Viața Sindicală, iunie 1948 (Anul 5, nr. 223-246)

1948-06-01 / nr. 223

Acțiunea sindicală pentru stârpirea analfabetismului în Capitală Numărul neștiuitorilor de carte scade mereu Lipsa de știință de carte, pe care vechile re­grim­uri exploatatoare o foloseau ca armă de asuprire, în­cepe să dispară tot mai mult din rândurile clasei muncitoare. Cursurile de alfabetizare, inițiate de guvern și stimulate de Confe­derația Generală a Muncii, la orașe și sate, dau rezultate din cele mai satisfăcătoare. Astfel, la fabricile „Munca Tex­till” și „Matero” a avut loc, zilele trecute, examenul primei seră de muncitori cari eu urmat cursurile de alfabetizare de pe lângă aceste întreprinderi. Din 55 elevi, au fost promovați 49. Comisia de exami­nare a fost impresionată de rezul­tatele serioase la cari au ajuns foștii analfabeți. Tov. Radu Elena, responsabila culturală a fabricei „Munca Textilă” într’o cuvântare ținută după ter­minarea examenului, a arătat efortul pe care-l depune regimul de demo­crație populară pentru ridicarea ni­velului cultural al maselor. , înainte de a păsări fabrica, mem­brii comisiei de examinare au vizi­tat­­ Instalațiile întreprinderii, iar elevii care fuseseră supuși la exa­men cu puțin timp mai înainte, au dat profesorilor lor explicațiuni prietenești cu privire la funcționa­rea mașinilor. Și la Malaxa sunt 62 analfabeți mai puțin La sindicatul „Malaxa”, comisia de examinare, numită de Ministe­rul învățământului public și com­plectată cu delegați sindical județean , a ai Consiliului procedat examinarea elevilor cari au urmat la ciclul I și II al școalei de alfabe­tizare.­­ Din 70 elevi cari au urmat cursu­rile, au fost promovați 62,­­ restul de 8 tovarăși fiind în concediu. In felul acesta, 62 de muncitori au fost salvați din ghiarele întu­nericului în care-i lăsase să trăiască orânduirea asupritoare din trecut. TANASE NICULAE ȘI TOMESCU AUREL Coresp. sindicali La „Telino. Marina „Quadrat", „Philipp*, și „Lammet” s’au ținut examene la școlile de alfabetizare Intr’o atmosferă de înaltă însu­flețire tovărășească au avut loc examenele de absolvire a cursurilor funcționat pe lângă întreprinderile „Tehno-Marina”, „Quadrat”, „Phil­lips” și „Laromet”. Comisiunile de examinare for­mate din delegații­­ Inspectoratului școlar, ai Consiliului sindical jude­țean și ai Sindicatului Metalo-Chi­­mic, au spus elevii care au urmat cursurile u­nui serios examen. Re­zultatul a fost foarte mulțumitor, deoarece din răspunsurile date de fiecare a reieșit nu numai faptul că au învățat să scrie și să ci­tească, dar și că au început să în­țeleagă așa cum trebue evenimen­tele ceasului de față. Vrednică de semnalat este în­semnarea făcută pe o bucată de hârtie de către eleva Luciana Că­lina, în vârstă de 47 ani: „Sunt din satul Bârsa, jud. Ma­ramureș, sunt născută din părinți săraci cari nu au putut să ne dea la școală. Acum la vârsta de 47 ani, am învățat și eu carte. Mul­țumesc din suflet conducătorilor noștri din fruntea Republicei Popu­lare Române. LUCIANA CALINA” Cuvintele tov. Călina sunt expre­sia gândurilor de care sunt pă­trunși toți tovarășii care urmează cursurile școalelor de alfabetizare, a școalelor aducătoare de lumină. GRIGORE MARIN Coresp. sindical MARMILACHE »•reap. EUGENIA •redicali LUGOJ „EXPOZIȚIA MUNCII“ Din inițiativa secriei econo­mice , Consitultul Sindical Ju­dețean din Lugoj, a fost orga­nizată o expoziție cuprinzând atât produsele întreprinderilor din jud. Severin, cit și a uti­lajului teh­nic. Expediția urmărește să popu­larizeze efortul muncitorimii organizata în lupta ei pentru redresarea economică a țării și să dovedească, totodată inge­niozitatea și capacitatea teh­­­nică a meseriașilor și a teh­­­nicienilor. Astfel, se poate vedea la a­­ceastă expoziție un război me­canic de țesut in stare de func­ționare, în miniatură, executat în uzinele Topleț. Presa mecanică de cărămizi a fabricei „Muschong” din Lu­goj, cu motorul electric res­pectiv, tot în miniatură dau vizitatorilor imaginea procesului de producție, fidelă . Ală­turi de presă, apare o casă muncitorească atrăgătoare mo­dei în miniatură. Muncitorii de la această fabrică sunt aceia cari au executat prin muncă voluntară în ultimul timp 30 locuințe muncitorești, în totul asemănătoare modelului ex­pus. Fabrica „Moara și Țesătoria Lugoj” s-a prezentat cu o fru­moasă schemă a întrecerilor în producție, arătând și destina­ția produselor. Ea a expus păpuși reprezentând muncitori și țărani îmbrăcați în produ­sele fabricii, cu lozinca „Mai multă pânză pentru popor”. Fabrica „Industria Textilă” din Lugoj expune, pe lângă produse ,un ziar de perete cu cei evidențiați în muncă. O deosebită impresie a fă­­cut macheta cuptorului „Sie­mens Martin”, executată la Sindicatul Metalo-Chimic din Ferdinand. Atelierele C. F. R. din Ca­ransebeș și Lugoj au reușit să prezinte în imagini reale, în­treaga muncă și viață a cefe­riștilor ■ un tren în miniatură, o instalație de semnalizare, instalație de telecomunicație, secțiunile frânei de locomoti­ve și ziare de perete minunat executate. Rolul educativ și mobilizator în luptă al acestei expoziții a fost accentuat prim ziarele de perete, în imagini, expuse de Secția de educație și cultură a Consiliului Sindical Jude­țean. M. FLORIAN Coresp. sindicali. PLOEȘTI Inaugurarea cursurilor școalei de cadre medii a Consiliului Sindical Județean Prahova In prezența tov. Ion Tăbârcă, se­­cretarul județene! P.M.R. ți depu­­tat de Prahova, Mircea Gherman, delegați al C.G.M. și a conducători­lor clasei muncitoare din localitate au fost deschise cursurile școalei de cadre medii a Consiliului Sin­dical Județean Prahova. La cursuri sunt înscriși 45 de tovarăși, recrutați din rândurile conducătorilor de frunte ai comi­­tetelor de fabrici, ai sindicatelor și ai comisiilor locale. Tov. Gheorghe Marinescu, stere­­tarul secției de educație și culturi a Consiliului Sindical Județean, a ținut o cuvântare, in care a ară­tat însemnătatea școalei ale cărei cursuri se inaugurează și la care participă cei mai buni muncitori din toate ramurile de producție din județul Prahova. Tov. Mircea Gherman, delegat al C.G.M., a insistat asupra sarcinilor ce revin elevilor școalei, adăugând că promoția acestei prime serii de elevi va purta numele tov. Gheorghe Apostol. După terminarea cuvântărilor, a urmat un festival artistic ia­r uire și-au dat concursul muncitorii de la fabricile Mărgineanca, „Uzi­nele Concordia”, și Uzina elec­trică din Ploești TCACENCO BURGHELEA și DINU TOMA Coresp. sindicali LEGĂTURĂ DINTRE SCRIITORI ȘI BIBLIOTECARI O problemă ridicată de revista „Flacăra“ în numărul din 23 Mai al revistei „FLACARA“ a apărut un articol întitulat „Scriitorul și bibliotecarul” semnat Tretie Paleolog. Articolul este de mare însemnă­tate în domeniul muncii d­e difuzare a culturii și extrem de interesant prin problema pt care o pune. De aceea, este de dorit ca toți bi­bliotecarii sindicali și toți tovarășii scriitorii să-i acorde atențiunea cu­venită. . Tema articolului este necesitatea stabilirii unei legături strânse în­­­tre scriitorii noștri și bibliotecarii sindicali. In concepția care călăuzește re­gimul nostru de democrație popu­lară, bibliotecarul a încetat să fie conse­vatorul bibliotecii, adică sa­­­lariatul plătit ca ai păzească dula­­­pul, cu cărți și să țină evidența vo­lumelor împrumutate spre cetit. El este, înainte de orice, tndru­­­m­ătorul care dă indicațiuni ceti­torului cu privire la opera literară­­ sau științifică pe care acesta vrea s-o consulte, popularizatorul operei bune și bibliograful bibliotecii. Cu alte cuvinte, bibliotecarul este le­­­gătura strânsă și necesară dintre carte — respectiv autor — și ce­­titor. Dar pe lângă această misiune de ordin călăuzitor pe care o are bi­­­bliotecarul în zilele noastre și în țara noastră, tot el este acela care este chemat să înregistreze reac­­­țiunea cetitorului față de opera con­sultată de acesta, să primească cri­tica pe care masele o fac unei lu­­­crări de artă, literatură sau știință mai cu seamă când ea se deose­­­bește în mod fundamental de cri­­tica literară care apare în ziare și reviste. In astfel de împrejurări, nu există mi­jloc mai indicat pentru a se u­­­șura sarcina bibliotecarului decât stabilirea unei legături cât mai strânse intra acesta și autorii cărților pe care bibliotecarul le re­­comandă, tu a fi citite. Azi, când scriitorii au început să părăsească odăile lor de lucru și, înțelegând rostul muncii creatoare, să-și scrie cărțile în uzine, pe șan­tiere sau pe ogoare, adică alături de adevărata viață, datoria lor este ca și după ce și-au publicat căr­­­țile, să țină legătura cu masele cari au inspirat aceste cărți și cărora le sunt destinate. Autorul articolului din „Flacăra“ arată că C.G.M. posedă 3.300 de biblioteci sindicale. Tot Confedera­ția Generală a Muncii a hotărît să tipărească în mii de exemplare note bibliografice cu privire la toate căr­țile cari se găsesc în aceste bi­­­blioteci. Desigur, în direcția acestei munci aportul scriitorilor poate fi covâr­­­șitor: ei sunt cei mai în măsură să revizuiască textele acestor note și să aprecieze dacă ele sunt re­­­dactate în mod științific. Din legătura strânsă care se va stabili între scriitori și bibliotecari, aceștia din urmă vor câștiga o ex­periență nouă și indicațiuni de ordin ideologic și cultural simțitor de folositoare. Scriitorul la rândul lui, consultând fișele pe care biblioteca­rul este obligat să le țină la zi, își va da seama de interesul cu care a fost primită lucrarea lui și va ști în ce direcție să creeze pe viitor. Stabilirea legăturii strânse dintre scriitori și bibliotecari reprezintă o concepție nouă, constructivă și pro­gresistă, care va contribui în mod temeinic nu numai la ridicarea ni­­­velului de cultură a bibliotecarilor, ci și la opera de luminare a mase­lor,­­ obiectiv pe care nu înce­­tează să-l urmărească partidul de avantgardă al clasei muncitoare din R. P. R. — dornic ca întregul po­­por să rupă pentru totdeauna cu întunericul în care a fost țintuit atâta vreme, din interese meschi­ne, de o clică de exploatatori. h. v. VIATA ROMSNEASCA Revistă a „Societății Scriitorilor din România“ Comitetul de direcție : ION CAJUCARU — MIRON CONSTANTINESCU — CAUL GABOR — DORIN GROSU — N. MO­RARU — PERPESSICIUS — CAMIL PETRESCU — L. RAUTU — Al. ROSETTI — ZAHARIA STANCU — 5. I. SUCHANU — CICARON F. THEODORESCU. tWWSfWwWS­­ Cârț­­­ii $7 f3# € 4 Maxim Gorki : „Universitățile mele“ „Universitățile mele” cartea lui Maxim Gorki, care va apare în curând în editura „Cartea Rusă“, este povestirea plină de viață și densă ca un roman de sute de pagini, a amintirilor marelui scrii­tor, a cărui acte de învățătură l-a mânat către toate „universitățile“ vieții. Cartea ar putea să a­be ca motto, o frază a autorului: „Ra­reori­­ am întâlnit în cărți, gân­duri pe care să nu le fi auzit mai înainte în viață“. O sumedenie de întâmplări și oameni trăesc în paginile acestei ultime părți a ciclului autobiogra­fic completând universul în „Copilăria mea“ și „La evocat stă­pâni“, cele­alte două lucrări tipă­rite de „Cartea Rusă“. A apărut nr. 9 din 1 iunie al „REVISTEI ELEVILOR“, organ central al U.A.E.R., cuprinzând numeroase articole și reportaje din viața școlară, literatură, știin­­ță artă, șah, filatelie, humor, etc. 8 pagini mari în culori, lei 5. „Ordinul Muncii" pentru oamenii de știință în slujba poporului muncitor PROFESOR­i unit La vârsta de 83 ani, prof Em. Teodorescu, savantul cu reputație mondială, primește răsplata meritată pentru o viață de muncă închinată științei. Botanist dintre cei mai în­vățați, prof. Em. Teodorescu și-a petrecut 63 de ani în laborato­rul lui modest, printre plante felurite. A muncit cu râvnă, în tăcere, luptând tot timpul cu greutăți, cu sărăcia care-l în­colțea din toate părțile și care nu-i îngăduia să-și procure nici măcar materialul științific de care avea nevoe în cercetările lui. Regimurile politice trecute, is­torice și afaceriste, nu găseau în bugetul Statului, (devenit vacă grasă de muls pentru o clică de tâlhari), fonduri pentru a înlesni cercetările pe cari le întreprindea savantul cunoscut în toate cercurile științifice nu numai din țară, ci și de peste hotare. Membru corespondent al A­­cademiei de Științe din Paris și dascăl a numeroase generații de studenți prof. Em. Teodorescu, care a ocupat timp de 30 ani catedra de fiziologie vegetală la Facultatea de Științe din Bucu­­rești, se sbătea în ghiarele ce­lor mai cumplite lipsuri materia­le până la instaurarea regimului de democrație populară. Azi, poporul muncitor, care conduce prin adevărații lui re­prezentanți destinele țării, re­pară nedreptățile făcute în tre­cut acestui om de știință. Prof. Em. Teodorescu, care lucrează și azi până la 14—15 ore pe zi, după ce a fost ales deputat pe lista Frontului Democrației Populare, primește Muncii“ ca o răsplată „Ordinul pentru viața lui de muncă închinată științei în slujba poporului. VIAȚA SINDICALA Știri economice interne f ] In cursul lunei Iunie, zi ci­­acordurilor de prelucrare cu Jugoslavia, vor sosi in țari pri­mele cantități de cocs și Minereuri Jugoslave ce urmează a fi prelu­crate de industria noastră Meta­lurgică. •. La fabrica „Migral“ a înce­put de câteva zile prelucrarea piei­lor din cota indigenă. Producția de încălțăminte din nouile piei ur­mează să fie pusă in comerț la începutul lui Iulie col. 0. Eri dimineață a sosit pe ae­roportul Băneasa, sosind dela Pra­ga, un avion Dakota al Compa­niei Cehoslovace de Transporturi Aeriene (C.S.A.) aducând o mare cantitate de penicilină pentru Mi­nisterul Sănătății, Institutul Far­maceutic. D. Azi dimineață Societatea Mu­nicipală Comercială, va inaugura 8 chioșcuri pentru desfacerea de băuturi răcoritoare. Patru din acestea sunt instalate în parcul Expoziției, trei in Par­cul Național din șos. Jianu și unul tn Grădina Botanică. D. EK­ a intrat în Obor alte 20.000 kgr. pește mărunt de dife­rite specii aduse de către Socie­tatea Comercială de Stat „Rom­­pescăria“ din regiunea Tulcea. întreaga cantitate va fi repar­tizată astăzi magazinelor de pes­cărie din piețele de Stat și com­­partimentele de vânzare a peștelui din Halele Obor, Ghica și piața Mareșal Tite. 0. In zilele de 27 și 28 Mai a c. au sosit în țară, pentru indus­tria metalurgică , următoarele canti­tăți de materii prime, in cadrul acordurilor în vigoare cu U.R.S.S și Cehoslovacia. Prin punctul vamal Iași o can­titate de 662,6 tone cocs metalur­gic, prin punctul vamal Galați 60 tone zage­« și 38 tone tablă de fier, iar prin punctul vamal Curtici o cantitate de 149,1 tone cocs me­talurgic din Cehoslovacia. 0. Comitetul de producție al u­­zinelor Reșița examinând posibili­tatea reducerea prețului de cost la combustibil, a reușit să scadă pre­țul cărbunelui extras din minele Societății, după cum­ urmează: La minele Doman dela 5485 lei tona Ia 4000 lei tona, dela Minele Secul dela 5934 lei tona, ia 4750 lei tona, la minele de cărbuni Ar­menia dela 6658 lei tona la 3900 lei tona și la minele de cărbuni Si. nersic dela 2689 tona la 1900 lei tona. ȘTIRI DIN U. R. S. S. Comitetul central al sindicatului muncitorilor din școlile primare și medii din Ucraina a alocat anul acesta pentru trimiterea pedagogi­lor ln sanatorii și case de odihnă aproape șapte milioane ruble. Astfel, vor fi trimiși pentru o­­dihnă 12.000 profesori. Sume importante au fost alo­cate pentru îngrijirea medicală și odihna copiilor profesorilor. Sunt organizate excursii în centrele cul­turale și industriale. Higieniștii sovietici iau parte ac­tivă la refacerea economiei națio­nale a Ucrainei. In toate minele din Donbass a fost instalat un nou sistem de ventilație artificială care are mult* avantaje față de cea veche. Pe lângă o serie de mine, sunt prevăzute instalații speciale, apa­rate de raze ultra­violete pentru muncitorii care lucrează sub pă*­mânt. Brigadierii biruie munții și seacă mlaștinile­ (Urmare din pag. l­a) ritm atât de rapid, iată de ce în­registrăm asemenea rezultate de depășire cu 500 și 600 la sută a normelor. Pe șantierul național „Gh. Gheorghiu Dej“ Filiaș-Bumbești- Livezea, brigadierii din fiecare sector, au construit un sector de lucru în miniatură. In fiecare zi — pe baza rezultatelor obținute — se modifică și macheta. Astfel, brigadierul care lucrează pe un pisc de munte la spartul stâncii, sau acela din fundul unui tunel, are o privire de ansamblu a sec­torului său de muncă. Brigadierul trebue să fie primul la muncă și primul la învățătură Decernarea steagului roșu bri­găzii fruntașe, se face după o prealabilă calculare a punctajului obținut în întrecere. Nu e sufi­cient ca o brigadă să fie prima la muncă, pentru a-l obține. Ea trebue să întrunească și alte con­­dițiuni, dintre care cea mai prin­cipală este felul cum se duce ac­tivitatea culturală. Un brigadier trebue să fie primul la muncă și primul la învățătură. Numai astfel șantierele își ju­stifică denumirea de „școală a vieții“ numai în felul acesta poate naște omul de tip nou. se Sectoare evidențiate în muncă pe șantierul „Gh. Gheorghiu-Dej“ In ultima săptămână, s'au evi­dențiat în mod deosebit, brigadie­rii a trei sectoare de pe șantierul „Gh. Gheorghiu Dej“ Filiași-Bum­­bești-Livezeni. Astfel, brigadierii din sectorul Livezeni, au lucrat 14.800 m. c. de terasament, au executat 642 m. c. escavație din tunel, au turnat 152 m. c. de beton, depășind în total normele cu 68,38 la sută. In sectorul Șoimii, brigadierii au executat 4.000 m. c. de tera­sament, depășind norma de 47,55 la sută, 215 m.c. săpături de fundație, de­pășind norma cu 31,71 la sută. Colaborarea dintre '­muncitori , și tehnicieni Pentru ca munca­­ pe­­ șantier să meargă din­­ în ce mai­­ bine, s-a luat inițiativa ca, pe fiecare muncitor calificat de lângă pe șantier, să lucreze și un brigadier, care — însușindu-și temeinic, me­seria, — să devină un element de bază, în câmpul muncii, în­­tr-un viitor apropiat. Pe șantierul „Vasile Luca­”, sătenii au ieșit la muncă voluntară.’1 Pe șantierul Salva-Vișeu, bri­gada l-a Zalău a provocat la în­trecere brigada l­a Satu Mare — Sectorul Fiad, pentru depășirea cu 300 la sută a normelor, în perioa­da 15 Mai — 1 Iunie. Până la 18 Mai, brigadierii au totalizat 526.376 ore de muncă voluntară. Pentru terminarea cât mai grab­nică a primei linii ferate, care leagă Maramureșul de restul ță­rii, populația localnică a fost an­trenată în­­ muncă. Astfel, în ziua de 17 Mai, 150 săteni din Săliște, iar în ziua de 18 Mai, 500 de săteni din Să­­liște și Săcel, au eșit la muncă voluntară alături de brigadieri. Pentru ridicarea nivelului cul­tural al țăranilor din împrejurimi, brigadierii au inițiat crearea ate­­neelor populare de la Romuli, Coș­­buc și Teleii, la care dau spec­tacole în mod regulat. „Ana Pe șantierul Pauker’’ norma a fost depășită est­imat. Cu toate ploile abundente, pe șantierul național „Ana Pauker“. Lunca Prutului, munca continuă fără întrerupere. In cursul să­pămânii trecute — cu toată vremea nefavorabilă — brigadierii au depășit norma cu peste 20 la sută Ei au săpat, transportat și pus pe dig 14.604 m.c .pământ. De șantierele naționale, mutt­en, continuii cu succes și­riga­­ Merii voluntari răspund așa cum­ se cuvine, încrederii d­­e s’a acordat, înainte, pentru ducerea lo (■ [UNK] [UNK]un sfârșit a angajamentelor luate i ’­i masacrelor dela Iași l­uni, 14 Iunie, începe la Soc­uia­l-a a Curbii București ja?c­­cesul masacrelor dela Iași săvârșite în Iunie 1941. Von avea de răspuns p­rnitru cri­mele lor odioase 57 d­e acu­zați printre cari: . g-ral Ch Stavrescu col. Const tupu, col. Dumitru Captari, lt.,col Danubiu Marinescu, It., col Const. IVUcaradru borsescu raiaier- Gh. Baiotescu, maior Ermit Tulbure, Gh. Cristescu, slt. rez. La Borzii-Vineți, brigadierii au Aurel Triandaf, col. Emil Ma săpat 7.689 m­. c. de terasament, teiaș, Gh. Câmpoeșu, Adrian Pascu, Ion Fr. Botez, Dumiru Arad'Poutlo, Barlacovaschi Paras­chiva în 7n. r.șanu. At Păsărică seri ®. T­E­­ S Mircea Klara­cl­iu. etc .lc. Acuzații sunt autorii cai răspunzătorii direcți ai uci­derii în massa a unei populați pașnice de peste 10.000 de oameni. Opinia publică va primi cu satisfacție vestea aducerii șa fața justiției a acestor odioș criminali de război. Ea aș­teaptă judecarea și dreap­ta lor osândire. Metalo-Chimic—Desrobirea 2—2 (2—1) un match dinamic și echilibrat Partida dintr* Metaloobmm­« si galeana ia ■»imanul 12 iar En« Desrobirea părea înainte d» inc«­ (M«t.) stabil «și* «carul reprizei 1* pere o pradă ușoară pentru prl- 2—X. Ion d* r*4*v»t ««ta aă !■ Minutul 35 Gaargasau II a ratat nn balta dal* S naatri. Saita »al­rend da Pa 1W> porții. Repriza dona Inoopo­la nota do doMinar« * Boarobirti, «are In portarul Lopai», «eiognu, Mari­­ne»«u și Oltească a avut «el Mai bani oamioai. Bartbhzet joacă in forță. Motaio a banio izbutind cu fron­t ă «tăvii oaocă atacurile, ambii fandași incing »lab. In Mi­nutul 75 Brăguț (Boar­) saapă și Marchează ultmul panai «ara­i­­galează »«arai. Fieaar» achipă luptă îndârjit si Insarl« panaiul victorial, fm­enul final găsin­d «echi­­pele In mijlocul terenului. Echipa Metalochimic a fost departe de forma arătată Joi, singuri Nicu­­șor și Dragan­așind din anonimat. C. S. M. M.—Dermata 0—0 Ambele echipe au făcut un joc exasperant de monoton mii, care după ce au învins Poli­tehnica cu 4—9 plecaseră favoriți siguri. Dar cocereala de pe teren a fost alta... Matchul a fost dinaaate, palpi­tant, cu faze rapide ți interesan­te. iar Desrobirea a însemnat pen­tru set e adevărată revelație drept că Metalochimie s’a feet in­ E­tr’e și bună, eeieve ss seeds es­sissio dis seeritele eese tăsi estier. Cavaleri] fluersisi essi într’e passă neagră. După arbitrajul se­­fericit al d-lui Fianu, istă că ți d. Cristea Marin a condus slab, păr­tinitor, scăpând material din mână­ — care era cât pe act să de­genereze. Metalochimie începe jocul ți presează primele minute, in­­­scriind in minutul 1 prin Dră­­­gan. Băiceanu dela Desrobirea e­ Rezultatul de egalitate (0—0) dintre echipele C.S.M. Mediaș și Dermata a încheiat ziua matchu­­rilor nule de ieri, de la football­ Explicația scorului eâbe este simplă : pe de o parte Dermata a avut ieri neșansa să aibă tn linia de înaintare jucători com­plect lipsiți de hotărire în fața porții. Pur și simplu nu are cin« să tragă la poartă ; pe de altă parte echipa din Mediaș a fost lipsită de aportul lui Humia. El de fapt era pe teren, dar nu i s’a simțit prezanța. A fopt un simplu spactato­r, afară de mo­mentul când binevoia... să se încurce în mingie, iar Guță Tă­­nase — celălalt element „de bază“ al înaintării medieșene — și-a făcut jocul obicinuit, jumă­tate mijlocaș, jumătate înaintaș, fără a izbuti să aducă un sprijin prea simțit apărării, dar lipsind înaintarea de un aport în mo­mentele hotărîtoare. O altă explicație : ambele echi­pe au avut apărări foarte hotărî­­te, pe cât de nedecise au ieși înaintările. Poate că și „jocul la om“ practicat de apărători să fi avut darul să intimideze tntr’n oarecare măsură de înaintașii ambelor tabere, eri foarte vorbă, reți și dispuși le apostrofări re­ciproce, dar întristător de șovăi­tori în joc. Sarcina apărătorilor a mai fost ușurată și de încetineala cu care s’au desfășurat acțiunile. Putem număra ne­degete faze­le de fo­ot-ball. Fapt inexplicabil, când ne gândim l a miza jocului , un loc în Divizia A. In concluzie , jocul moale, „cu Încetinitorul“ al Înaintașilor a permis apărărilor să mențină «co­rul alb, iar înaintașilor s ă dove­dească o »terilitate care trebue s ă dea de gândit conducerilor pective. Dacă s’ar aplica «i­ros In foot-bal] regulele del­a box, arbi­trul ar fi putut da foarte bine ambelor echipe un avertisment pentru lipsă de combativitate. G. S. Mai au de jucat In urma disputării etapei cincie, cele * echipe participante a la turneul de calificare, mai au de jucat: F. C. Ploești ; cu Phoenix »" Politehnica­ Metalochimio: cu A.S. Armata și Dermata. C.S.M.M.: cu Politehnica si Phoenix. Politehnica : cu F­ C. Ploapta și C.S.M.M. A. 8. Armata: cu Metalo­­ Chimic și Desrobirea. Desrobirea: cu Dermata și A.S­ A Phoenix : cu F.C. Ploești și C.S.M.M. Dermata : cu Desrebiret «i Mc talochimic. Clasamentul 1. Metalochimie ill 1 14: 9 7 „Bratislava“ și „Előve“ învingătoare în turneul international de basket-ball D. dr. Petru Groza asistat la jocurile de Duminică Turneul internațional de basket­ ba­ll care a început joi după nuntă, a continuat în cursul zilei d­­ie Sâmbătă și Duminică pe tere­nul C.S.P. Sâmbătă, echipa budapestană „i**ro“ a Intălnit selecționata Ar­­deadului ie cert a dispus cu 29-28 (25-25, 12-13). Matchul a fost foarte frumos, ambele echipe desfășurând un joc spectaculos. „Előre“ a învins în ultimele 10 secunde de joc prin­­tr'un coș spectaculos marcat de Inez« Piroska. Cel de al doilea match, între echipele masculine S. K. Bratis­lava și Vis. Dacia a fost câștigat comod de primii cu scorul de­­ 52-14 (30-24). Duminică, în ultima zi a tur­neului, selecționatele femenine și mascul­ine ale Capitalei au întâlnit echipe „Előre“ din Budapesta și respectiv o selecționată a orașului Bratislava. Primul match a insemnat o ca­tegorică victorie, 51-27 (19-14), a e­­chipei maghiare, care, de faptul că jucătoarele profitând noastre nu s’au înțeles, au făcut o demons­trație de basket-ball în care ju­cătoarea Nagy Marin a fost o ex­celentă realizatoare. Ultimul match al turneului a în­semnat tot o victorie a oaspeților. Desfășurând un joc de câmp ex­celent și beneficiind de o zi de coș foarte bună ,,Bratislava“ a dis­pus de selecționata București cu 65-40 (26.15). Românii au jucat bine în câmp dar au avut ghinion la coș. In ultima zi a turneului a asis­tati la desfășurarea matchurilor de prim ministru dr. Petru Groza, președintele Consiliului de Miniș­tri, tov. Emilian Angheliu, minis­tru adju­nct la Ministerul Indus­triei, Eugen Szell, ministrul Un­gariei la București, Pelegrin Fișa, ministrul Cehoslovaciei la Bucu­rești, Sergiu Petrovici, președin­tele O.S.P., Gh. Lichiardopol, se­cretar general O.S.P., precum și un public foarte numeros­at la aproape 4000 spectatori. V. B. T. M. 2. Politehnica 5 3 1­1 13: 7­7­ 3 C.S.M.M. 5 3 11 18: 7 7 4. F.C. Ploețti 5 S • 2 13: S 6 5. A.S.A. 5 2 1 2 11: 8 5 8. Desrobirea 5 1­2 2­9:13 4 7. Phoenis 5 1­0 4­9:22 2 8­ Derm­at« (•St In­ 2 LA SESIUNEA DE LA ROMA A COMITETULUI EXECUTIV AL F. S. H (Urmare din pag. l-a) rou, din al cărui număr de mem­bri, trei sferturi sunt reprezentan­ții guvernelor și patronatului, pro­punerile despre garanția drepturi­lor sindicale au suferit o meta­morfoză curioasă din care au re­zultat o contradicție: biroul a e­­mis o decizie asupra garantării drepturilor atât sindicatelor mun­citorești cât și asociațiilor patro­nale . La sesiunea de la Roma, Comite­tul Executiv a luat hotărârea să obțină ea, Consiliul Economic Social să discute la viitoarea se­mi­siune primele propuneri ale F. S. M. -ului făcute în lunile Februarie- Martie 1947. Totodată, F. S. M.-ul cere lărgirea drepturilor sale la O. N. U. Sesiunea Comitetului Execu­tiv a luat o serie de hotărîri im­portanta in domeniul desvoltării luptei pentru nevoile vitale și in­teresele muncitorilor, intre aces­tea este decizia de a ajunge la o salarizare justă a muncii femeilor și la o salarizare egală cu a băr­baților, care prestează aceeași muncă. Discriminarea femeilor și exploa­tarea m­­uncii lor­­ este cel mai rușinos aspect al timpurilor ac­tuale. Faptul că în Uniunea So­vietică și în țările cu democrație populară, femeile participă cu drep­turi egale la refacerea și desvolta­­rea vieții economice, că utilizarea muncii fem­eilor în condiții cores­­­punzătoare, ajută la progresul e­­conomic și social, are o mare importanță principială. In acelaș timp se știe, că unii conducători ai Trade-Union-urilor engleze, n’au nici pe departe păreri­ progresiste în chestiunea muncii femeilor în industrie. Acești dușmani ai luptei pentru o salarizare justă a munci­torilor, trâmbițează cu fățărnicie, că locul femeii este în cămin și că sindicatele, trebuie să reușeas­că ca: „femeile să nu muncească". Ei închid intenționat ochii asu­pra faptului că femeile din Anglia sunt mânate la muncă de nevoi și că ele formează o parte impor­tantă din forța muncitorească. F. S. M.-ul stă pe poziția că protec­ția muncii femeilor, este nedes­părțită de lupta generala a clasei muncitoare pentru nivelul său de viață,­­ căci este inadmisibil ca munca eftină a femeilor ,să devi­nă un factor de scădere al sala­riului în general, in acest spirit sunt redactate și deciziile practice ale Comitetului Executiv. La sesiunea de la Roma au asis­tat delegații sindicatelor libere din Germania — Rom­an Hraleck și Bernard Goering. sindicatele zonei de Ei reprezentau ocupație so­vietică și al Marelui Berlin și au participat la discuția chestiunii despre mișcarea sindicală germa­nă, căreia F. S. M. i-a acordat în­totdeauna o mare atenție. Rezoluția ultimei conferințe in­terzonale a sindicatelor germane, care a avut loc la Dresda în luna Februarie 1948, despre instituirea Consiliului Central al Sindicatelor Germane, a întâmpinat sprijinul total al Comitetului Executiv F. S. M. Acest consiliu va fi recunoscut ca reprezentant al mișcării sindi­cale germane și va putea participa la lucrările F. S. M.-ului. Consi­liul trebue să pregătească convo­carea congresului pan-ger­man al sindicatelor, la care va fi creată uniunea pan-germană și vor fi a­­lese organele sale de conducere. In rezoluțiile Comitetului Executiv se subliniază marea importanță pozitivă a unificării sindicatelor germane din punct de vedere al realizării unificării economice și politice a Germaniei. In perioada sesiunii, au apărut în presă informații provocatoare, anume că F. S. M. discută „pla­nul Marshall” că tocm­ai aici­­• s’a „înfundat". S’au împrăștiat svo­­nuri despre „controversele de ne­împăcat” între organele conducă­toare ale F. S .M. Se pare că a­supra unor delegați din sesiune s’au făcut anumite presiuni din a­fără, pentru a încerca să se îm­piedice prin aceștia activitatea or­ganelor executive ale Federației Se știe, de pildă,, că­­ reprezentanți unor centre sindicale,, în special a sindicatelor americane grupate în „Congresul Organizațiilor din In­dustrie” (C. I. O.) și ai Irade- Union-urilor britanice, au încercat fără motive suficiente să atace activitatea secretarului general a F. S. M . tov. Louis Saillant. Acest atac a fost respins cu hotărîre de alți membrii ai biroului executiv Sailant a fost atacat de presa so­cialistă de dreapta și de ziarele a­mericane. După cum reiese din aceste a­tacuri, i se cere să ia cuvântul în sprijinirea „planului Marshall” și împotriva sindicatelor sovietice; încercările de a crea o atmos­feră nesănătoasă în jurul activi­tații Federației­­ Sindicale Mondial au dat greș. Este foarte clar, ci critica activității secretarului ge­neral, ca și a întregii administra­ții și a politicii Federației Sindica­le Mondiale, nu pot servi drep bază, pentru concluzia că Federa­ția se sfâșie în interior cu niși contradicții nelămurite. După cum se știe, o critică în­­țeleaptă și sănătoasă este condi­ția principală pentru întărirea i desvoltarea oricărei organizații ca­pațiilă­­ să existe. Federația Sindicală Mondială e­ste încă foarte tânără. In munc ei sunt desigur multe neajunsur­­i , special, este cunoscută, pildă, slăbiciunea muncii în secte d­ruj , colonial al Federației, care es­te­­ obiectul unor­­ critici serioas din partea centrelor sindicale di țările coloniale și dependente. . De asemenea, faptul că până t prezent nu a fost realizată­ decizi sesiunii de la Praga a Consiliul­ General, pentru crearea în interio­rul Federației Sindicale Mondial a unor departamente profesional în care trebue să se reuneasc secretariatele internaționale de pro­ducție, și-a atras critica justă multor centre sindicale naționale Aceste secretariate, care la tân­diul lor au făcut parte din așa nu­mita Internațională din Amsterdam a sindicatelor, păstrează până î prezent o existență independent. Se știe, că Federația Americană Muncii, împletește intrigi în jura lor și contează pe aceste secretă­riate ca pe o bază a unei uniun­i proprii" a sindicatelor internațio­nale. Trebue ținut seama că, chestiunea instituirii departament­­e­lor profesionale și despre raporu­­rile cu secretariatele internaționa­le de producție se ocupă în ap;­ratul F. S. M., — locțiitorul se­cretarului general, V. Schevene. El nu se grăbește să miște du punctul mort chestiunea care a­­fost încredințată. Cu toate aceste mersul sesiunii și rezultatele sal au confirmat, că Federația Sindi­cală Mondială își desfășoară succes activitatea și că unitatea s­a este neclintită. Încercările perfid de a provoca desbinări politice e scopul de a împiedeca activitate practică a Federației, au dat grei Conducătorii F. S. M. sunt p­­riinși de conștiința marei răspun­deri care apasă asupra lor în do­meniul apărării intereselor vital ale clasei muncitoare și a dreptu­rilor sale sindicale, în cauza întâ­ririi­ păcii între popoare. Ei sun hotărîți să întărească și să des­volte activitatea Federației. n conversația pe care conducă­torul delegației sovietice, V. V Kuznețov, a avut-o cu ziarișt italieni, în ajunul plecării sale di Roma, a spus : " — „Federația Sindicală să are de îndeplinit sarcini Mond­. mar Trebue să continuăm întărirea u­nității rândurilor sindicale pentr hotărîrea unor sarcini atât de im­­portante, ca lupta împotriva ame­nințărilor războiului; lupta pentr­u lbertățile sindicale, pentru niveli­le viață al muncitorilor Unitate sindicală — garanție a păcii, este cea mai bun în ce prveșt sindicatele sovietice, noi suntei rata să facem totul pentru iru­­ rirea F. S. M. și vom apela și alte centre sindicale”. F. S. M. unește pe muncitor din toate țările, fară deosebirn­d păreri politice sau convingeri re­ligioase și mobilizează clasa mun­citoare în lupta pentru interese sale vitale, pentru ridicarea nive­lului de viață pentru libertățile de­mocratice și sindicale, pentru pac­rairiică Pentru aceste motive milioane­­le murjeitori din întreaga lum sprijină lupta dusă de Federați sindicală Mondială. (Din .,Pravda)

Next