Viața Sindicală, martie 1948 (Anul 5, nr. 149-174)
1948-03-02 / nr. 149
Federația Sindicala M ondialâ TEXTILISTELE activează pentru o adevărată solidaritate internațională de LOUIS SAILLANT Secretar General al F. S. M. Nici un francez — progresist sau simplu patriot, — care se Îngrijește de interesele propriei sale țări, nu-și poate închipui, după cum e și firesc, o organizare a lumii, din care să poată lipsi una din principalele forțe ale democrației și păcii: Federația Sindicală Mondială. După cum la fel poate imagina o Franță, el nu-și tinde clasa muncitoare să fie ținută la o parte și în mod sistematic îndepărtată da la postul de răspundere în conducerea organizațiilor economice și sociale ale țării. Desigur că Federația Americană a Muncii (A. F. L.) — care nu este membră a Federației internaționale, — a putut să ia în Octombrie, hotărîrea de a deslănțui o ofensivă de mari proporții împotriva unității sindicale internaționale. Nu există bineînțeles în această ofensivă avaiKiiagii pentru clasa muncitoare mondială. Dimpotrivă, este ușor de bănuit cine ar putea profita de pe urma unei astfel de hotărîri. Exemplul francez este o dovadă. Ceea ce este sigur, e că Sindicatele britanice au cerut nării ca executive F. S. M. să-și țină adunarea la 15 Februarie. Privitor la această adunare, presa burgheză franceză și străină, a lansat cuvântul de ultimatum, lăsând să se creadă că ar fi cu putință o sciziune a F. S. M. Trebue să precizăm că ultimatumul (armă neobișnuită și în afară de norma diplomației), nu are nici un rost în relațiile dintre organizațiile sindicale. De exemplu, în Federația Sindicală Mondială, creată cu entuziasm de muncitorimea din întreaga lume la Congresul din Paris din 1945, toate problemele se rezolvă în mod democratic și nu prin presiuni sau prin constrângeri. Dar să vedem despre ce este vorba și pentru ce trebuia Biroul F. S. M. să se întrunească la 15 Februarie și nu câteva săptămâni mai târziu . Cei evenimente extraordinare justificau graba acelora cari țineau morțiș la această propunere ? Răspunsul este dar: e graba de a se pune în discuția adu-F. S. M. planul Marshall. Pe de altă parte, adunarea urma să dea aprobarea pentru o adunare specială organizațiilor sindicale din Europa, (țările care au acceptat planul Marshall). Totuși, e cunoscut de toată lumea că imensa majoritate a muncitorilor sindicalizați din Europa au acordă încredere principiior politice cari stau la baza elaborării planului american ; ei au o cu totul altă părere despre solidaritatea internațională dezinteresată, și despre interesele omenirii. Nimeni nu este mai interesat decât muncitorimea în redresarea rapidă a țărilor din Europa. Ea este a ceea care a suferit și suferă încă cel mai mUlt de pe urma distrugerilor survenite în urma războiului. De aceia, părerea ce o formulează muncitorii cu privire la planul Marshall are o valoare cu atât mai mare. Unii sunt foarte grăbiți de a se discuta această problemă, care după părerea lor nu va constitui o piedică! Pentru o Continuare în pag. IV col. 4 „Ziua de 8 Martie a anului acesta, femeile din toată lumea organizate în Mondială a Femeilor, Federația o vor sărbători ca zi de luptă împotriva lagărului imperialist, de luptă pentru pace, democrație și bunăstare materială și culturală“ a spus tov. ANA PAUKER la ședința de închidere a Congresului P.M.R. Da, ziiua de 8 Martie a anului acesta, va fi sărbătorită de muncitoarele noastre sub semnul ridicării niveluilui de trai al întregului popor, sub semnul întăririi democrației în țara noastră, încrederea ce o au femeile muncitoare în Republica noastră Populară și conducătorii noștri, le-a făcut să constribue ma, hotărît la reconstrucția țării noastre. Femeile textilliste și-au manifestat față de democrația însuflețirea populară, la locurile lor de muncă în producție. Nu este o întâmplare faptul că în întreprinderile textile din țară, muncitoarele în număr mare stau în fruntea producțiiei. De asemienii în fruntea producției se află și muncitoarele din filaturile de bumbac, antrenate în întreceri în producție. Tânăra lucrătoare SOFIAN MARGARETA de la Filatura Românească de Bumbac, muncitoare la ring, a mărit producția în luna Ianuarie dela 1944 kgr, la 3.046 kgr. La fabrica Coroana Brașov- Ghimbav, jud. Brașov, muncitoarea Elefterica Grancea, prin punctualitatea, devotamentul și conștiinciozitatea în muncă, a contribuit mult la mărirea producției. La Uzinele Textile Sf. Gheorghe, tânăra muncitoare Szelkoli Roza, filatoare, a ridicat producția cu 72,5 °/o. Mai sunt numeroase muncitoare care s-au evidențiat în producție. Aceste admirabile exemple dovedesc cât de mincinoase erau afirmațiile reacționarilor care pretindeau că femeile muncitoare sunt înapoiate și că nu se vor încadra așa de ușor în ritmuil nou al vieții. Dar textiletele noastre se încadrează și în munca obștească, și vom cita aci câteva exemple: Muncitorii de la fabrica „Vâscoza“ Superal și mai ales muncitoarele, ținând seamă de faptul că ele constitue majoritatea salariaților din industria textiilă, au sărit în ajutorull minerilor și în timpul lor liber au lucrat în mina Uricani, unde în 882 ore au scos 200 tone de cărbuni. In afară de aceasta femeile din fabrica „Vâscoza“ au antrenat și tineretul, făcând în total 2.780 ore voluntare în fabrică. Salariatele centralei Butași au prestat câte 6 ore de muncă voluntară, încărcând 30.000 kgr. traverse de fier provenite dintr’o dărâmare. In onoarea conferinței U.F.D.R. muncitoarele textiliste au lucrat 30.000 ore voluntare. Pentru asigurarea păcii și a democrației, textiliștii și textiilistele au sărit în sprijinul luptei de eliberare și independență a poporului grec. Cu fapte concrete putem arăta că femeile muncitoare sunt conștiente de pericolul ce ne a Continuare în pag. II în întâmpinarea lui 8 Martie de ELISABETA SENCOVIC! Scen-tara Uniunii Sindicatelor Textile și îmbrăcăminte Nouile x TOV. MARIN FLOREA IONESCU NE VORBEȘTE DESPRE: înfăptuiri la Casa Centrală Sociale a Asigurărilor Maternitatea „Donca Simo“ Un serviciu mobil dentar Instituții spitalicești in curs de amenajare Tov. MARIN FL. IONESCU face zilnic 1000 analize Și s’a deschis sanatoriul de chirurgie pulmonară ,,Dr. Bagdasar”. S’au unificat spitalele Floreasca Nou și Mecanoterapia sub denumirea „I. C. Friimu” și s’a mărit capacitatea cu 54 paturi. S’a pus în funcțiune, în condiții noui, un nou centru de cardiologie.Până la 31 Martie vom realiza deschiderea materinității ,,Donca Simo”, punerea în funcțiune a etajului III de la maternitatea ,,Ana Pauker”, inaugurarea dispensarului T. B. C nr. 1 și a dispensarului de întreprindere C. G. M. cu mai multe servicii de specialitate. Se va organiza serviciul de arto peCasa Centrală a Asigurărilor Sociale, odată cu instalarea la conducerea ei a tov. Marin Florea Ionescu a devenit într’adevăr o instituție de ocrotire a muncitorilor asigurați. Aceasta, spre deosebire de trecut„ când politicianiștii afaceriști jefuiau averea muncitorilor asigurați, cu complicitatea funcționarilor necinstiți Ne-am adresat directorului general, tov. Marin Florea Ionescu, pentru a ne împărtăși roadele activității până în prezent și planul de lucru pentru viitor. D-sa ne spune: „Până la 31 Martie 1948 va fi inventariată și evaluată întreaga avere mobilă și imobilă a Casei Centrale a Asigurărilor Sociale, stăvilindu-se orice tentativă de irosire a averii instituției. Punerea în funcțiune a numeroase instituții medicale ÎNTREBARE: Care au fost realizările pe tărâm medical? RĂSPUNS: Am pornit la raționalizarea servicilor și la trierea personalului sanitar de toate categoriile. A fost pus în funcțiune laboratorul central serologic, care die și traumatologie dela spitalul ,,I. C. Frimu”. Se vor trimite pentru tratament balneo-climatic, numai acei realmente bolnavi. Autorizațiile medicilor de întreprindere vor fi revizuite-se preocupă și un program pentru cursurile de perfecționare Godell Continuare în pag. II Sâmbătă după amiază s’au inaugurat, în prezența tov. CHIVU STOICA, cele trei clădiri cu 70 de apartamente construite de C.F.R. în cartierul Steaua București, pentru salariații ceferiști Primele campio nate naționale de box amator, din R.P.R., au adus o frumoasă răsplată sportului muncitoresc Toate titlurile naționale au fost câștigate de sportivii muncitori Cupa „Viața Sindicală“ a fost atribuită Sindicatului Funcționarilor Particulari din Timișoara Numărul mare și valoarea lor, dovedesc dragostea cu care este privit boxul amator din cu adevărat sportiv oferind publicului un frumos spectacol. Numărul mare de spectatori vind să asiste la această gală ne arată clar simpatia cu care este privit boxul amator la noi și frumoasele perspective ce i se deschid. O comportare excelentă au avut Continuare în pag. III-a col 5-6 Intr’un cadru cu adevărat sărbătoresc s’au desfășurat ieri la liceul Palladium, finalele primelor campionate naționale de box amator, din Republica Populară Română. Cei mai buni reprezentanți a regiunilor din țară și-au disputat șansele cu ardoare și într’un ca Sarcinile permanente ale comisiilor de producție: îmbunătățirea calității produselor și întărirea disciplinei în muncă Ședința ținută zTele trecute de Sindicatul Textil din Capitală, cu responsabilii comisiilor de producție ale întreprinderilor textile a scos în evidență numeroase lipsuri în activitatea acestor comisii. Una dintre aceste lipsuri, despre care ne-am mai ocupat în numerele trecute ale ziarului nostru, o constitue felul unilateral în care își duc activitatea comisiile de producție. Majoritatea lor nu sunt suficient pătrunse de importanța deosebită pe care o au în refacerea și desvoltarea întreprinderilor lor. Din această cauză ele se ocupă numai de unele aspecte ale producției în loc toate problemele de a îmbrățișa care duc la mărirea producției, productivității muncii și la micșorarea prețului de cost al produselor. Fire mai multe și de calitate mai bună Majoritatea rapoartelor de activitate ale comisiilor de producție au subliniat această lipsă. Nici o comi- L. Storeștianu Continuare în pag. II CURSA IPOCRIZIEI relor. Englezul ! Hei, Jack, cum merge? Americanul : Foarte bine. Englezul : Atunci, înainte pentru apărarea libertății popoa F.EDACJIA și ADMIDIȘ ȘTIAȚIA București, Bd. 6 Martie 20 (fost Bd. Elisabeta) TELEFOANE Centrala 6.34.65 Provincia 3.71.59 Administrația 3.79.85 Taxa plătită in numerar conform aprobării © i. G-rade PT- T. Nr. 58/129/1945 m mm muiu# au reconstruit fabricile distruse de hitleriști Despre eforturile muncitorilor din industria forestieră și mai cu seamă despre numeroasele realizări ale muncitorimii din Valea Mureșului, se cunosc puține lucruri. Valea Mureșului este una din regiunile care au avut de suferit cel mai mult de pe urma războiului. Urmele furiei distrugătore a hitleriștilor în retragere se mai văd și astăzi. Aproape n‘a existat fabrică și instalație forestieră care să nu fi fost aruncată în aer. N‘a existat depozit de cherestea care să nu fi fost dat pradă flăcărilor. Sute de mc. de cherestea au fost incendiați în munți. Nici locuințele muncitorilor nu au fost cruțate. Astfel la Toplița, la Reghin și în alte locuri nemții au dat foc clădirilor ce adăposteau pe lucrători, crezând că astfel vor împiedica refacerea regiunii Uzine reconstruite din cenușe Cu toate acestea, îndată după alungarea nemților, din ințiativa sindicatului forestier, munca de refacere a industriei forestiere a pornit pretutindeni. Uzinele au fost refăcute din cenușe. La Caps, Reghin, bunăoară, muncitorii și tehnicienii au refăcut gaterele, din piese lepădate, culese de pe maidanele Reghinului. In multe părți, acolo unde patronii dispăruseră, pentru ca să nu investească banii în reconstrucția fabricilor, muncitorii sub conducerea comitetelor sindicale, au refăcut singuri, cu propriile lor mijloace, uzânele distruse. Prin munca voluntară au fost refăcute nu numai fabricile, dar s‘au construit poduri peste Mureș (Serid-Nastoîița), s‘au reparat șosele și s‘au construit cămine culturale și locuințe pentru lucrătorii împovărați de greutăți. Sute de mii de ore voluntare au fost prestate în anul pentru refacerea fabricilor 1945, din Valea Mureșului. întreprinderi evidențiate în producție Industria forestieră s-a desvoltat în anii 1946—47 cu pași destul de repezi. Lăsând la parte lipsurile destul de mari, o caracteristice de altfel întregii industrii forestiere, lipsuri care vor fi înlăturate nu peste mult timp, fabricile din Valea Mureșului au productivitatea cea mai ridicată. Astfel, randamentul pe cap de om este la CFA — Toplița e de 0.962 m. c., la CAM —Reghin, de 0.747 m. c., iar la Foresta, 0.870 m. c.. In acelaș timp randamentul pe gater eră se ridică la 4,44 m. c. la AFAToplița și 4,80 la CAPS-Reghin. Organizarea depozitelor de cherestea la aceste întreprinderi, constitue deasemeni un exemplu de ordine și muncă sistematică. Cu toate lipsurile de materiale tehnice, cum sunt polizoarele, ferăstraele, becurile, cugetele, etc., lipsuri ce determină o producție scăzută atât cantitaiv cât și calitativ, mai sunt și alte întreprinderi cari s-au evidențiat în producție: Foresta Transilvăneană, Bovromliemn, Ardealul-Rastalnița și altele. Munca sindicală în Valea Mureșului la industria forestieră răspândită prin văgăunile și crestele nemților, pe mari întinderi, cu mijloace de comunicații extrem de reduse, munca sindicală se duce mai greu, decât în centrele muncitorești de la orașe. La conferința de la Toplița rapoartele citite au arătat totuși o activitate sindicală frumoasă. Muncitorimea participă cu insuflețire la acțiunile C. G. M. Cămine culturale, biblioteci, ziare de perete, cinematografe răsar peste tot în Valea Mureșului. Sindicatele au datoria să contrmeze munca aceasta cultuală, conținutul ziarelor de perete, al bibliotecilor, ca și a manifestărilor artistice, veghind ca ele să aibă conținut ideologic just. Al. F ® M8 ® u [Asimi va lansa și noci acorduri cu Bulgaria și România PRAGA, 29 (Rador). TAN- 1 | JUG transmie : In initerview-ul său acordat , corespondentului ziarului SHUMANITE dr dementis, subsecretar de stat al ministerului afacerilor străine al Cehoslovacieli sa declarat că I în politica internă și externă a Cehoslovaciei nu se va produce nicio schimbare de principiu. Dr. dementis a spus că guvernul Gottwald va termina dintru un ritm accelerat programul său constructiv. Dr. dementis a spus apoi că politica externă a Cehoslovaciei va continua să se sprijine pe tratatele de alianță încheiate pentru a împiedeca o eventuală reînviere a forțelor agresoare ale Germaniei sau ale vreunuia din aliații săi. In încheere dr dementis a subliniat faptul că Cehotskovacia va semna in curând acorduri asemănătoare cu Bulgaria și România, U. R. S. S. ȚARA BOGAȚIILOR FORESTIERE: Fierăstrău electric pentru tăierea copacilor Nouile căi ale culturii și a învățământului public Referindu-se la art. 6 din proectul de statut al P.M.R., care privește datoria membrului de partid de a-și întări permanent legătura cu massele, tov. Gh. Vasil’ichi în discursul său rostit la Congresul P.M.R. a înfățișat aspectele dezastruoase ale învățământului din țara noastră, ca și datoria de a ridica nivelul cultural al masselor populare. Problema învățământului — așa cum a arătat tov. Gh. Vasil'chi în expunerea sa — este una din acele triste moșteniri ale regimurilor reacționare din trecut, a căror rezolvare a fost prea grea, pentru ca rezultatele să poată fi obținute, atât de repede cât se simte nevoie. A lichida cât mai grabnic rușinea care scade de zeci de ani prestigiul țării noastre: cele peste patru milioane de analfabeți, a legifera pe baze sănătoase, o nouă orânduire a învățământului secundar și superior din țara noastră, sunt probleme care interesează nu numai Ministerul Educației Naționale, ci întreg guvernul, întregul popor și în primul rând, Partidul Muncitoresc Român. . Timp de zeci de ani, instituțiile de învățământ din țara noastră au fost creații artificiale, parazite, făcute pentru o minoritate de beneficiari, fii de bancheri, de industriași și de moșieri, care căpătau un lustru de cultură. Aceasta le da dreptul de a pleca în străinătate să învețe, de unde se întorceau — cum arată tov. Vasilichi — ,,cu joben în cap și cu baston în mână și le era rușine să vorbească românește, spunând că este limba mitocanilor, limba oamenilor înapoiați”. Politica aceasta „culturală” a regimurilor burghezo-moșierești, a creat o prăpastie între intelectuali (de multe ori pseudo-intelectuali), educați în spiritul injust al „elitelor” și mulțimile muncitoare, rămasa în acelaș obscurantism, dăinuind de veacuri. Acei puținii, ieșiți din mijlocul țărănimii și muncitorimii noastre, care izbuteau să se afirme, își arătau uneori cu o falsă trufie origina lor socială. In realitate ei erau tot atât de desprinși de sufletul și aspirațiile mulțimilor populare, ca și miile de parveniți, ridicați din rândurile burgheziei și moșierimii. Această situație — înfățișată în cadrul unei severe, dar just ®erit ei de către tov. Gh. Vasilichi — treime să dispară și ea va dispare. Trebue să dispară falsa structură a învățământului secundar, acea ,,fabrică” de bacalaureați teoretici, fără nici o meserie, fără nici o orientare și râvnind să ajungă funcționari de minister, sau să obțină o „diplomă” de studii superioare. Trebue să dispară rușinea analfabetismului Emil Suter Continuare în pag. IV col. 1-2-3