8 cm Isaocea 210 om soade 9 cm Tulcea 178 cm scade 7 cm Dunăre, Dunăre, drum fără pulbere... FOTO: C. SATMARI A realizat planul anual la producția de lapte marfa (Urmare din pag 1) pondere a sarcinilor zilnice de muncă. Pentru respectarea întocmai programului de grajd, una din condițiile esențiale ale realizării producției de lapte planificate, de o mare importanță a fost participarea efectivă și zilnică la acest program, în grajd, a conducerii întreprinderii, a șefului de complex, a medicilor veterinari, și a șefilor de fermă. Pe baza controlului și a îndrumării, a observării atente, în fiecare zi, în timpul desfășurării programului de grajd s-au întreprins măsuri concrete și la fața locului, care au contribuit la îmbunătățirea activității, la întărirea disciplinei și răspunderii față de realizarea sarcinilor. Intrucît o vacă cu lapte reprezintă o importantă investiție, s-a făcut inventarierea fiecărei vaci, înscriindu-se pe foaia de inventar starea de sănătate în care se găsea animalul la primirea lui de către îngrijitor și la stabilirea răspunderilor materiale, în caz că animalul s-a compromis pentru producție din cauza neglijenței celor care îl au în primire și a lipsei de control a factorilor corespunzători. De asemenea, pentru readucerea în producție a vacilor cu diferite afecțiuni, s-a organizat un mic „spital", unde animalele bolnave sunt ținute sub tratament, îngrijire și furajare specială, după vindecare sunt redate producției. In felul acesta s-a reușit să se redea producției multe vaci, care în alte condiții ar fi trebuit trimise spre sacrificare. Pentru creșterea vițeilor și a eliminării mortalităților s-au dat în folosință două maternități, unde aceștia primesc, în primele 10 zile de la naștere, îngrijiri speciale, adecvate unui organism plăpînd, reușindu-se în acest fel să se predea sectorului de creștere a tineretului viței sănătoși. Rezultatele obținute confirmă eficiența masurilor adoptate pînă acum și că zootehnia cere din partea tuturor factorilor preocupare, eforturi și muncă susținută, măsuri practice luate zi de zi. Fără asigurarea acestor deziderate, creșterea și exploatarea animalelor nu poate fi concepută. In cadrul I.A.S. Șendreni eficiența măsurilor stabilite de Biroul Comitetului județean de partid aplicate de noi în activitatea cotisidiană s au materializat în livrarea a 55 753 kl lapte pînă la 31 octombrie, ceea ce reprezintă o depășire a planului anual al producției marfă cu peste cinci la sută. Pe baza măsurilor stabilite și care se aplică cu multă exigență de către fiecare lucrător, colectivul de muncă de la complexul de vaci s-a angajat ca în cinstea celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii să obțină și să livreze suplimentar o cantitate echivalentă cu consumul de lapte proaspăt al locuitorilor municipiului Galați pe timp de circa 36 de zile. Aceste succese au fost posibile ca urmare a creșterii producției fiecărei vaci furajate la o medie de 3 000—3 100 litri într-o perioadă de lactație, plafon care mai poate fi ridicat. In zootehnia întreprinderii însă, mai avem încă foarte multe lucruri de pus la punct, pe linia întăririi disciplinei și a răspunderii față de îngrijirea și furajarea animalelor, a conducerii atente a procesului de reproducție, a asigurării unei puternice baze furajere, a creșterii și îngrijirii tineretului, care să ne permită în viitorii ani să obținem animale sănătoase, apte să înlocuiască din efectiv pe cele bătrîne, devenite neeconomicoase pentru producția de lapte. Incepînd cu anul viitor, vom trece la crearea unor loturi de vaci, în cadrul complexului, de la care să obțiuem producții între 3 500—4 000 litri lapte, loturi care treptat vor fi extinse la nivelul întregului efectiv, țel spre care năzuim atît noi, specialiștii, cît și muncitorii. Asemenea nivele de producție nu se obțin chiar așa de ușor de la efective mari de animale, însă sînt posibile, și pentru realizarea lor fiecare lucrător din cadrul întreprinderii va munci în continuare cu elan sporit. Pentru acest lucru cerem și din partea Departamentului agriculturii de stat să sprijine concret complexul de vaci, în vederea asigurării bazei materiale prevăzute în studiile tehnico-economice care au stat la baza organizării complexului, pentru obținerea unor producții mari de lapte. tenis Continuă întrecerile turneului de la Stockholm Turneul internațional de tenis de la Stockholm, care se desfășoară în cadrul „Marelui Premiu-Film“, a continuat cu partidele din primul tur ale probelor de simplu și dublu. Jucătorul român Ion Țiriac l-a întîlnit pe suedezul Johansson, pe care l-a învins in trei seturi cu 3—6— 6—3, 6—3. Intr-o partidă așteptată cu mare interes, sud-africanul Cliff Drysdale l-a întrecut cu 6—7, 6— 2, 6—2 pe americanul Tom Gorman. In proba de dublu, cuplul Ion Țiriac (România) — Jimmy Connors (S.U.A.) a dispus cu 6—4, 6—4 de perechea McMillan (R.S.A.) — Stockton (S.U.A.). Performerii zilei au fost tenismenii australieni John Alexander și Phil Dent care au reușit o surprinzătoare victorie, in două seturi, cu 6—0, 7— 5 in fața redutabilului cuplu Ilie Năstase — Jan Kodes. Curse pentru prestigiu (Urmare din pag. [) 1972 — anul Conferinței Naționale și anul împlinirii sfertului de veac de la proclamarea Republicii — a solicitat și solicită la maximum întreaga capacitate a colectivului. Noile prototipuri cota înaltă a angajamentelor, regimul superior de exigență — toate acestea impun seriozitatea". După cum ziarul nostru a mai relevat, la începutul lui 1972 pe platforma întrecerii constructorilor navali s-au aliniat nu mai puțin de 224 brigăzi. Regulamentul acestui „concurs“ — foarte drastic prin „criteriile" sale — a fost astfel conceput incit „mediocritatea“ a fost compromisă iremediabil. 81 din brigăzile aflate acum mai bine de 10 luni la start au abandonat lupta. Prestigiul lor „în descreștere“ este din nou „în revenire“ — ni se spune. Se fac eforturi pentru a se prinde din urmă plutonul fruntașilor. Concursul este concurs insă! Brigăzile conduse de Constantin Stîrcoviceanu, Toma Mocanu, Gheorghe Patrichi, Constantin Popescu, Mircea Grigore își dispută încă — la capitolul sudură — întîietatea. Tabulatorii ii au în frunte pe Constantin Ionașcu, Constantin Roșea, Petrache Ursu. Cei de la asamblat — cală bazin — excelează prin brigăzile lui Stelian Nica, Nicolae Oprișan, Ion Burluc. Jăcătușii lui Gheorghe Țucheluș și ai lui Nicolae Negoiță caută, în aceste puține zile care ne despart de rezultatele finale — „cheia" succesului maxim, 143 de brigăzi — 143 de speranțe! Să revenim insă la ideea inițială. Care este, adică, principalul stimulent in muncă, care este resortul care propulsează spre suprema satisfacție un colectiv angajat pe coordonatele întrecerii socialiste? Răspunsul îl găsim în atitudinea directă a constructorului față de obiectul muncii, in raportul firesc care se stabilește intre oamenii aflați in competiție. Ritmurile superioare ale industriei găilățene tradiționale au un corespondent activ la nivelul conștiinței, la nivelul unui ideal care exclude concesiile și, o dată cu ele lipsa dinamismului. Cine neglijează conservarea mașinilor sa plătească piesele depreciate I (Urmare din pag. 1) propuse pentru casare". Am întîlnit aici și 10 combine C1 și C 3, parcate într-o perfectă ordine. De la distanță se putea spune că sînt bine conservate. Dar trecînd pe lîngă ele am constatat că în interior pleava de grîu și floarea-soarelui a rămas neatinsă — condiție prielnică pentru ruginirea tablei. Curelele trapezoidale au rămas în continuare, pe roți, în bătaia ploilor și soarelui, amenințate cu degradarea, fără ca cineva să-și amintească că un set complet costă circa 500 lei. Pneurile sunt lățite la toate combinele (fotografia nr. 1) și taiate de genți. Acum, acestor piese nu li se acordă nici o atenție. Dar în primăvara anului viitor șefii de secție vor cere stațiunilor noi curele trapezoidale, cauciucuri, camere etc. Desigur, alți bani, alte piese, pentru că nu se gospodărește astăzi ceea ce va folosi și în vara viitoare. Utilajele existente, chipurile, „la conservare“ în cadrul fermei Vameș a I.A.S. Jendreni sunt într-o stare de... fier vechi. Există aici amenajat un sistem de susținere a mașinilor agricole metalice, dar grapele stelate și tăvălugii inelari au fost așezați alături, pe pămînt (fotografia nr. 2). Cultivatoarele au rămas acolo unde le-au lăsat tractoriștii, în noroi, cuțitele fiind roase de rugină. Pentru conservarea celor opt combine s-a uns cu vaselină numai... „ce se vede", roțile dințate, lanțurile de transmisie și aparatele de taiere. In schimb, curelele trapezoidale au rămas pe roți, pneurile sunt lăsate și îngropate, iar șnecurile din tobele de batere s-au acoperit de... masă verde, întrucît grîul rămas de la recoltare (fotografia nr. 3) a răsărit și crescut, avînd ca pat germinativ rugina. Am mai văzut aici și cuțite de combine uitate prin iarbă, prese de balotat paie cu resturi de baloți prin ele. Intr-un cuvine am întîlnit neglijența în elementul ei, deteriorînd mașinile statului. Cine generează această nepăsare față de starea mașinilor agricole? Indulgența manifestată de cei care întocmesc devizele de reparare mașinilor agricole ! Dacă mecanizatorii ar plăti piesele și subansamblele care se depreciază din cauza neîngrijirii utilajelor din dotare, nepăsarea ar fi lichidată grabnic. Și este cazul să se procedeze așa ! w V. H vv-