Viața Nouă, noiembrie 1989 (Anul 46, nr. 13361-13386)

1989-11-01 / nr. 13361

ANUL XLVI Nr. 13 MI MIERCURI î noiembrie 1339 I pagini 00 bani ÎN ÎNTÎMPINAREA CONGRESULUI PARTIDULUI TOATE SARCINILE ECONOMICE REALIZATE EXEMPLAR! ... Banda îngustă și subțire, foarte subțire curge liniștit și uniform din „gura“ minuta mi­­norului, apoi se încolăcește în rulouri perfecte, ambalate. Ne aflăm in frumos mij­locul colectivului de muncă al atelierului de microproduc­­ție din cadrul Institutului de Cercetare și Proiectare­ de Fabricație pentru Produse Plate și Acoperiri Metalice Galați. De oriunde am înce­put discuția cu subinginerul Ionel Mihalcea, șeful atelie­rului, inevitabil am ajuns să vorbim de performanță. Și, performanța aici nu înseamnă doar vorbe, ci fapte concrete, palpabile.­­ . . ■­­— Toate benzile înguste și subțiri laminate la rece, pe care le producem — ne spu­ne șeful atelierului — au fost asimilate, înlocuind­u-le pe cele care se importau. Asimi­larea s-a făcut, bineînțeles, cu sprijinul colegilor noștri de la laboratorul nr. 2 de cerce­tare al institutului condus de Io­n­. Petre Oane, în baza unor contracte de cercetare. Carac­teristicile fizico-mecanice, to­leranțele dimensionale, as­pectul suprafeței, toate se si­tuează la cel mai înalt nivel de calitate. Nici nu s-ar putea altfel întrunit aceste benzi înguste și foarte subțiri sînt destinate industriei metalurgice, indus­triei electrotehnice și electro­nice, industriei ușoare, in­dustriei constructoare de ma­șini și altor ramuri de vîrf ale economiei naționale. Cine s-ar fi putut ghidi cu ani în urmă cînd abia se con­turau ideile despre un atelier de microproducție în aceste performanțe? Dar drumul de la gînd la faptă a fost simpli­ficat de entuziasmul, profesio­nalismul și seriozitatea unor oameni obișnuiți, dar care au făcut într-un timp scurt lu­cruri de excepție. Cercetători, proiectanți, luminatori, fini­­satori, termiști tratamentiști, decapatori, lăcătuși mecanici, electricieni prelucrători prin așchiere au constituit un nu­cleu de muncă ale cărui roa­de sunt acum remarcabile. La puțină vreme după punerea în funcțiune a minilaminoru­­lui, în trimestrul IV al anti- ȘTEFAN DIMITRI­U (Continuare în pag. a III-a) Imagine din marele car­tier gălățean „Dunărea" Foto : N. SBURLAN — 25,2 la suta din popu­lația județului nostru înva­ță. In „Epoca Nicolae Ceaușescu", epocă de glori­oase împliniri, accesul cultură, la cele mai noi cu­ra­ceriri ale științei și tehnicii românești și mondiale, la informare și documentare polivalentă, la creație în toa­te sferele activității mate­riale și spirituale este ga­rantat fiecărui tînăr, fiecă­rui om al muncii. Formarea omului nou este un proces într-o continuă perfecționa­re, o muncă de creație co­lectivă, in care școala are locul său bine determinat. Să punctăm sarcinile ei în lumina magistralei Expu­neri a tovarășului Nicolaee Ceaușescu. Iuliana Bogdan . Aprofun­­dînd Expunerea secretarului general al partidului pe pro­blemele ideologiei și edt­ca­ ANCHETA DE OPINIE POLITICA Iu Expunerea prezentată la Plenara iăr­ și noi cuceriri revoluționare din toate «fotne­tită a Comitetului Central al Partidului Co­­miile de activitate. munist Român» document programatic de p Pe această temă am purtat recent o dis­­excepțională însemnătate teoretica și piac- cuție cu tovarășii: Iuliana Bogdan» director tică, tovarășul Nicolae Ceaușescu acordă ac­ al Liceului Industrial „Al. I. Cuza", Marius­tivității ideologice, politico-educative un rol Pintilie, președintele Consiliului U.A.S.C. din principal în măreața operă de făurire a o­ Universitatea Galați, Ion Șerban, secretarul mulul nou, multilateral pregătit pentru mun- organizației de partid a teatrelor, și b­an­că și viață. El trebuie să fie ch­intesența lui Manole, directorul Centrului Județean de turor valorilor, forța capabilă să propulseze îndrumare­a Creației Populare și a Mișcării societatea socialistă înainte, tezaurizînd noi Artistice de Masă, dineul fen­omen­ilor și le implementează noțiunile de conștiință revoluționară, de responsabilitate în fața po­porului și a istoriei, ca vii­tori constructori ai socialis­mului și comunismului In patria noastră, în pandei cu activitatea instructivă, colectivul de cadre didactice din liceul nostru acordă o deosebita atenție activității educative în numeroasele ei forme, de la învățămîntul politico-ide­ologic cu elevii pîna la la­tura culturală, în care ne-am remarcat prin premiile pri­mite In cadrul Festivalului Național „Gintarea Româ­niei"1. Innvațămîntul de toa­te gradele are datoria să con­ Discuție consemnată d MARIANA ILIESCU (Continuare In pag­a Il-a) în CU.A.S.C Cudalbi Arăturile» problema Acum, din cite am consta­tat In teren — cu ocazia rai­durilor întreprinse de redac­ția noastră — atenția lucră­torilor de pe ogoare (avem în vedere atît cooperatorii, cît și mecanizatorii) este în­dreptată, cu precădere, în două direcții principale : e­­liberarea terenului de co­ceni și de ultimele cantități de porumb și executarea, cu toate forțele mecanice, a­­ ară­turilor de toamnă, pentru a pune baze trainice culturilor ce se vor însămința in pri­măvara anului viitor.­­Cu alte cuvinte, în producția vegetală, o nouă campanie se prefigurează : o nouă „bă­tălie", desigur un raport cu timpul — și manifestările vremii — îi așteaptă, în a­­ceste zile, pe oamenii muncii din agricultura județului. Astfel stînd lucrurile, se pune, în mod firesc, între­barea, în cîm­p, acolo unde este locul acestor acțiuni, se lucrează cu toate forțele ? „De cîteva zile, putem spu­ne — fără riscul de-a rosti un neadevăr — că, în cîmp, sînt desfășurate toate forțe­le mecanice de care dispu­nem. Sîntem conștienți, cu toții, cu arăturile reprezintă un prim pas către obținerea unor recolte noi, bogate", ne spune, la fața locului, ingi­nerul Dietter Krampultz, tehnologul șef al Consiliului Unic Cudalbi. Analizând da­tele ce ne-au fost prezentate la nivelul acestui organism, rezultă că, în toate unitățile agricole, ale consiliului, e­­xistă suficient front de lu­cru în vederea executării a­­răturilor. Mai exact, până acum, au fost eliberate 5937 hectare, și acțiunea continuă, unmind a fi degrevată de coceni întreaga suprafață ce a fost cultivată în acest an de producție. Dar, care este situația In unitățile agrico­­le ? „Trebuie să recunoaștem că, deocamdată, alăturile e- CORIOL­AN !»AL NESUL (Continuare în pag. a II-a) DUPĂ RENOVARE, CREȘA DE COPII NR. 3 DIN GALAȚI ȘI-A REDESCHIS PORȚILE Expresie a grijii perma­nente, statornice, acordată de organele locale de­ partid și de stat pentru asigurarea unor condiții optime de creștere, îngrijire și educație a celor mai tinere vlăstare ale patriei, zilele trecute, a avut loc redeschiderea Gre~ șei de Copii Nr. 3 din muni­cipiul Galați, aparținînd­­ Spitalului de Pediatrie. Prin strădaniile lucrătorilor Re­gionalei de Căi Ferate (di­rector Horia Dediu), Intr-un timp relativ scurt, clădirea a fost supusă unei reparații generale, efectuîndu-se lu­crări pentru refacerea struc­turii de rezistență, realiza (Continuare în pag a II-a) VIAȚA SPIRITUALĂ A SATULUI Proiecte culturale dintre cele mai ambițioase Pentru Pantel­imon. Ga­­vi­liu, directorul Centrului de Creație și Cultură Socia­listă „Cin­tarea României” din comuna Schela — Smir­dan — problemele vieții spi­rituale a celor cinci Locali­tăți care compun această u­­nitate administrativ-terito­­rială sînt cît se poate da limpezi. „Trebuie să facem în așa fel — ne spune din­sat — nncit toți cetățenii co­munei să beneficieze de pro­gramul forului nostru de cultură. Noul conciliu de conduceri care va fi ales un auzind, se va îngriji în pri­mul r­nd de organizarea u­­nor acțiuni care să interese­ze deopotrivă tinerii, ma­turii și vîrstnicii, acțiuni bo­gate în conținut, educative și stimulatoare în planul muncii Schela, Smirdan, Ne­grea, Mihail Kogălniceanu RADU MACOVA9 (Continuare în pag­a H-a) TRANSMIT mm

Next