Viața Sindicală, decembrie 1947 (Anul 4, nr. 78-98)

1947-12-02 / nr. 78

IN NOUA IUGOSLAVIE, SALUTAM lupta popoarelor pentru pace, democrație și progres de GH. APOSTOL Președintele Confederației Generale a Muncii Suntem în săptămâna prieteniei ro­­mâno-iugoslave. Această „săptămână" reprezintă numai un simbol. Prietenia româno-iugoslavă nu poate fi țăm­ui­­rită în cadrul unei săptămâni. Prietenia rom­ân­o - yu­go­slavă țâșnește din toate filele istoriei noastre — aș putea spu­ne ale istoriei noastre comune, de luptă pentru eliberarea națională, de răbufniri împotriva nedreptăților socia­le, de freamăt viu pentru clădirea tutei lumi noui și drepte. Am suferit deopotrivă veacuri dea» rândul sub jugul sultanilor și al mo­narhiei habsburgice. In țara noastră și-au găsit adăpost revoluționarii po­poarelor iugoslave în timpurile grele ale asupririlor otomană și habsburgică. In exilul lor din 1848, revoluționarii ro­mâni au închegat puternice legături de prietenie cu revoluționarii sârbi și crotați. Scud­area stăpânirii otomane și hab­sburgice nu a însemnat, însă, pentru popoarele noastre adevărata eliberare. Guvernanții în slujba diferitelor state im­perialiste au continuat asuprirea po­poarelor noastre și au servit cu fideli­tate de simbria și uneltirile acestor sta­te în Balcani. Popoarele sud-estului eu­ropean au fost asmuțite unul împotriva celuilalt, prefăcând acest colț al lumii în „butoiul de pulbere" al Europei. împreună am luptat împotriva hitle­rismului, adus la putere, încurajat și susținut de imperialiștii apuseni și de peste Ocean. Mărețul exemplu al ar­matei populare iugoslave, făurită în focul luptei de către eroicii partizani ari munților Iugoslaviei, sub conducerea legendarului mareșal Tito, ne-a îmbăr­bătat în ceasurile cele mai întunecate ale necinstirii pământului nostru de hoardele hitleriste. Jertfa sutelor de mii de vieți ale ostașilor români, cari au luptat alături de biruitoarele armate sovietice împotriva hitleriștilor, n'a fost decât continuarea pilduitoarelor și glo­rioaselor sacrificii, făcute de popoarele iugoslave în lupta dusă împotriva co­tropitorului nazist. Exemple vii continuă să fie pentru noi astăzi realizările mărețe pe care le săvârșesc popoar rel­e iugoslavie, strânse într'o puternică imitate, sub steagul Republicii Federative Populare Iugos­lave. Republica Iugoslavă este astăzi, după Uniunea Sovietică, ținând seama de structura noului stat, statul democra­­tic cel mai avansat din lume. Este de­mocrația populară cea mai avansată. In focul bătăliei, popoarele iugoslave și-au cre­at o nouă formă de stat, put­­ernic legată de po­por, expresie nemij­locită a voinței populare. Fostul aparat de stat centralist, coru­pt, asupritor al popoarelor din vechea Iugoslavie, an­ Continuare in pag. IV col. 1-2*8 AL LUPTEI AN­Ti-I­MPERIALISTE Poporul român este dornic să vadă relațiile româno-iugoslave puse pe bazele unui pact de prie­tenie » a declarat tov. Gh. Gheorghiu-Dej, secretar general al P.C.R., ministru al Industriei și Comerțului și președinte de onoare al Asociației Româno-Iugoslave Sâmbătă seara a avut loc la Ateneul Român, sărbăto­rirea aniversării proclamării Republicii Federative Popula­re Iugoslave. ” Cuvântarea tov. Gh. Gheorghiu-Dej Aniversarea proclamării Repu­blicii Federative Populare Iugo­slave constitue pentru poporul wo­­min, un priej fericit de reafir­mare a prieteniei și simpatiei cu cine urmărim ceea ce se înfăptue­­ște sub privirea admiratoare a lumii, dornice de pace, recon­strucție și progres in Jugoslavia Mareșalului Tito­­lincS .d­in 1941, ev­­reul Pipău­­ Comunist Iugoslav a ridicat stea­gul rezistenței populare împotriva fascismului, mobilizând pe mun­citori; și țăranii devotați muncitoare care au răspuns cauzei în massă acestui apel. In Septembrie ,criaș an, a fost creat Marele Stat Major al corpului de parti­zani în frunte cu Mareșalul Tito. De aci și până la proclamarea Republicei la Jaice ,a fost parcurs un drum greu și plin de sacrificii imense din partea masselor popu­lare­ In teritoriile eliberate au fost­­ instituite comitete de Eliberare Națională care au­ devenit mai târ­ziu germenii noului aparat de Stat al democrației populare. Ca­rsursul luptei de el­iberare națio­­nafs­ă s’a ofetit unitatea indestruc­­t­ibilă a Frontului Popular. Ar­tista populară iugoslavă a avut Ía luptat nu numai împotriva po­­­rupitorilor naziști ci și împotriva ripse­lor exploatatoare și trădă­toare.. Iugoslavia lui­ Tito este un avar­­post al democrațiilor jîppulaî* lui lupta anti-imperiat­listă. Ea constitue o pildă vie penttru țara noastră și pentru celelalte democrații de­­ tip nou* . Din această cauză Iugosla­va a fost și este obiectul ce­­lor mai numeroase provocări,­­ î­ncercărilor de șantaj și in­timidare ale imperialiștilor a­mericani și englezi și ale unel­telor lor monarho-fasciste din Grecia. Dar popoarele libere ale Iugoslaviei noui, prin gla­sul hotărît și calm al Mareșa­lului Tito au respire cu ene­­cările și încercările­­ de șantaj* .Imperialiștii vor trebui să înțeleagă, până­­ la urmă că în Balcani, în Estul ,și Sud-estul european nu­ mai este învrăj­bire, că Balcanii nu vor mai putea fi utilizată drept „butoi de pulbere“ în vederea planu­rilor lor expansioniste. Popoarele din această carte a lumii și-au cucerit regimuri de te tt­pcrație- nouă pe care înțeleg să le apere și să desvolte în­ mod solidar, înca­le­brându-se în marele flronii azv­ti-imperialist în­ fruntea căr­­u­ia se găsite puternica U­­niune Sovietică. lupta lui Tito a fost o încu­rajare pentru patrioții rom Ani gie și fermitate toate provo- Continuare In pag. III col. 4-5 Tov. Gh. Gheorghiu-Dej vorbind SAL­UTUL n«un câtor­imii române adresat muncitorimii franceze LUPTA VOASTRĂ ESTE LUPTA CLASEI MUNCITOARE INTERNAȚIONALE ȘI ÎNTREGII LUMI PROGRESISTE, IMPOTRI­­­VA IMPERIALISMULUI ANGLO - AMERI­CAN ȘI A UNELTELOR SALE Telegrama adresată Confederației Generale a Muncii din Franța Conducătorii si activiștii sind­icatelor din București întruniți I» 28 Moemforts a. e. troimmii salutul iar ed­duro* și fri !»to muncitorimii francez« care duce la aceste clipe o lup­tă prea și dâra« contra reacțiunii franceze, contra trăda­­torilor clasei muncitoare și pirvermitul aservit Intereselor capitaliste,monopoliste din țară și imperialismului condus de clicile reacționare americane și engleze. Lupta voastră este lupta etapei muncitoare internațio­­nale și a Intregei lumi proprosiste cu care ne declarăm so­lidari, urându-vă izbândă deplină pentru triumful propre­­mului, păcii și independenței tării Ovs. Trăiască unitatea de luptă a oamenilor muncii din In­ «roasa lume Trăiască franța democrată și progresistă I­un numele Pretu­diu­mului GH APOSTOL Datorită importului di­n U. R. S. SĂ AVEM CAUCIUC! Importanța cauciucului sovietic penini econo­mia țării. - îmbunătă­țirea situației muncitorilor și a întregii populații depinde în mare măsu­ră de existența cauciucului Reportaj de CONST.­IEȚARU IVA suntem o țară cu o in­dustrie prea desvoltată, lopată de cauciuc, cum e Uniunea Sovietică, America și alte­­ țări. Nu avem nici­­ instalțiile com­plicate pentru producerea cau­­ciucului sintetic, nici păduri întinse din care să scoatem pe cel natural. Dar avem nevoie de cauciuc, brut pe care să-l prelucrăm­­ în fabricele noas­tre spre a pune la îndemâna oamenilor, marilor industria și căilor ferate, o mulțime­­­ de obiecte de cari au nevoe și a căror lipsă s’ar restrânge de­supra întregii țări, asupra e­­conomiei ei, înainte vreme, guvernanți erau indiferenți­­ la existența sau lipsa acestei prețioase ma­terii prime. Ei aveau la înde­mână­ diferite solufii, foarte bune pentru ei, dar foarte dureroase pentru marea massă a populației sărace. Acestea erau: străinătatea și arunca­rea în șomaj a­­ muncito­rilor. Cu primul se împăcau foarte bine, căci își spuneau: ,,adu­cem obiectele din străinătate, urcăm prețurile și ne rămânem și nouă ceva”. Iar de cel­ de al do­lea, puțin le păsa­­,. Astăzi însă, lucrul li nu mai pot merge așa. De aceia, apariția cauciucului sovietic a adus o adevărată înviorare în economia țării și în sufle­tele muncitorilor cari, din lip­sa lui, priveau cu îngrijorare viitorul, îmbunătățirea vieții muncitorilor Intr'adevăr, lipsa acestei ma­terii prime de bază pentru unele Industrii, producea tristețe în su­­sț­in zi și din care nu se pulsau iMefe muncitorilor, ceri­ își țineau confecționa toate lucrurile cu d­e Secția tuburi zilele prelucrând deșeuri și cau­ciuc verii cu­m se Împuțina din de pî­ arg și de celelalte industria, din care pricină multe instalații Continuare în pag. III col. 3-4-5 Cu adevărat se poate spune despre etapa aIV-a a Diviziei Naționale A, că a fost din cele mai pasionante. ținta Ea avea să lămurească — cel pu­țin pentru moment — situația primului clasat, sau să facă lupta pentru primul loc și mai dramatică. Sportivii Intregei țări au urmărit cu atenție două matchuri cari s’au desfășurat era în provincie: T. T. A. — C. F. R. (B.) și C. F. R. (T.) — Ferrar. învingători, feroviarii bucureșteni au oferit colegilor Confrmare în pag­ II SPORT Prin înfrângerea I. T .A.-ei C F. R. T. a trecut în fruntea clasamentului iar Unirea Tricolor a preluat „Lanterna roșie“ C. F. B. B. a obținut o st­rălucită victorie la Arad dispunând de I­­T­A­ cu 2—0 «chijM A, * Armata, boxe* Sabotajul, hoțiile $i mizeria de la tipografia „Viitorul“ din Capitală B 4 străchini de lut pentru 140 salariați cari iau masa sa cantină; ff. Lipsa completă a materialelor teh­nice pentru lu­­crările tipografiei „Se fură ca’n codru. Orice administrator a fost adus își avea sistemele lui de a strân­ge averi pe spinarea munci­torilor!” Așa auzi spunând pe fie­care salariat de la tipografia „Viitorul”, din str. Acade­miei nr. 17. Și așa este. A­­ceasta se poate constata ca Pe spatele acestei tipogra­fii s’au făcut și se fac o serie întreagă de afaceri, hoții și acte de sabotaj, săvârșite de conducerea ei, în întregime reacționară. Lupta muncitorilor cu d-ni­ administratori Suferințele celor 140 munci­mai dacă-ți arunci o singură zori cari lucrează la această privire prin ateliere, magazii tipografie datează de Vault. sau prin sala de mese a ca.- Fără să mai amintim de anii dinainte de 1945, când tipo­grafia era condusă de liberali­­diniști, este de ajuns să ară­tăm numai lupta dusă de muncitori pentru satisfacerea revendicărilor lor, de atunci și până azi. in acest interval de timp, s’au perindat la con­ducerea tipografiei nu mai puțin de 7 administratori și directori, toți liberali, consec­venți politicei lor de sabotaj și îmbogățire rapidă. Astfel, muncitorii au avut de luptat cu administratorii­ Anton Dimitriu și directorul Carauleanu Florian, apoi cu un alt director, Amedeu Ba­­descu. Acesta din urmă pa timpul cât a condus tipogra­fia, a adus în serviciu 15 oa­meni de ai lui, cari nu fă­ceau nimic, dar primeau în schimb salarii grase. Pe tim­pul lor s’au furat mașinile de scris, perdelele dela geamuri, etc. Tot Amedeo Bădescu era acela care nu aproviziona e­­conomatul, dar ridica în nu­mele celor înscriși la econo­­­mat alimente pe care apoi le­ vindea la „negru”. Numai la un singur negustor de pe str. Romană a vândut odată două butoaie cu ulei de gă­tit și două camioane de car­tofi, din rația muncitorilor. Și acest director a fost schim­bat și în locul lui a fost pus un alt afacerist, Teodor An­­dreescu-Rigo, fost primar al Sect.­ IV Roșu. Acesta a de­clarat fățiș la o anchetă a Sindicatului, că preferă să plătească 20 de muncitori fără ca aceștia să lucreze, numai să vadă tipografia închisă. Andreescu-Rigo a mai avut îndrăzneala să dea în judeca­tă pe muncitori, pentru că a­­ceștia au cerut să nu li se mai aducă la economat carne al­terată. Dar conform obiceiului, a tim­eî a plecat și acest director și în schimb, a venit altul mai ce­va. Hodoroabă Gh. El a făcut un împrumut de 1 miliard lei nestabilizați, pentru aprovi­zionarea muncitorilor și dife­rite investiții la mașini. Banii i-a încasat dar n’a investit nimic în tipografie și n’a a­­provizionat muncitorii cu an­*«­mente. Apoi, fără știrea cui­va, a mai cerut, în numele tipografiei, un al doilea îm­­­prumut de 1 miliard. Când a simțit că s’a sesizat comitetul de fabrică, și-a luat tălpășița. Din nou apare ti. Anton Dimitriu Iată în­să că apare ca pre­ședinte al consiliului de­­ ad­ministrație, o figură bine cu­noscută muncitorilor: Antoni Dimitriu și, ca administrator, delegat Pascalidi Constantin. Aceștia sunt și azi. Dăm mai jos și ceva din „activitatea” acestor „noui” administratori. Cantina întreprinderii nu este aprovizionată cu nimic pentru iarna care se apropie. Salariații, în număr de 140, cari iau m­asa la cantină, sunt nevoiți să mănânce pe rând din cauză că... cele patru stră­chini de lut existente, sunt probabil... insuficiente. Din salariile muncitorilor se are în grije a se retrage cotețe respective pentru As.­ Șt. Turei Continuare în pag. HI col. i „Vom munci în școală, cu aceiași râvnă și disci­plină cu care lucrăm ln fabrici­­ și birouri” Deschiderea festivă a liceelor serale de stat pentru sindicaliștii din Capitală Școlii ® serate d­e până acum — adevărate întreprinderi pa­tronale, cu scopuri pur comer­ciale, în care învăț­ătura era doar un pretext al funcționării lor, dar, din­­ care elevii în afară de „patalamaua" de rigoare, nu eșeau cu mai nimic, a a­­cestor școli li sta pune­­ capăt. Din inițiativa luată de Confe­derația Generală a Muncii, Mi­nisterul Educației Naționale colaborare «| Uniunea Sindica­tn­telor Corpului Didactic, a în­ființat arrei serale de stat, me­nite să dea posibilitate sindi­caliștilor, muncitori și funcțio­nari, de a-și putea studiile fără a eși din complecta câmpul muncii. Spirit­uin aou democratic ce va domni la aceste școli corpul profesoral ales cu îngrijire, consfătuiril^cu elevii în semn­­­­arii, com­itetul școlar în care vor intra și elevii, sunt tot atâ­tea garanții că aceste licee vor da rezultatele dorite. Doua licee teoretice și unul comercial mixt Inaugurarea festivă a cursu­rilor, celor trei licee serale de stat din Capitală a avut loc eni dimineață. La liceul comercial mixt, care va funcționa in localul li­ceului „Regale Carol ”­ au luat cuvântul cu acest­ prilej, tovarășii: Inspector general Glonț­­ă în partea M. E. N., Pop Aurel, reprezentantul C. G. M., Mangăn, de la Consi­­lîul Sindical Județean, în sp. gen. .Numirăm partea Uniunii Corpului Didactic, Tiberiu Ro­man, directorul liceului și Cîrstea în numele elevilor.­­ La Viațul Heor­etic de băieți, st­, va .kmcțkrul la. „Sf. Sava”, au hiat cuvântul tovarășii, Ro­mulus Demetrescu, din partea M. E. N., inspector Alecu Di­­mitriu din partea Uniunii, di­rectorul Gherincea, ca repre­zentant al­ Consiliului Sindical Județean și un elev. De asemenea, la liceul șeral teoretic de fete, din localul li­ceului ,,Regina Maria" unde și-a dat concursul corul școlii normale „Elena Doamna”, au vorbit tovarășii Tom­a Vasi­­lescu, director general al în­vățământului secundar, din partea M. E. N­. tov. Jean, de la Consiliul Sindical Județean, tov. Alice Renari în numele Uniunii, Marioara Botez, di­rectoarea liceului și eleva Maria Corbu. Un învățământ cu conținut nou In expunerile făcute la des­chiderea cursurilor acestor licee serale pentru sindica­liști, vorbitorii au subliniat ro­lul acestor școli, conținutul noului învățământ care va da cadre bine pregătite, necas.??« țării, felul cum vor funcționa­ școlile și rolul consfătuirilor dintre profesori și elevi, pen­tru îmbunătățirea muncii, pen­tru remedierea lipsurilor și înlăturarea greutăților ivite. Răspunsul elevilor, angaja­mentele luate de ei, dovedesc că înțeleg sarcina ce și-o asu­mă. Toate cunoștințele acu­mulate pe băncile acestor AI. Nestor Continuare in pag. IV «ă, 7-Ș 1« rî­tu­l GREVA GEmm DII FRANȚA CONTINUA Tot poporul munci­tor francez mobili­zat în lupta pentru apărarea libertăților Monarho-fasciștii greci au deslantuit un nou val de teroare Arestări, torturi și execuții în toată Grecia REDUCEREA TAXELOR DE ÎNTREȚINERE ÎN C­MPURILE DE UCENICI Stabilirea timior de acord in vederea stabilirii timpilor reali de acord Ministerul Indus­triei și Comerțului ia legătură cu C.G.M. a dat dispoziții precise a­­supra modului cum și de către cine vor fi stabiliți acești timpi. Lucrările comisiilor înaintează însă greu din cauza opoziției și sabotajului practicat de U.G.Î.8. iar­ adevăr, decizia ministerial prevedea ca tn compunerea co­misiilor de stabilire a­­ timpilor de acord, în afară de reprezentanții C. G. M. și ai ministerului să ia parte și delegați ai U.G.I.R.-ului. Or, până în prezent, U.G.I.R.-ul nu și--a numit din diferite motive reprezentanții, in acest mod, co­­misiile, în afară de­ una singură, nu au putut purcede pe te-e a lucru. Deoarece motive e expuse de U.G.S.R. s'au dovedit a fi ne­­e­­meifice, Ministerul Industrie­i Comerțului a decis ca aceste co­mi­misii să depindă de Comisia Mi­nisterială de Redresare Econo­mică­ și Stabilizare­ Monetară și să pornească la lucru în cel mai­ scurt timp. In cazul când U.G.I.R.-ul nu și-ar desemna până la acea dată reprezentanții, co­­misiile vor lucra singure. Pentru o cât mai justă stabi­­lire a acestor timpi, se precizează că reprezentanții muncitor­ii din comisii vor fi aleși pe bran­­șeie­ de industrii în care se pro­cedează la calculul timpilor de acord. Potăile asmuțite de stăpânii lor

Next