Viața Sindicală, iunie 1948 (Anul 5, nr. 223-246)
1948-06-01 / nr. 223
Acțiunea sindicală pentru stârpirea analfabetismului în Capitală Numărul neștiuitorilor de carte scade mereu Lipsa de știință de carte, pe care vechile regrimuri exploatatoare o foloseau ca armă de asuprire, începe să dispară tot mai mult din rândurile clasei muncitoare. Cursurile de alfabetizare, inițiate de guvern și stimulate de Confederația Generală a Muncii, la orașe și sate, dau rezultate din cele mai satisfăcătoare. Astfel, la fabricile „Munca Textill” și „Matero” a avut loc, zilele trecute, examenul primei seră de muncitori cari eu urmat cursurile de alfabetizare de pe lângă aceste întreprinderi. Din 55 elevi, au fost promovați 49. Comisia de examinare a fost impresionată de rezultatele serioase la cari au ajuns foștii analfabeți. Tov. Radu Elena, responsabila culturală a fabricei „Munca Textilă” într’o cuvântare ținută după terminarea examenului, a arătat efortul pe care-l depune regimul de democrație populară pentru ridicarea nivelului cultural al maselor. , înainte de a păsări fabrica, membrii comisiei de examinare au vizitat Instalațiile întreprinderii, iar elevii care fuseseră supuși la examen cu puțin timp mai înainte, au dat profesorilor lor explicațiuni prietenești cu privire la funcționarea mașinilor. Și la Malaxa sunt 62 analfabeți mai puțin La sindicatul „Malaxa”, comisia de examinare, numită de Ministerul învățământului public și complectată cu delegați sindical județean , a ai Consiliului procedat examinarea elevilor cari au urmat la ciclul I și II al școalei de alfabetizare. Din 70 elevi cari au urmat cursurile, au fost promovați 62, restul de 8 tovarăși fiind în concediu. In felul acesta, 62 de muncitori au fost salvați din ghiarele întunericului în care-i lăsase să trăiască orânduirea asupritoare din trecut. TANASE NICULAE ȘI TOMESCU AUREL Coresp. sindicali La „Telino. Marina „Quadrat", „Philipp*, și „Lammet” s’au ținut examene la școlile de alfabetizare Intr’o atmosferă de înaltă însuflețire tovărășească au avut loc examenele de absolvire a cursurilor funcționat pe lângă întreprinderile „Tehno-Marina”, „Quadrat”, „Phillips” și „Laromet”. Comisiunile de examinare formate din delegații Inspectoratului școlar, ai Consiliului sindical județean și ai Sindicatului Metalo-Chimic, au spus elevii care au urmat cursurile unui serios examen. Rezultatul a fost foarte mulțumitor, deoarece din răspunsurile date de fiecare a reieșit nu numai faptul că au învățat să scrie și să citească, dar și că au început să înțeleagă așa cum trebue evenimentele ceasului de față. Vrednică de semnalat este însemnarea făcută pe o bucată de hârtie de către eleva Luciana Călina, în vârstă de 47 ani: „Sunt din satul Bârsa, jud. Maramureș, sunt născută din părinți săraci cari nu au putut să ne dea la școală. Acum la vârsta de 47 ani, am învățat și eu carte. Mulțumesc din suflet conducătorilor noștri din fruntea Republicei Populare Române. LUCIANA CALINA” Cuvintele tov. Călina sunt expresia gândurilor de care sunt pătrunși toți tovarășii care urmează cursurile școalelor de alfabetizare, a școalelor aducătoare de lumină. GRIGORE MARIN Coresp. sindical MARMILACHE »•reap. EUGENIA •redicali LUGOJ „EXPOZIȚIA MUNCII“ Din inițiativa secriei economice , Consitultul Sindical Județean din Lugoj, a fost organizată o expoziție cuprinzând atât produsele întreprinderilor din jud. Severin, cit și a utilajului tehnic. Expediția urmărește să popularizeze efortul muncitorimii organizata în lupta ei pentru redresarea economică a țării și să dovedească, totodată ingeniozitatea și capacitatea tehnică a meseriașilor și a tehnicienilor. Astfel, se poate vedea la această expoziție un război mecanic de țesut in stare de funcționare, în miniatură, executat în uzinele Topleț. Presa mecanică de cărămizi a fabricei „Muschong” din Lugoj, cu motorul electric respectiv, tot în miniatură dau vizitatorilor imaginea procesului de producție, fidelă . Alături de presă, apare o casă muncitorească atrăgătoare modei în miniatură. Muncitorii de la această fabrică sunt aceia cari au executat prin muncă voluntară în ultimul timp 30 locuințe muncitorești, în totul asemănătoare modelului expus. Fabrica „Moara și Țesătoria Lugoj” s-a prezentat cu o frumoasă schemă a întrecerilor în producție, arătând și destinația produselor. Ea a expus păpuși reprezentând muncitori și țărani îmbrăcați în produsele fabricii, cu lozinca „Mai multă pânză pentru popor”. Fabrica „Industria Textilă” din Lugoj expune, pe lângă produse ,un ziar de perete cu cei evidențiați în muncă. O deosebită impresie a făcut macheta cuptorului „Siemens Martin”, executată la Sindicatul Metalo-Chimic din Ferdinand. Atelierele C. F. R. din Caransebeș și Lugoj au reușit să prezinte în imagini reale, întreaga muncă și viață a ceferiștilor ■ un tren în miniatură, o instalație de semnalizare, instalație de telecomunicație, secțiunile frânei de locomotive și ziare de perete minunat executate. Rolul educativ și mobilizator în luptă al acestei expoziții a fost accentuat prim ziarele de perete, în imagini, expuse de Secția de educație și cultură a Consiliului Sindical Județean. M. FLORIAN Coresp. sindicali. PLOEȘTI Inaugurarea cursurilor școalei de cadre medii a Consiliului Sindical Județean Prahova In prezența tov. Ion Tăbârcă, secretarul județene! P.M.R. ți deputat de Prahova, Mircea Gherman, delegați al C.G.M. și a conducătorilor clasei muncitoare din localitate au fost deschise cursurile școalei de cadre medii a Consiliului Sindical Județean Prahova. La cursuri sunt înscriși 45 de tovarăși, recrutați din rândurile conducătorilor de frunte ai comitetelor de fabrici, ai sindicatelor și ai comisiilor locale. Tov. Gheorghe Marinescu, steretarul secției de educație și culturi a Consiliului Sindical Județean, a ținut o cuvântare, in care a arătat însemnătatea școalei ale cărei cursuri se inaugurează și la care participă cei mai buni muncitori din toate ramurile de producție din județul Prahova. Tov. Mircea Gherman, delegat al C.G.M., a insistat asupra sarcinilor ce revin elevilor școalei, adăugând că promoția acestei prime serii de elevi va purta numele tov. Gheorghe Apostol. După terminarea cuvântărilor, a urmat un festival artistic iar uire și-au dat concursul muncitorii de la fabricile Mărgineanca, „Uzinele Concordia”, și Uzina electrică din Ploești TCACENCO BURGHELEA și DINU TOMA Coresp. sindicali LEGĂTURĂ DINTRE SCRIITORI ȘI BIBLIOTECARI O problemă ridicată de revista „Flacăra“ în numărul din 23 Mai al revistei „FLACARA“ a apărut un articol întitulat „Scriitorul și bibliotecarul” semnat Tretie Paleolog. Articolul este de mare însemnătate în domeniul muncii de difuzare a culturii și extrem de interesant prin problema pt care o pune. De aceea, este de dorit ca toți bibliotecarii sindicali și toți tovarășii scriitorii să-i acorde atențiunea cuvenită. . Tema articolului este necesitatea stabilirii unei legături strânse între scriitorii noștri și bibliotecarii sindicali. In concepția care călăuzește regimul nostru de democrație populară, bibliotecarul a încetat să fie consevatorul bibliotecii, adică salariatul plătit ca ai păzească dulapul, cu cărți și să țină evidența volumelor împrumutate spre cetit. El este, înainte de orice, tndrumătorul care dă indicațiuni cetitorului cu privire la opera literară sau științifică pe care acesta vrea s-o consulte, popularizatorul operei bune și bibliograful bibliotecii. Cu alte cuvinte, bibliotecarul este legătura strânsă și necesară dintre carte — respectiv autor — și cetitor. Dar pe lângă această misiune de ordin călăuzitor pe care o are bibliotecarul în zilele noastre și în țara noastră, tot el este acela care este chemat să înregistreze reacțiunea cetitorului față de opera consultată de acesta, să primească critica pe care masele o fac unei lucrări de artă, literatură sau știință mai cu seamă când ea se deosebește în mod fundamental de critica literară care apare în ziare și reviste. In astfel de împrejurări, nu există mijloc mai indicat pentru a se ușura sarcina bibliotecarului decât stabilirea unei legături cât mai strânse intra acesta și autorii cărților pe care bibliotecarul le recomandă, tu a fi citite. Azi, când scriitorii au început să părăsească odăile lor de lucru și, înțelegând rostul muncii creatoare, să-și scrie cărțile în uzine, pe șantiere sau pe ogoare, adică alături de adevărata viață, datoria lor este ca și după ce și-au publicat cărțile, să țină legătura cu masele cari au inspirat aceste cărți și cărora le sunt destinate. Autorul articolului din „Flacăra“ arată că C.G.M. posedă 3.300 de biblioteci sindicale. Tot Confederația Generală a Muncii a hotărît să tipărească în mii de exemplare note bibliografice cu privire la toate cărțile cari se găsesc în aceste biblioteci. Desigur, în direcția acestei munci aportul scriitorilor poate fi covârșitor: ei sunt cei mai în măsură să revizuiască textele acestor note și să aprecieze dacă ele sunt redactate în mod științific. Din legătura strânsă care se va stabili între scriitori și bibliotecari, aceștia din urmă vor câștiga o experiență nouă și indicațiuni de ordin ideologic și cultural simțitor de folositoare. Scriitorul la rândul lui, consultând fișele pe care bibliotecarul este obligat să le țină la zi, își va da seama de interesul cu care a fost primită lucrarea lui și va ști în ce direcție să creeze pe viitor. Stabilirea legăturii strânse dintre scriitori și bibliotecari reprezintă o concepție nouă, constructivă și progresistă, care va contribui în mod temeinic nu numai la ridicarea nivelului de cultură a bibliotecarilor, ci și la opera de luminare a maselor, obiectiv pe care nu încetează să-l urmărească partidul de avantgardă al clasei muncitoare din R. P. R. — dornic ca întregul popor să rupă pentru totdeauna cu întunericul în care a fost țintuit atâta vreme, din interese meschine, de o clică de exploatatori. h. v. VIATA ROMSNEASCA Revistă a „Societății Scriitorilor din România“ Comitetul de direcție : ION CAJUCARU — MIRON CONSTANTINESCU — CAUL GABOR — DORIN GROSU — N. MORARU — PERPESSICIUS — CAMIL PETRESCU — L. RAUTU — Al. ROSETTI — ZAHARIA STANCU — 5. I. SUCHANU — CICARON F. THEODORESCU. tWWSfWwWS Cârții $7 f3# € 4 Maxim Gorki : „Universitățile mele“ „Universitățile mele” cartea lui Maxim Gorki, care va apare în curând în editura „Cartea Rusă“, este povestirea plină de viață și densă ca un roman de sute de pagini, a amintirilor marelui scriitor, a cărui acte de învățătură l-a mânat către toate „universitățile“ vieții. Cartea ar putea să abe ca motto, o frază a autorului: „Rareori am întâlnit în cărți, gânduri pe care să nu le fi auzit mai înainte în viață“. O sumedenie de întâmplări și oameni trăesc în paginile acestei ultime părți a ciclului autobiografic completând universul în „Copilăria mea“ și „La evocat stăpâni“, celealte două lucrări tipărite de „Cartea Rusă“. A apărut nr. 9 din 1 iunie al „REVISTEI ELEVILOR“, organ central al U.A.E.R., cuprinzând numeroase articole și reportaje din viața școlară, literatură, știință artă, șah, filatelie, humor, etc. 8 pagini mari în culori, lei 5. „Ordinul Muncii" pentru oamenii de știință în slujba poporului muncitor PROFESORi unit La vârsta de 83 ani, prof Em. Teodorescu, savantul cu reputație mondială, primește răsplata meritată pentru o viață de muncă închinată științei. Botanist dintre cei mai învățați, prof. Em. Teodorescu și-a petrecut 63 de ani în laboratorul lui modest, printre plante felurite. A muncit cu râvnă, în tăcere, luptând tot timpul cu greutăți, cu sărăcia care-l încolțea din toate părțile și care nu-i îngăduia să-și procure nici măcar materialul științific de care avea nevoe în cercetările lui. Regimurile politice trecute, istorice și afaceriste, nu găseau în bugetul Statului, (devenit vacă grasă de muls pentru o clică de tâlhari), fonduri pentru a înlesni cercetările pe cari le întreprindea savantul cunoscut în toate cercurile științifice nu numai din țară, ci și de peste hotare. Membru corespondent al Academiei de Științe din Paris și dascăl a numeroase generații de studenți prof. Em. Teodorescu, care a ocupat timp de 30 ani catedra de fiziologie vegetală la Facultatea de Științe din București, se sbătea în ghiarele celor mai cumplite lipsuri materiale până la instaurarea regimului de democrație populară. Azi, poporul muncitor, care conduce prin adevărații lui reprezentanți destinele țării, repară nedreptățile făcute în trecut acestui om de știință. Prof. Em. Teodorescu, care lucrează și azi până la 14—15 ore pe zi, după ce a fost ales deputat pe lista Frontului Democrației Populare, primește Muncii“ ca o răsplată „Ordinul pentru viața lui de muncă închinată științei în slujba poporului. VIAȚA SINDICALA Știri economice interne f ] In cursul lunei Iunie, zi ciacordurilor de prelucrare cu Jugoslavia, vor sosi in țari primele cantități de cocs și Minereuri Jugoslave ce urmează a fi prelucrate de industria noastră Metalurgică. •. La fabrica „Migral“ a început de câteva zile prelucrarea pieilor din cota indigenă. Producția de încălțăminte din nouile piei urmează să fie pusă in comerț la începutul lui Iulie col. 0. Eri dimineață a sosit pe aeroportul Băneasa, sosind dela Praga, un avion Dakota al Companiei Cehoslovace de Transporturi Aeriene (C.S.A.) aducând o mare cantitate de penicilină pentru Ministerul Sănătății, Institutul Farmaceutic. D. Azi dimineață Societatea Municipală Comercială, va inaugura 8 chioșcuri pentru desfacerea de băuturi răcoritoare. Patru din acestea sunt instalate în parcul Expoziției, trei in Parcul Național din șos. Jianu și unul tn Grădina Botanică. D. EK a intrat în Obor alte 20.000 kgr. pește mărunt de diferite specii aduse de către Societatea Comercială de Stat „Rompescăria“ din regiunea Tulcea. întreaga cantitate va fi repartizată astăzi magazinelor de pescărie din piețele de Stat și compartimentele de vânzare a peștelui din Halele Obor, Ghica și piața Mareșal Tite. 0. In zilele de 27 și 28 Mai a c. au sosit în țară, pentru industria metalurgică , următoarele cantități de materii prime, in cadrul acordurilor în vigoare cu U.R.S.S și Cehoslovacia. Prin punctul vamal Iași o cantitate de 662,6 tone cocs metalurgic, prin punctul vamal Galați 60 tone zage« și 38 tone tablă de fier, iar prin punctul vamal Curtici o cantitate de 149,1 tone cocs metalurgic din Cehoslovacia. 0. Comitetul de producție al uzinelor Reșița examinând posibilitatea reducerea prețului de cost la combustibil, a reușit să scadă prețul cărbunelui extras din minele Societății, după cum urmează: La minele Doman dela 5485 lei tona Ia 4000 lei tona, dela Minele Secul dela 5934 lei tona, ia 4750 lei tona, la minele de cărbuni Armenia dela 6658 lei tona la 3900 lei tona și la minele de cărbuni Si. nersic dela 2689 tona la 1900 lei tona. ȘTIRI DIN U. R. S. S. Comitetul central al sindicatului muncitorilor din școlile primare și medii din Ucraina a alocat anul acesta pentru trimiterea pedagogilor ln sanatorii și case de odihnă aproape șapte milioane ruble. Astfel, vor fi trimiși pentru odihnă 12.000 profesori. Sume importante au fost alocate pentru îngrijirea medicală și odihna copiilor profesorilor. Sunt organizate excursii în centrele culturale și industriale. Higieniștii sovietici iau parte activă la refacerea economiei naționale a Ucrainei. In toate minele din Donbass a fost instalat un nou sistem de ventilație artificială care are mult* avantaje față de cea veche. Pe lângă o serie de mine, sunt prevăzute instalații speciale, aparate de raze ultraviolete pentru muncitorii care lucrează sub pă*mânt. Brigadierii biruie munții și seacă mlaștinile (Urmare din pag. la) ritm atât de rapid, iată de ce înregistrăm asemenea rezultate de depășire cu 500 și 600 la sută a normelor. Pe șantierul național „Gh. Gheorghiu Dej“ Filiaș-Bumbești- Livezea, brigadierii din fiecare sector, au construit un sector de lucru în miniatură. In fiecare zi — pe baza rezultatelor obținute — se modifică și macheta. Astfel, brigadierul care lucrează pe un pisc de munte la spartul stâncii, sau acela din fundul unui tunel, are o privire de ansamblu a sectorului său de muncă. Brigadierul trebue să fie primul la muncă și primul la învățătură Decernarea steagului roșu brigăzii fruntașe, se face după o prealabilă calculare a punctajului obținut în întrecere. Nu e suficient ca o brigadă să fie prima la muncă, pentru a-l obține. Ea trebue să întrunească și alte condițiuni, dintre care cea mai principală este felul cum se duce activitatea culturală. Un brigadier trebue să fie primul la muncă și primul la învățătură. Numai astfel șantierele își justifică denumirea de „școală a vieții“ numai în felul acesta poate naște omul de tip nou. se Sectoare evidențiate în muncă pe șantierul „Gh. Gheorghiu-Dej“ In ultima săptămână, s'au evidențiat în mod deosebit, brigadierii a trei sectoare de pe șantierul „Gh. Gheorghiu Dej“ Filiași-Bumbești-Livezeni. Astfel, brigadierii din sectorul Livezeni, au lucrat 14.800 m. c. de terasament, au executat 642 m. c. escavație din tunel, au turnat 152 m. c. de beton, depășind în total normele cu 68,38 la sută. In sectorul Șoimii, brigadierii au executat 4.000 m. c. de terasament, depășind norma de 47,55 la sută, 215 m.c. săpături de fundație, depășind norma cu 31,71 la sută. Colaborarea dintre 'muncitori , și tehnicieni Pentru ca munca pe șantier să meargă din în ce mai bine, s-a luat inițiativa ca, pe fiecare muncitor calificat de lângă pe șantier, să lucreze și un brigadier, care — însușindu-și temeinic, meseria, — să devină un element de bază, în câmpul muncii, într-un viitor apropiat. Pe șantierul „Vasile Luca”, sătenii au ieșit la muncă voluntară.’1 Pe șantierul Salva-Vișeu, brigada l-a Zalău a provocat la întrecere brigada la Satu Mare — Sectorul Fiad, pentru depășirea cu 300 la sută a normelor, în perioada 15 Mai — 1 Iunie. Până la 18 Mai, brigadierii au totalizat 526.376 ore de muncă voluntară. Pentru terminarea cât mai grabnică a primei linii ferate, care leagă Maramureșul de restul țării, populația localnică a fost antrenată în muncă. Astfel, în ziua de 17 Mai, 150 săteni din Săliște, iar în ziua de 18 Mai, 500 de săteni din Săliște și Săcel, au eșit la muncă voluntară alături de brigadieri. Pentru ridicarea nivelului cultural al țăranilor din împrejurimi, brigadierii au inițiat crearea ateneelor populare de la Romuli, Coșbuc și Teleii, la care dau spectacole în mod regulat. „Ana Pe șantierul Pauker’’ norma a fost depășită estimat. Cu toate ploile abundente, pe șantierul național „Ana Pauker“. Lunca Prutului, munca continuă fără întrerupere. In cursul săpămânii trecute — cu toată vremea nefavorabilă — brigadierii au depășit norma cu peste 20 la sută Ei au săpat, transportat și pus pe dig 14.604 m.c .pământ. De șantierele naționale, mutten, continuii cu succes șiriga Merii voluntari răspund așa cum se cuvine, încrederii de s’a acordat, înainte, pentru ducerea lo (■ [UNK] [UNK]un sfârșit a angajamentelor luate i ’i masacrelor dela Iași luni, 14 Iunie, începe la Socuial-a a Curbii București ja?ccesul masacrelor dela Iași săvârșite în Iunie 1941. Von avea de răspuns prnitru crimele lor odioase 57 de acuzați printre cari: . g-ral Ch Stavrescu col. Const tupu, col. Dumitru Captari, lt.,col Danubiu Marinescu, It., col Const. IVUcaradru borsescu raiaier- Gh. Baiotescu, maior Ermit Tulbure, Gh. Cristescu, slt. rez. La Borzii-Vineți, brigadierii au Aurel Triandaf, col. Emil Ma săpat 7.689 m. c. de terasament, teiaș, Gh. Câmpoeșu, Adrian Pascu, Ion Fr. Botez, Dumiru Arad'Poutlo, Barlacovaschi Paraschiva în 7n. r.șanu. At Păsărică seri ®. TE S Mircea Klaracliu. etc .lc. Acuzații sunt autorii cai răspunzătorii direcți ai uciderii în massa a unei populați pașnice de peste 10.000 de oameni. Opinia publică va primi cu satisfacție vestea aducerii șa fața justiției a acestor odioș criminali de război. Ea așteaptă judecarea și dreapta lor osândire. Metalo-Chimic—Desrobirea 2—2 (2—1) un match dinamic și echilibrat Partida dintr* Metaloobmm« si galeana ia ■»imanul 12 iar En« Desrobirea părea înainte d» inc« (M«t.) stabil «și* «carul reprizei 1* pere o pradă ușoară pentru prl- 2—X. Ion d* r*4*v»t ««ta aă !■ Minutul 35 Gaargasau II a ratat nn balta dal* S naatri. Saita »alrend da Pa 1W> porții. Repriza dona Inoopola nota do doMinar« * Boarobirti, «are In portarul Lopai», «eiognu, Marine»«u și Oltească a avut «el Mai bani oamioai. Bartbhzet joacă in forță. Motaio a banio izbutind cu front ă «tăvii oaocă atacurile, ambii fandași incing »lab. In Minutul 75 Brăguț (Boar) saapă și Marchează ultmul panai «araigalează »«arai. Fieaar» achipă luptă îndârjit si Insarl« panaiul victorial, fmenul final găsind «echipele In mijlocul terenului. Echipa Metalochimic a fost departe de forma arătată Joi, singuri Nicușor și Draganașind din anonimat. C. S. M. M.—Dermata 0—0 Ambele echipe au făcut un joc exasperant de monoton mii, care după ce au învins Politehnica cu 4—9 plecaseră favoriți siguri. Dar cocereala de pe teren a fost alta... Matchul a fost dinaaate, palpitant, cu faze rapide ți interesante. iar Desrobirea a însemnat pentru set e adevărată revelație drept că Metalochimie s’a feet in Etr’e și bună, eeieve ss seeds essissio dis seeritele eese tăsi estier. Cavaleri] fluersisi essi într’e passă neagră. După arbitrajul sefericit al d-lui Fianu, istă că ți d. Cristea Marin a condus slab, părtinitor, scăpând material din mână — care era cât pe act să degenereze. Metalochimie începe jocul ți presează primele minute, inscriind in minutul 1 prin Drăgan. Băiceanu dela Desrobirea e Rezultatul de egalitate (0—0) dintre echipele C.S.M. Mediaș și Dermata a încheiat ziua matchurilor nule de ieri, de la football Explicația scorului eâbe este simplă : pe de o parte Dermata a avut ieri neșansa să aibă tn linia de înaintare jucători complect lipsiți de hotărire în fața porții. Pur și simplu nu are cin« să tragă la poartă ; pe de altă parte echipa din Mediaș a fost lipsită de aportul lui Humia. El de fapt era pe teren, dar nu i s’a simțit prezanța. A fopt un simplu spactator, afară de momentul când binevoia... să se încurce în mingie, iar Guță Tănase — celălalt element „de bază“ al înaintării medieșene — și-a făcut jocul obicinuit, jumătate mijlocaș, jumătate înaintaș, fără a izbuti să aducă un sprijin prea simțit apărării, dar lipsind înaintarea de un aport în momentele hotărîtoare. O altă explicație : ambele echipe au avut apărări foarte hotărîte, pe cât de nedecise au ieși înaintările. Poate că și „jocul la om“ practicat de apărători să fi avut darul să intimideze tntr’n oarecare măsură de înaintașii ambelor tabere, eri foarte vorbă, reți și dispuși le apostrofări reciproce, dar întristător de șovăitori în joc. Sarcina apărătorilor a mai fost ușurată și de încetineala cu care s’au desfășurat acțiunile. Putem număra nedegete fazele de foot-ball. Fapt inexplicabil, când ne gândim l a miza jocului , un loc în Divizia A. In concluzie , jocul moale, „cu Încetinitorul“ al Înaintașilor a permis apărărilor să mențină «corul alb, iar înaintașilor s ă dovedească o »terilitate care trebue s ă dea de gândit conducerilor pective. Dacă s’ar aplica «iros In foot-bal] regulele dela box, arbitrul ar fi putut da foarte bine ambelor echipe un avertisment pentru lipsă de combativitate. G. S. Mai au de jucat In urma disputării etapei cincie, cele * echipe participante a la turneul de calificare, mai au de jucat: F. C. Ploești ; cu Phoenix »" Politehnica Metalochimio: cu A.S. Armata și Dermata. C.S.M.M.: cu Politehnica si Phoenix. Politehnica : cu F C. Ploapta și C.S.M.M. A. 8. Armata: cu Metalo Chimic și Desrobirea. Desrobirea: cu Dermata și A.S A Phoenix : cu F.C. Ploești și C.S.M.M. Dermata : cu Desrebiret «i Mc talochimic. Clasamentul 1. Metalochimie ill 1 14: 9 7 „Bratislava“ și „Előve“ învingătoare în turneul international de basket-ball D. dr. Petru Groza asistat la jocurile de Duminică Turneul internațional de basket ball care a început joi după nuntă, a continuat în cursul zilei die Sâmbătă și Duminică pe terenul C.S.P. Sâmbătă, echipa budapestană „i**ro“ a Intălnit selecționata Ardeadului ie cert a dispus cu 29-28 (25-25, 12-13). Matchul a fost foarte frumos, ambele echipe desfășurând un joc spectaculos. „Előre“ a învins în ultimele 10 secunde de joc printr'un coș spectaculos marcat de Inez« Piroska. Cel de al doilea match, între echipele masculine S. K. Bratislava și Vis. Dacia a fost câștigat comod de primii cu scorul de 52-14 (30-24). Duminică, în ultima zi a turneului, selecționatele femenine și masculine ale Capitalei au întâlnit echipe „Előre“ din Budapesta și respectiv o selecționată a orașului Bratislava. Primul match a insemnat o categorică victorie, 51-27 (19-14), a echipei maghiare, care, de faptul că jucătoarele profitând noastre nu s’au înțeles, au făcut o demonstrație de basket-ball în care jucătoarea Nagy Marin a fost o excelentă realizatoare. Ultimul match al turneului a însemnat tot o victorie a oaspeților. Desfășurând un joc de câmp excelent și beneficiind de o zi de coș foarte bună ,,Bratislava“ a dispus de selecționata București cu 65-40 (26.15). Românii au jucat bine în câmp dar au avut ghinion la coș. In ultima zi a turneului a asistati la desfășurarea matchurilor de prim ministru dr. Petru Groza, președintele Consiliului de Miniștri, tov. Emilian Angheliu, ministru adjunct la Ministerul Industriei, Eugen Szell, ministrul Ungariei la București, Pelegrin Fișa, ministrul Cehoslovaciei la București, Sergiu Petrovici, președintele O.S.P., Gh. Lichiardopol, secretar general O.S.P., precum și un public foarte numerosat la aproape 4000 spectatori. V. B. T. M. 2. Politehnica 5 3 11 13: 77 3 C.S.M.M. 5 3 11 18: 7 7 4. F.C. Ploețti 5 S • 2 13: S 6 5. A.S.A. 5 2 1 2 11: 8 5 8. Desrobirea 5 12 29:13 4 7. Phoenis 5 10 49:22 2 8 Dermat« (•St In 2 LA SESIUNEA DE LA ROMA A COMITETULUI EXECUTIV AL F. S. H (Urmare din pag. l-a) rou, din al cărui număr de membri, trei sferturi sunt reprezentanții guvernelor și patronatului, propunerile despre garanția drepturilor sindicale au suferit o metamorfoză curioasă din care au rezultat o contradicție: biroul a emis o decizie asupra garantării drepturilor atât sindicatelor muncitorești cât și asociațiilor patronale . La sesiunea de la Roma, Comitetul Executiv a luat hotărârea să obțină ea, Consiliul Economic Social să discute la viitoarea semisiune primele propuneri ale F. S. M. -ului făcute în lunile Februarie- Martie 1947. Totodată, F. S. M.-ul cere lărgirea drepturilor sale la O. N. U. Sesiunea Comitetului Executiv a luat o serie de hotărîri importanta in domeniul desvoltării luptei pentru nevoile vitale și interesele muncitorilor, intre acestea este decizia de a ajunge la o salarizare justă a muncii femeilor și la o salarizare egală cu a bărbaților, care prestează aceeași muncă. Discriminarea femeilor și exploatarea muncii lor este cel mai rușinos aspect al timpurilor actuale. Faptul că în Uniunea Sovietică și în țările cu democrație populară, femeile participă cu drepturi egale la refacerea și desvoltarea vieții economice, că utilizarea muncii femeilor în condiții corespunzătoare, ajută la progresul economic și social, are o mare importanță principială. In acelaș timp se știe, că unii conducători ai Trade-Union-urilor engleze, n’au nici pe departe păreri progresiste în chestiunea muncii femeilor în industrie. Acești dușmani ai luptei pentru o salarizare justă a muncitorilor, trâmbițează cu fățărnicie, că locul femeii este în cămin și că sindicatele, trebuie să reușească ca: „femeile să nu muncească". Ei închid intenționat ochii asupra faptului că femeile din Anglia sunt mânate la muncă de nevoi și că ele formează o parte importantă din forța muncitorească. F. S. M.-ul stă pe poziția că protecția muncii femeilor, este nedespărțită de lupta generala a clasei muncitoare pentru nivelul său de viață, căci este inadmisibil ca munca eftină a femeilor ,să devină un factor de scădere al salariului în general, in acest spirit sunt redactate și deciziile practice ale Comitetului Executiv. La sesiunea de la Roma au asistat delegații sindicatelor libere din Germania — Roman Hraleck și Bernard Goering. sindicatele zonei de Ei reprezentau ocupație sovietică și al Marelui Berlin și au participat la discuția chestiunii despre mișcarea sindicală germană, căreia F. S. M. i-a acordat întotdeauna o mare atenție. Rezoluția ultimei conferințe interzonale a sindicatelor germane, care a avut loc la Dresda în luna Februarie 1948, despre instituirea Consiliului Central al Sindicatelor Germane, a întâmpinat sprijinul total al Comitetului Executiv F. S. M. Acest consiliu va fi recunoscut ca reprezentant al mișcării sindicale germane și va putea participa la lucrările F. S. M.-ului. Consiliul trebue să pregătească convocarea congresului pan-german al sindicatelor, la care va fi creată uniunea pan-germană și vor fi alese organele sale de conducere. In rezoluțiile Comitetului Executiv se subliniază marea importanță pozitivă a unificării sindicatelor germane din punct de vedere al realizării unificării economice și politice a Germaniei. In perioada sesiunii, au apărut în presă informații provocatoare, anume că F. S. M. discută „planul Marshall” că tocmai aici• s’a „înfundat". S’au împrăștiat svonuri despre „controversele de neîmpăcat” între organele conducătoare ale F. S .M. Se pare că asupra unor delegați din sesiune s’au făcut anumite presiuni din afără, pentru a încerca să se împiedice prin aceștia activitatea organelor executive ale Federației Se știe, de pildă,, că reprezentanți unor centre sindicale,, în special a sindicatelor americane grupate în „Congresul Organizațiilor din Industrie” (C. I. O.) și ai Irade- Union-urilor britanice, au încercat fără motive suficiente să atace activitatea secretarului general a F. S. M . tov. Louis Saillant. Acest atac a fost respins cu hotărîre de alți membrii ai biroului executiv Sailant a fost atacat de presa socialistă de dreapta și de ziarele americane. După cum reiese din aceste atacuri, i se cere să ia cuvântul în sprijinirea „planului Marshall” și împotriva sindicatelor sovietice; încercările de a crea o atmosferă nesănătoasă în jurul activitații Federației Sindicale Mondial au dat greș. Este foarte clar, ci critica activității secretarului general, ca și a întregii administrații și a politicii Federației Sindicale Mondiale, nu pot servi drep bază, pentru concluzia că Federația se sfâșie în interior cu niși contradicții nelămurite. După cum se știe, o critică înțeleaptă și sănătoasă este condiția principală pentru întărirea i desvoltarea oricărei organizații capațiilă să existe. Federația Sindicală Mondială este încă foarte tânără. In munc ei sunt desigur multe neajunsuri , special, este cunoscută, pildă, slăbiciunea muncii în secte druj , colonial al Federației, care este obiectul unor critici serioas din partea centrelor sindicale di țările coloniale și dependente. . De asemenea, faptul că până t prezent nu a fost realizată decizi sesiunii de la Praga a Consiliul General, pentru crearea în interiorul Federației Sindicale Mondial a unor departamente profesional în care trebue să se reuneasc secretariatele internaționale de producție, și-a atras critica justă multor centre sindicale naționale Aceste secretariate, care la tândiul lor au făcut parte din așa numita Internațională din Amsterdam a sindicatelor, păstrează până î prezent o existență independent. Se știe, că Federația Americană Muncii, împletește intrigi în jura lor și contează pe aceste secretăriate ca pe o bază a unei uniuni proprii" a sindicatelor internaționale. Trebue ținut seama că, chestiunea instituirii departamentelor profesionale și despre raporurile cu secretariatele internaționale de producție se ocupă în ap;ratul F. S. M., — locțiitorul secretarului general, V. Schevene. El nu se grăbește să miște du punctul mort chestiunea care afost încredințată. Cu toate aceste mersul sesiunii și rezultatele sal au confirmat, că Federația Sindicală Mondială își desfășoară succes activitatea și că unitatea sa este neclintită. Încercările perfid de a provoca desbinări politice e scopul de a împiedeca activitate practică a Federației, au dat grei Conducătorii F. S. M. sunt priinși de conștiința marei răspunderi care apasă asupra lor în domeniul apărării intereselor vital ale clasei muncitoare și a drepturilor sale sindicale, în cauza întâririi păcii între popoare. Ei sun hotărîți să întărească și să desvolte activitatea Federației. n conversația pe care conducătorul delegației sovietice, V. V Kuznețov, a avut-o cu ziarișt italieni, în ajunul plecării sale di Roma, a spus : " — „Federația Sindicală să are de îndeplinit sarcini Mond. mar Trebue să continuăm întărirea unității rândurilor sindicale pentr hotărîrea unor sarcini atât de importante, ca lupta împotriva amenințărilor războiului; lupta pentru lbertățile sindicale, pentru nivelile viață al muncitorilor Unitate sindicală — garanție a păcii, este cea mai bun în ce prveșt sindicatele sovietice, noi suntei rata să facem totul pentru iru rirea F. S. M. și vom apela și alte centre sindicale”. F. S. M. unește pe muncitor din toate țările, fară deosebirnd păreri politice sau convingeri religioase și mobilizează clasa muncitoare în lupta pentru interese sale vitale, pentru ridicarea nivelului de viață pentru libertățile democratice și sindicale, pentru pacrairiică Pentru aceste motive milioanele murjeitori din întreaga lum sprijină lupta dusă de Federați sindicală Mondială. (Din .,Pravda)