Viața Sindicală, martie 1948 (Anul 5, nr. 149-174)

1948-03-02 / nr. 149

Federația Sindicala M ondialâ TEXTILISTELE activează pentru o adevărată solidaritate internațională de LOUIS SAILLANT Secretar General al F. S. M. Nici un francez — progresist sau simplu patriot, — care se Îngrijește de interesele pro­priei sale țări, nu-și poate în­chipui, după cum e și firesc, o organizare a lu­mii, din care să poată lipsi una din principalele forțe ale democrației și păcii: Federația Sindicală Mondială. După cum la fel poate imagina o Franță, el nu-și tinde clasa muncitoare să fie ținută la o parte și în mod sistematic îndepărtată da la postul de răspundere în conducerea orga­nizațiilor economice și sociale ale țării. Desigur că Federația Ameri­cană a Muncii (A. F. L.) — care nu este membră a Federației internaționale, — a pu­tut să ia în Octombrie, hotărîrea de a deslănțui o ofensivă de mari proporții împotriva unității sin­dicale internaționale. Nu există bineînțeles în această ofensivă avaiKiiagii pentru clasa munci­toare mondială. Dimpotrivă, este ușor de bănuit cine ar putea profita de pe urma unei astfel de hotărîri. Exemplul francez este o do­vadă. Ceea ce este sigur, e că Sindicatele britanice au cerut nării ca executive F. S. M. să-și țină­­ adunarea la 15 Februarie. Privitor la această adunare, presa burgheză franceză și străină, a lansat cuvântul de ultimatum, lăsând să se creadă că ar fi cu putință o sciziune a F. S. M. Trebue să precizăm că ulti­­matum­ul (armă neobișnuită și în afară­ de norma diplomației), nu are nici un rost în relațiile dintre organizațiile sindicale. De exemplu, în Federația Sindicală Mondială, creată cu entuziasm de muncitorimea din întreaga lume la Congresul din Paris din 1945,­­ toate proble­mele se rezolvă în mod demo­cratic și nu prin presiuni sau prin constrângeri. Dar să vedem despre ce este vorba și pentru ce trebuia Bi­roul F. S. M. să se întrunească la 15 Februarie și nu câteva săptămâni mai târziu . Ce­i evenimente extraordinare justificau graba acelora cari țineau morțiș la această pro­punere ? Răspunsul este dar: e graba de a se pune în discuția adu-F. S. M. planul Mar­shall. Pe de altă parte, aduna­rea urma să dea aprobarea pentru o adunare specială organizațiilor sindicale din Eu­­­ropa, (țările care au acceptat planul Marshall). Totuși, e cu­noscut de toată lumea că imensa majoritate a muncitori­lor sindicalizați din Europa au acordă încredere principii­or politice cari stau la baza ela­borării planului american ; ei au o cu totul altă părere despre solidaritatea internațională de­zinteresată, și despre interesele omenirii. Nimeni nu este mai interesat decât muncitorimea în redresa­rea rapidă a țărilor din Europa. Ea este a ceea care a suferit și suferă încă cel mai mUlt de pe urma distrugerilor survenite în urma războiului. De aceia, păre­rea ce o formulează muncitorii cu privire la planul Marshall are o valoare cu atât mai mare. Unii sunt foarte grăbiți de a se discuta această problemă, care după părerea lor nu va constitui o piedică! Pentru o Continuare în pag. IV col. 4 „Ziua de 8 Martie a anului acesta, femeile din toată lu­mea organizate în Mondială a Femeilor, Federația o vor sărbători ca zi de luptă împo­triva lagărului­­ imperialist, de luptă pentru pace, democrație și bunăstare materială și cul­turală“ a spus tov. ANA PAU­KER la ședința de închidere a Congresului P.M.R. Da, ziiua de 8 Martie a anu­lui acesta, va fi sărbătorită de muncitoarele noastre sub sem­nul ridicării niveluilui de trai al întregului popor, sub sem­nul întăririi democrației în țara noastră, încrederea ce o au femeile muncitoare în Republica noas­tră Populară și conducătorii noștri, le-a făcut să constri­bue ma, hotărît la reconstrucția țării noastre. Femeile textilliste și-au manifestat față de democrația însuflețirea populară, la locurile lor de muncă în producție. Nu este o întâm­plare faptul că în întreprinde­rile textile din țară, munci­toarele în număr mare stau în fruntea producțiiei. De asemienii în fruntea producției se află și muncitoarele din filaturile de bumbac, antrenate în între­ceri în producție. Tânăra lucrătoare SOFIAN MARGARETA de la Filatura Românească de Bumbac, mun­citoare la ring, a mărit pro­ducția în luna Ianuarie dela 1944 kgr, la 3.046 kgr. La fabrica Coroana Brașov- Ghimbav, jud. Brașov, mun­citoarea Elefterica Grancea, prin punctualitatea, devota­mentul și conștiinciozitatea în muncă, a contribuit mult la mărirea producției. La Uzinele Textile Sf. Gheorghe, tânăra muncitoare Szelkoli Roza, filatoare, a ri­dicat producția cu 72,5 °/o. Mai sunt numeroase munci­toare care s-au evidențiat în producție. Aceste admirabile exemple dovedesc cât de mincinoase erau afirmațiile reacționarilor care pretindeau că femeile muncitoare sunt înapoiate și că nu se vor încadra așa de ușor în ritmuil nou al vieții. Dar textiletele noastre se încadrează și în munca ob­ștească, și vom cita aci câteva exemple: Muncitorii de la fa­brica „Vâscoza“ Superal și mai ales muncitoarele, ținând sea­mă de faptul­ că ele constitue majoritatea salariaților din in­dustria textiilă, au sărit în a­­jutorull minerilor și în timpul lor liber au lucrat în mina U­­ricani, unde în 882 ore au scos 200 tone de cărbuni. In afară de aceasta femeile din fabrica „Vâscoza“ au antrenat și tine­retul, făcând în total 2.780 ore voluntare în fabrică. Salariatele centralei Butași au prestat câte 6 ore de muncă voluntară, încărcând 30.000 kgr. traverse de fier prove­nite dintr’o dărâmare. In onoarea conferinței U.F.D.R. muncitoarele t­exti­­liste au lucrat 30.000 ore vo­luntare. Pentru asigurarea păcii și a democrației, textiliștii și tex­­tiilistele au sărit în sprijinul luptei de eliberare și indepen­dență a poporului grec. Cu fapte concrete putem arăta că femeile muncitoare sunt con­știente de pericolul ce ne a­ Continuare în pag. II în întâmpinarea lui 8 Martie de ELISABETA SENCOVIC! Scen-tara Uniunii Sindicatelor Textile și îmbrăcăminte Nouile x TOV. MARIN FLOREA IONESCU NE VORBEȘTE DESPRE: înfăptuiri la Casa Centrală Sociale a Asigurărilor Maternitatea „Donca Simo“ Un serviciu mobil dentar Instituții spitalicești in curs de amenajare Tov. MARIN FL. IONESCU face zilnic 1­000 analize Și s’a deschis sanatoriul de chirurgie pulmonară ,,Dr. Bagdasar”. S’au unificat spitalele Floreasca Nou și Mecanoterapia sub denumirea „I. C. Friimu” și s’a mă­rit capaci­tatea cu 54 paturi. S’a pus în funcțiune, în condiții noui, un nou centru de cardiologie.Până la 31 Martie vom realiza deschiderea materinității ,,Donca Simo”, punerea în funcțiune a e­­tajului III de la maternitatea ,,Ana Pauker”, inaugurarea dispensarului T. B. C­ nr. 1 și a dispensarului de întreprindere C. G. M. cu mai multe servicii de specialitate. Se va organiza serviciul de arto pe­Casa Centrală a Asigurărilor Sociale, odată cu instalarea la conducerea ei a tov. Marin Flo­­rea Ionescu­ a devenit într’a­­devăr o instituție de ocrotire a muncitorilor asigurați. Aceasta, spre deosebire de trecut„ când politicianiștii afa­ceriști jefuiau averea muncito­rilor asigurați, cu complicitatea funcționarilor necinstiți Ne-am adresat directorului ge­neral, tov. Marin Florea Ionescu, pentru a ne împărtăși roadele activității până în prezent și planul de lucru pentru viitor. D-sa ne spune: „Până la 31 Martie 1948 va fi inventariată și evaluată întreaga avere mobilă și imobilă a Casei Centrale a Asigurărilor Sociale, stăvilindu-se orice tentativă de irosire a averii instituției. Punerea în funcțiune a numeroase instituții medicale ÎNTREBARE: Care au fost rea­lizările pe tărâm medical? RĂSPUNS: Am pornit la ra­ționalizarea servicilor și la trie­rea personalului sanitar de toate categoriile. A fost pus în funcțiune labo­ratorul central serologic, care die și traumatologie dela spitalul ,,I. C. Frimu”. Se vor trimite pentru tratament balneo-climatic, numai acei real­­mente bolnavi. Autorizațiile medicilor de între­prindere vor fi revizuite-se preocupă și un program pentru cursurile de perfecționare Godell Continuare în pag. II Sâmbătă după amiază s’au inaugurat, în prezența tov. CHIVU STOICA, cele trei clădiri cu 70 de apartamente construite de C.F.R. în cartierul Steaua­­ București, pentru salariații ceferiști Primele campio nate naționale de box amator, din R.P.R., au adus o frumoasă răsplată sportului muncitoresc Toate titlurile naționale a­u fost câștigate de spor­tivii muncitori Cupa „Viața Sindicală“ a­­ fost atribuită Sin­dicatului Funcționarilor Particulari din Timișoara Numărul mare și valoarea lor, dovedesc dragostea cu care este privit boxul amator din cu adevărat sportiv oferind publicului un frumos spectacol. Numărul mare de spectatori vind să asiste la această gală ne arată clar simpatia cu care este privit boxul amator la noi și frumoasele perspective ce i se deschid. O comportare excelentă au avut Continuare în pag. III-a col 5-6 Intr’un cadru cu adevărat săr­bătoresc s’au desfășurat ieri la liceul Palladium, finalele primelor campionate naționale de box ama­­tor, din Republica Populară Ro­mână. Cei mai buni reprezentanți a regiunilor din țară și-au disputat șansele cu ardoare și într’un ca­ Sarcinile permanente ale comisiilor­­ de producție: îmbunătățirea calității produselor și întărirea disciplinei în muncă Ședința ținută zTele trecute de Sindicatul Textil din Capi­­tală, cu responsabilii comisiilor de producție ale întreprinderilor textile a scos în evidență nume­­roase lipsuri în activitatea aces­­tor comisii. Una dintre aceste lipsuri, des­pre care ne-am mai ocupat în numerele trecute ale ziarului nostru, o constitue felul unila­teral în care își duc activitatea comisiile de producție. Majorita­tea lor nu sunt suficient pă­trunse de importanța deosebită pe care o au în refacerea și des­­volt­area întreprinderilor lor. Din această cauză ele se ocupă nu­mai de unele aspecte ale pro­­ducției în loc toate problemele de a îmbrățișa care duc la mărirea producției, productivi­tății muncii și la micșorarea prețului de cost al produselor. Fire mai multe și de calitate mai bună Majoritatea rapoartelor de activi­tate ale comisiilor de producție au subliniat această lipsă. Nici o comi- L. Storeștianu Continuare în pag. II CURSA IPOCRIZIEI relor. Englezul ! Hei, Jack, cum merge? Americanul : Foarte bine. Englezul : Atunci, înainte pentru apăr­area libertății popoa­ F.EDACJIA și ADM­IDIȘ ȘTIAȚI­A București, Bd. 6 Martie 20 (fost Bd. Elisabeta) TELEFOANE Centrala 6.34.65 Provincia 3.71.59 Administrația 3.79.85 Taxa plătită in numerar conform aprobării © i­. G-rade P­­T- T. Nr. 58/129/1945 m mm mu­iu# au reconstruit fabricile distruse de hitleriști Despre eforturile muncitorilor din industria forestieră și mai cu se­amă despre numeroasele realizări ale muncitorimii din Valea Mureșului, s­e cunosc pu­ține lucruri. Valea Mureșului este una din regiunile care au avut de sufe­­­rit cel mai mult de pe urma răz­boiului. Urmele furiei distru­gător­­e a hitleriștilor în retra­gere se mai văd ș­i astăzi. Aproa­pe n‘a existat fabrică și insta­lație forestieră care să nu fi fost aruncată în aer. N‘a existat de­pozit de cherestea care să nu fi f­ost dat pradă flăcărilor. Sute de mc. de cherestea au fost in­cendiați în munți. Nici locuințele muncitorilor nu au fost cruțate. Astfel la Toplița, la Reghin și în alte locuri nemții au dat foc clădiri­­lor ce adăposteau pe lucrători, crezând că astfel vor împiedica refacerea regiunii Uzine reconstruite din cenușe Cu toate acestea, îndată după alungarea nemților, din ințiati­­va sindicatului fo­restier, mun­ca de refacere a industriei fo­restiere a pornit pretutindeni. Uzinele au fost refăcute din cenușe. La Caps, Reghin, bună­oară, muncitorii și tehnicienii au refăcut gaterele, din piese lepădate, culese de pe­ maida­nele Reghinului. In multe părți, acolo unde patronii dispăruseră, pentru ca să nu investească banii în re­construcția fabricilor, muncito­rii sub conducerea comitetelor sindicale, au refăcut singuri, cu propriile lor mijloace, uzânele distruse. Prin munca voluntară au fost refăcute nu numai fabri­cile, dar s‘au construit poduri peste Mureș (Serid-Nastoîița), s‘au reparat șosele și s‘au con­struit cămine culturale și lo­cuințe pentru lucrătorii­­ împo­­­vărați de greutăți. Sute de mii de ore voluntare­­ au fost prestate în anul pentru refacerea fabricilor 1945, din Valea Mureșului. întreprinderi evidențiate în producție Industria forestieră s-a des­­voltat în anii 1946—47 cu pași destul de repezi. Lăsând la parte lipsurile destul de mari, o caracteristice de altfel întregii industrii forestiere, lipsuri care vor fi înlăturate nu peste mult timp, fabricile din Val­ea Mure­șului au productivitatea cea mai ridicată. Astfel, randamentul pe cap de om este la CFA — Toplița e de 0.962 m. c., la CAM —Re­ghin, de 0.747 m. c., iar la Fo­­resta, 0.870 m. c.. In acelaș timp randamentul pe gater­ eră se ridică la 4,44 m. c. la AFA­­Toplița și 4,80 la CAPS-Reghin. Organizarea depozitelor de cherestea la aceste întreprin­deri, constitue deasemeni un exemplu de ordine și muncă sistematică. Cu toate lipsurile de materia­le tehnice, cum sunt polizoa­­rele, ferăstraele, becurile,­­ cu­getele, etc., lipsuri ce deter­mină o producție scăzută atât cantitaiv cât și calitativ, mai sunt și alte întreprinderi cari s-au evidențiat în produc­ție: Foresta­­ Transilvăneană, Bovromliemn, Ardealul-Rastal­­nița și altele. Munca sindicală în Valea Mureșului la industria forestieră răs­pândită prin văgăunile și cres­tele nemților, pe mari întin­deri, cu mijloace de comuni­cații extrem de reduse, munca sindicală se duce mai greu, de­cât în centrele muncitorești de la orașe. La conferința de la Toplița rapoartele citite au ară­tat totuși o activitate sindicală frumoasă. Muncitorimea participă cu in­­suflețire la acțiunile C.­ G. M. Cămine culturale, biblioteci, ziare de perete, cinematografe răsar peste tot în Valea Mu­reșului. Sindicatele au datoria să cont­r­meze munca aceasta cul­­tua­­lă, conținutul ziarelor de perete, al bibliotecilor, ca și a manifestărilor artistice, ve­ghind ca ele să aibă conținut ideologic just. Al. F ® M8 ® u [Asimi va lansa și noci acorduri cu Bulgaria și România PRAGA, 29 (Rador). TAN- 1 | JUG transmie : In initerview-ul său acordat , corespondentului ziarului SHUMANITE dr dementis,­­ subsecretar de stat al minis­terului afacerilor străine al Cehoslova­cieli sa declarat că I în politica internă și externă a Cehoslovaciei nu se va pro­duce nicio schimbare de prin­cipiu. Dr. dementis a spus că gu­vernul Gottwald va termina dintru un ritm accelerat pro­gramul său constructiv. Dr. dementis a spus apoi că politica externă a Cehoslova­ciei va continua să se spri­jine pe tratatele de alianță încheiate pentru a împiedeca o eventuală reînviere a for­țelor agresoare ale Germa­niei sau ale vreunuia din a­­liații săi. In încheere dr dementis a subliniat faptul că Cehotsk­­o­vacia va semna in curând a­­corduri asemănătoare cu Bul­garia și România, U. R. S. S­. ȚARA BOGAȚIILOR FORESTIERE: Fierăstrău electric pentru tăierea copacilor Nouile căi ale culturii și a învățământului public Refer­indu-se la art. 6 din proectul de sta­tut al P.M.R., care privește datoria membru­lui de partid de a-și întări permanent legă­tura cu massele, tov. Gh. Vasil’ichi în dis­cursul său rostit la Congresul P.M.R. a înfă­țișat aspectele dezastruoase ale învățămân­tului din țara noastră, ca și datoria de a ri­dica nivelul cultural al masselor populare. Problema învățământului — așa­ cum a arătat tov. Gh. Vasil'chi în expunerea sa — este una din acele triste moșteniri ale regi­murilor reacționare din trecut, a căror re­zolvare a fost prea grea, pentru ca rezulta­tele să poată fi obținute, atât de repede cât se simte nevoie. A lichida cât mai grabnic rușinea care scade de zeci de ani prestigiul țării noastre: cele peste patru milioane de analfabeți, a legifera pe baze sănătoase, o nouă orânduire a învățământului secundar și superior din țara noastră, sunt probleme care interesează nu numai Ministerul Edu­cației Naționale, ci întreg guvernul, întregul popor și în primul rând, Partidul Muncito­resc Român. . Timp de zeci de ani, instituțiile de învă­țământ di­n țara noastră au fost creații arti­ficiale, parazite, făcute pentru o minoritate de beneficiari, fii de bancheri, de industriași și de moșieri, care căpătau un lustru de cul­tură. Aceasta le da dreptul de a pleca în străinătate să învețe, de unde se întor­ceau — cum arată tov. Vasilichi — ,,cu jo­ben în cap și cu baston în mână și le era rușine să vorbească românește, spunând că este limba mitocanilor, limba oamenilor înapoiați”. Politica aceasta „culturală” a re­gimurilor burghezo-moșierești, a creat o prăpastie între intelectuali (de multe ori pseudo-in­telectuali), educați în spiritul injust al „elitelor” și mulțimile muncitoare, ră­masa în acelaș obscurantism, dăinuind de veacuri. Acei puținii, ieșiți din mijlocul ță­rănimii și muncitorimii noastre, care izbu­teau să se afirme, își arătau uneori cu o falsă trufie origina lor socială. In realitate ei erau tot atât de desprinși de sufletul și aspirațiile mulțimilor populare, ca și miile de parveniți, ridicați din rândurile burghe­ziei și moșierimii. Această situație — înfă­țișată în cadrul unei severe, dar just ®­erit ei de către tov. Gh. Vasilichi — treime să dis­pară și ea va dispare. Trebue să dispară falsa structură a învățământului secundar, acea ,,fabrică” de bacalaureați teoretici, fără nici o meserie, fără ni­ci o orientare și râv­nind să ajungă funcționari de minister, sau să obțină o „diplomă” de studii superioare. Trebue să dispară rușinea analfabetismului Emil Suter Continuare în­ pag. IV col. 1-2-3

Next