Viața Sindicală, iulie 1948 (Anul 5, nr. 247-274)

1948-07-01 / nr. 247

Inul 111 SERIA II Nr. Zii 6 PINGINI Lei i jei 1 lu,iE IMS PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITIVA: REDACȚIA It-dal 1 Martie, 20 Centra^ 6.34.65 .DB M .M. a. m re KI "S É Sm fl3k Rolul raționalizatorilor, inventatorilor și inovatorilor în noul regim de muncă Intre actul naționalizării și decizia privitoare la ridicarea plafonului la munca în acord, există o foarte strânsă legătură- Ridicarea restricțiilor și răsplătirea justă a celor care descoperă nouă metode de lucru lasă frâu liber oricărei inițiative pornită din masse și astfel nimic nu mai stă în calea unui continuu progres din punct de vedere tehnic, realizându-se prin aceasta o continuă mărire a producției. Intr’adevăr, ce motive puteau determina înainte pe un muncitor să-și frământe capul în scopul de a găsi o nouă metodă de lucru ? El știa foarte bine că descoperirea lui s’ar fi transformat în mâna patronului într’un instrument de îmbogățire a acestuia și de asuprire a muncitorilor. Acelaș lucru era adevărat și pentru raționalizatorii. La ce bună osteneala de a descoperi sisteme de lucru care să simplifice munca, să o raționalizeze și să oftinească produsele ? Diferența dobândită îmbunătățea oare cu ceva soarta lui și a tovarășilor săi ? Nu, ea umfla numai și mai mult buzunarele patronilor. Pe deasupra înrăutățea mereu condițiile de viață ale muncitorilor, crea șomaj, etc. Azi, lucrurile au căpătat un alt aspect. Azi muncești în fabrica poporului pentru tine însuți. Este natural să te preocupe orice îmbunătățire căci știi că, pe deoparte produci mai mult și mai eftin, iar pe de altă parte, îți primești și o răsplată potrivit meritelor tale și în raport cu valoarea inovației pe care ai făcut-o. Este locul să relevăm, ca exemplu de ceea ce înseamnă exploatarea capitalistă, convorbirea pe care a avut-o odată Stahanov, vestitul miner sovietic, întemeietorul sistemului de muncă ce-i poartă numele, cu mai mulți mineri francezi. Intre ei era și minerul Plessy de la bazinul carbonifer Brierre. Plessy îi spunea lui Stahanov că și el isbutise prin raționalizarea muncii să producă 80 tone cărbuni jn foc de 18 cât preț vedea norma. Atunci Stahanov îl întrebă cu cât s’a mărit câștigul lui și cum îi privesc ceilalți mineri, succesele. Răspunsul francezul fu trist: „Câștigul meu nu s’a mărit decât cu câțiva franci pe zi, iar tovarășii mei se revoltă de zelul meu. Fiecare tonă în plus mărea numărul șomerilor...“. Acesta este rezultatul raționalizării muncii în țările capitaliste. In țările cu regim de adevărată democrație care pășesc hotărîte spre socialism, astfel de eventualități nu se pot întâmpla căci din întreprinderile naționalizate a fost înlăturat exploatatorul. Oricât de mult s’ar produce, nu se pot naște crize, fiindcă mărimi de producție, îi corespunde imediat ridicarea niWlului de viață al masselor populare, care consumă orice plus de producție. Pe de altă parte în aceste țări se crează întreprinderi noi, care absorb tot mai multe brațe de muncă. De aceea cu tot progresul tehnic și al organizării muncii în țările de adevărată democrație, acestea nu cunosc o problemă a șomajului. Dimpotrivă se cer mereu și mereu noui brațe de muncă. Dar decizia ministerului mai prezintă un M. Potoceanu (Continuare în nas VI a) însemnătatea acordului progresiv pentru lucratorii subterani Decizia dată de Ministerul Minelor și Petrolului, prin care se stabilește, cu efect retroactiv dela 1 Iunie a. c, salarizarea în acord progresiv pentru lucrările subterane, producte, abataje, și înaintări, din bazinul carbonifer Comănești este de o importanță deosebită. Ea asigură muncitorimii din aceste mine posibilitatea ca, prin munca să-și ridice nivelul de trai. Spori rirea producției, va avea deci , bune și imediate consecințe, în primul rând, asupra celor ce trudesc pentru realizarea ei Dar acest spor de producție nu trebue obținut prin epuizarea lucrătorilor, cari, în dorința de a-și creia venituri mai mari, ar lucra mai multe ore, ci depășirea normei de producție trebue realizată în cadrul celor opt ore de lucru, prin inovații în muncă și în tehnica ei. Mintea și brațul deci in slujba producției. A doua decizie dată de acelaș departament, mărește de la 1,3 ori la 1,5 ori procentajul de calculare a retribuțiunilor acordului progresiv din Valea Jiului, în ceea ce privește lucrările de înaintare în cărbune și steril. Acest spor trebue privit în primul rând ca o reală prețuire a muncii minerilor din Valea Jiului. El trebue să fie stimulentul care să mărească efortul în slujba măririi producției și productivității muncii, cel dintâi factor, în lupta pentru oftinirea costului vieții Kemtor șî în satele lor Elevii primei școli speciilc de cadre pentru salariații agricoli ai C. G. M. vor porni mai hotărîți la munca de organizare și luminare’ a masselor țărănești In ziua de 14 Iunie, deschis cursurile primei $ccoli speciile de cadre pentru salariații agricoli ai Confederației Generale a Muncii. 56 de elevii recrutați din toate regiunile țării — președinți și secretari ai grupurilor și școlilor sindicale agricole,, salariați ai fermelor de Stat AFSM — urmează acum cursurile acestei școli. Am stat de vorbă cu directorul școlii, ■tov [UNK] Marian Niculae, cu Andreiaș 1 He. din comuna Răchiț, județul Botoșani, cu Il uță Elena, in vârstă de numai 19 ani și care este secretara secției sindicale din comuna Copou-Iași. Până acum s'au predat șapte lecțiuni urmând ca până la 23 iulie, data închiderii scolii, să fie epuizate restul de 14 lecții. Găsim interesant să redăm programul unei zile de lucru. La orele 6 jum.. micul dejun, apoi exerciții de gimnastică- Intre 7 si 8 citirea ziarelor și comentarea articolelor de țond. Până la 12, cursuri. După prânz odihnă până la orele 4. Apoi iarăși studii pe grupuri sau cu toți elevii,iar la orele 7, masa de seară. In timpul liber, elevii vizează mici excursii de vizitare a muzeelor „Acum știu ce înseamnă mai multă pâine, mai mult ofel“ In fiecare Sâmbătă, elevii vizitează câte o întreprindere mai mare. Redăm impresiile tov. Sunt proaspete în mintea muns’au -Conan Augustin, care a vizitat ieftorilor de la Lemaitre câteva cazinele „23 August“, zuni petrecute nu de mult..Când am intrat în ateliere ! In luna Octombrie 1947, roata m-a impresionat în deosebi fapt principală de la foarfecă de tăiat totul că fiecare muncitor își cublă, necesară cazanelor de locomonoaște bine rostul, fiecare munitivă, s-a rupt. Accident , chtor lucra, cu sârguință la mașina sa. Mi-am dat seama câtă energie cheltuiește un tovarăș muncitor, mânuind asemenea mașini uriașe. Abia atunci am priceput mai bine rostul cuvintelor: „Mai multă pâine, în(Continuare in pag. V-a) Salariații agricoli într’o oră de curs a școlii de cadre a întărirea vigilenței mini fabricii Tehno-Marina transformă iadul lăsat de patron într-o întreprindere cu Pentru cine a vizitat fabrica „Tehno-Marina" din Șoseaua Vitan, iadul e o ciumă. Acolo, în întreprinderea ce fabrică zilnic imense cantități de carton asfaltat, starea mizerabilă a condițiilor de lucru întrecea orice închipuire. Intri o magazie lungă, plină de un praf albicos ce se ridică până in tavan, lucrează ore dea rândul zeci de muncitori, la fabricarea cartonului asfaltat Praful e atât de des că nici nu se văd între ei. Se recunosc după glas, sau după silueta ce se conturează vag, în desimea valurilor de sulfat de calciu. Mai departe de doi metri nu se distinge nimic. Ai impresia că te afli undeva sub o apă murdară cu miros mecăcios Mulți lucrători au intrat în această magazie, devenită atelier, plini de sănătate și și-au sfârșit zilele după un an sau doi într'un spital. Pe primul plan al luptei muncitorilor de la,Tehno-Marina” era acțiunea pentru creiarea de condițiuni de lucru mai umane. Dar oamenii muncii s-au lovit de rezstența patronală, care nu numai la această descoperire, voia să facă nici o investiție cei Căutând să folosească în condiar fi putut ameliora condițiile de buni cât mai bune toate de muncă și ar fi putut apăra sănătatea lucrătorilor. — Așa e lucrul in această branșă, spuneau patronii. Nu există leac. Cui îi place stă.șeurile muncitorii de la"Tehno- Marina" au izbutit să confecționeze un nou sistem de brichetă pentru uncălzit. Această brichetă este fabricată din combinarea ta-Tehnicienii au demonstrat însă ,laiului cu deșeurile de carton, că dacă s-ar aduce un compresor pentru a asigura ridicarea lor care să sufle praful de sulf economică a fabricei se studiază fat de calciu peste cartonul îm j confecționarea de pânză olesată bibat și dacă s-ar instala câteva și un înlocuitor al plutei fabricat ventilatoare, iadul de praf și în- i din praf de talaj tuneric ar dispare. Câte motive n‘a găsit patronul ca să amâne realizarea acestui proiect. Susținea de pildă că nicăeri în Europa nu se poate comanda un compresor. Mașina salvatoare . După un sfat cu comitetul de la întreprindere, în generul I. Petrișianski a început cercetări tehnice și a izbutit să confecționeze cu ajutorul muncitorului Necula Ion prototipul unui aparat care desființează cu totul sistemul actual de lucru înlocuiind imbibarea cartonului cu sulfat de calciu, prin altul automat. Deși prototipul fusese de mult confecționat totuși patronul refuza să-l realizeze și impunea astfel muncitorilor continuarea lucrului în aceleași condiții ne- i omenoase. In aceste condițiuni mai sui erau muncitorii în ziua în care a venit naționalizarea. Primele măsuri ale nouei direcții în câteva zile numai lucrurile au început să se schimbe. Noul director ales din rândurile muncitorimii, fostul fochist Hoșca Petre, a luat măsuri pentru traducerea în fapt, a proectului de îmbunătățire a condițiilor de muncă-Compresorul a fost comandat în străinătate, iar aparatul inventat de inginerul Perîșanski va fi pus și el în funcțiune. In felul acesta se va pune capăt iadului în care au trebuit să lucreze muncitorii ani dearândul. S’a inventat un sistem de brichetă Dar activitatea inovatoare la „Tehno-Marina” nu se rezumă Mihail Sora • ■ ■ • • .. . „n._f [UNK]__ ...nu pierd din vedere locul pe care-l Unchiul Sams Cine spune că politica mea ocupă întreprinderea mea în sistem este orientată spre pace?.. .mul general al economiei naționale. (După Otecestven Front-Sofia) !Fabrica noastră produce automo- Un grup de muncitori evidențiați la fabrica Tehno-Marina In pag. V-A ÎNSEMNATE CANTITĂȚI DE MATERII PRIME DOSITE DE FOȘTII PATRONI AU FOST DESCOPERITE IN JUDEȚUL PRAHOVA La Lemaître sabotajul organizat și susținut de către clica acționarilor belgieni și români, uniți prin aceleași interese de exploatare și sabotare a economiei naționale, a lăsat urme adânci. Muncitorii de aci au de luptat în egală măsură cu un utilaj învechit și distrus în mare parte și cu anarhia și desordinea în producție lăsate moștenire de vechea conducere. O primă sarcină . Nu a trecut mult timp și la 23 la Un trai mai bun pentru cei ce muncesc Un trai mai bun pentru întregt popor Sub noua direcțiune muncitorii de la „Lemaître“ trec cu hotărîre la lichidarea lipsurilor în producție datorită sabotajului patronal - Cum a creiat vechea conducere „haosul de la Lemaitre”. - Măsuri de îndreptare. - Două conduceri diferite cu interese oferite. - muarie a. c. volanul unui compresor s-a rupt din butuc, iar bucățile acestuia, proectate cu forța în șaiba de transmisie, rupăndu-se o parte din el plus o spiță de la rădăcină și o curea de transmisie de la un alt motor. Astfel trei mașini importante au fost scoase din funcțiune într'un interval de timp scurt. Este limpede pentru oricine că toate aceste „accidente“ se datorau unui sabotaj sistematic menit să lovească producția uzinei și deci în eforturirile noastre de redresare economică. Văzând că „accidentele“ sunt privite cu atenție sporită de către comitetul sindical și de către delegații M.I.C., patronii au adoptat o altă metodă de sabotare a producției. Deodată la turnătorie, media rebuturilor începu să crească vertiginos atingând cifra record de marie a. c. și a rupt valtul pentru o sută la sută. Comitetul sindical, aîndoit tabla de la cazane. Desigur alarmat de situație, se adresează din că am fi fost înclinați să punem și rectorului tehnic Ștefănescu cu-i acest caz pe seama întâmplării gen, ginerele capitalistului belgian dacă nu s-ar fi găsit în interiorul Jaumotte Oscar, care însă areacestei mașini câteva bucăți de afuzat să coboare din birou in ufier. Neglijență ? Izină și să ia măsuri de îndreptare. Patru zile mai târziu la 27 la 1 pretextând că... nu se simte bine. Aceste cazuri nu sunt decât două exemple tipice ale sabotajului patronul de Lemaître: sabotajul care însă se manifesta și prin refuz de amenzi creiând astfel go’ *ie, și printr‘o nep' utilaj și mașini nu L. -v ) (Continuare în SUNT Cum se se MN INGINER lucrează în uzinele lucrează în uzinele Autorul acestui articol este un inginer de la fabrica de automobile ,,Molotov". Fiul unui lucrător și lucrător el însuși în tinerețe, Kalnișev — astăzi in vârstă de 50 de ani — ce pbmerg la cinematografe sau orga i- finut cyjfeflemen tehnică și titlul de inginer in școlile de sipe cialitate sovietice. Pe canel era doar un simplu lucrător in secția de manometre fabrica la care lucra l-a trimis in Statele Unite pentru a se specializa la uzinele Ford. Kalnișev care a ajuns azi să conducă o secțiune importantă a Uzinelor ,„Molotov”, compară în acest articol condițiile de muncă din U.R.S.S. cu acelea din Statele Unite. „Sunt inginer și acest titlu spune destul” mi-a declarat un inginer cu care făcusem cunoștință în America, atunci când l-am întrebat ce-i preocupă mai mult în viață. Perfect sincer, răspunsul său trebuie să mă facă să înțeleg că în afară de profesie, nimic altceva nu-i interesa. El muncea conștiincios pentru patronul său, primindu-și la sfârșitul săptămânii, în plic, dolarii săi cinstit câștigați și atâta tot. Politica nu-l interesa. După părerea lui, politica este treaba diplomaților și politicienilor. Doar pentru asta sunt plătiți. Viața economică a țării sale nu-i interesa decât în măsura în care o eventuală criză putea afecta situația sa personală. Problemele economice ale altor țări nu-1 ■ interesați deloc. Filosofia, raporturile sociale, problemele sociale în general sau oricare alte probleme fără directă legătură cu munca sau afacerile sale, nu jucau niciun rol în viața sa. Nu am încercat să discut cu el. Știam că nu voi reuși să-l conving. De altfel, nici nu mă simțeam în stare atunci, să dezbat asemenea probleme cu un inginer de la Ford, eu, un simplu lucrător din Sormovo pe care abia regimul sovietic l-a făcut să le priceapă. Cu timpul am ajuns și eu însumi inginer. In orele libere am urmat cursurile sterale ale institutului industrial „Jdanov” de pe lângă fabrica noastră și după câțiva ani, am devenit ingineri Astăzi conduc la secțiunea uzinelor noastre, având sub supravegherea mea, șase ateliere în care se fabrică "Cele mai complicate piese și unelte. — Două conccepții deosebite Aș putea răspunde acum prietenului meu din Detroit: „Sunt un inginer sovietic și asta spune foarte mult”. Dar ceea ce vreau să spun prin aceasta, înseamnă cu totul altceva decât lăsa să se înțeleagă amicul american. Sunt un inginer sovietic și acest lucru înseamnă, în primul rând, că nu simt dependența de un singur om care să fie stăpânul fabricii în care lucrez. Activitatea mea nu atârnă de jocul concurent al intereselor capitaliste. Nu am decât un singur patron — poporul conștiincios. Toate instrumentele și mijloacele de producție ale vastei noastre industrii aparțin poporului. Sunt un slujbaș și totodată un fiu al poporului, stăpân pe munca mea și deci sunt mai liber de a munci și crea, decât oricare inginer din oricare țară capitalistă din lume. Sunt un inginer sovietic și aceasta înseamnă că nici un moment SOVIETIC Ford și cum sovietice de PAVEL KAMIȘEV a materialelor de construcții pentru noui fabrici și uzine care se ridică în cadrul planului cincinal postbelic, echipament pentru armată, economie de timp, etc. Faptul că participa clădirea unui nou sistem social are o hotărîtoare importanță pentru calitatea muncii mele. Nu e vorba doar de conștiința elementară a unui salariat care este obli gk bile. Noi știm însă foarte bine ce gat să-și vândă cunoștințele și privatoareau pentru țara noastră re- *ceperea pentru o anumită sumă, ci chiculele motorizate. Ele înseamnă deservirea unei idei mărețe, ideia , transportarea cerealelor de la ferme.Continuare în pas 5 a Inginerul constructor V- Topșinaev lucrând in biroul constructii ... 2022 RECENSĂMÂNTUL , tehnicienilor , contribuției la desăvârșirea progresului nostru ti industrial . In momentul de față, se desfășoară în toată țara recensâmântUl tehnicienilor. Această operație, temeinici pregătită și organizată de Colegiul Inginerilor, cu întregul sprijin al C. G M., are o importanță excepțională, ce nu trebuie să scape, nimănui. Astăzi, în urma înfăptuirii j j actului naționalizării întreprinderilor, realizându-se importante poziții socialiste în economia noastră, se pune în mod acut problema trecerii de la economia programată pe termen scurt, la economia planificată pe perioade îndelungate. ț Or, pentru ca această planificare să dea dintru început roadele cele mai bune, este necesar să cunoaștem potențialul tehnic material și uman de care dispunem. Dar acest potențial tehnic uman nu este astăzi cunoscut nici măcar în linii mari. Dacă există o evidență aproximativă a tehnicienilor cu studii universitare, apoi numărul și gradul de specializare al celorlalți tehnicieni al căror rol în procesul de producție este și el foarte leînsemnat, ne sunt cu totul necunoscute. Chiar printre tehnicieni cu diplome sunt mulți caribandonând specialitatea inițială, activează, — și uneor cu multă pricepere chiar, — în direcții mai mult sau mai puțin apropiate de pregătirea obținută în școală. Recensământul tehnicienilor vine să umple un însemnat gol, căci nu se poate concepe o planificare economică, planificare care trebuie să scurteze drumul spre societatea socialistă, fără a fi în posesia unor date cât mai complecte asupra capacității tuturor tehnicienilor noștri, de la desenatorul fără nici o școală industrial până la tehnicienii de cea mai înaltă calificare profesională Trebuie lichidată anarha caracteristică economie: bur-Ing, V. Kamiul (Continuare în pag. 5 a 1ESPSEmimin« asupra situației din Partidul Comunist din Iugoslavia Tom- L. RĂJTU, membru în Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, publică în „Scânteia“ de astăzi un articol în care comentează Rezoluția Biroului . Informativ asupra situației din Partidul Comunist Iugoslav După ce analizează punctele principale din rezoluție, tov Răutu încheie : Unii tovarăși mai puțin căliți în focul luptei de clasă prin întrebarea: Nu va căuta oare propaganda imperialistă să bată monedă din cele desvăluite de rezoluție? N’ar fi fost oare mai bine ca aceste critici atât de aspre să nu fie date publicității ? Acestor tovarăși noi le putem răspunde prin cuvintele unuia dintre partidului nostru: conducătorii o luptă deschisă dusă de comuniști nu-i folosește dușmanului. Dimpotrivă. Dușmanul profitat întotdeauna de greașelile ascunse, nemărturisite. Istoria mișcării muncitorești cunoaște destule cazuri când dușmanul de clasă și-a pus speranța în dificultățile izvorîte din desvăluirea de către comuniști a greșelilor, a lipsurilor, a trădărilor. Dar întotdeauna dușmanul s’a înșelat. întotdeauna această desvăluire deschisă a greșelilor, lipsurilor și trădărilor a folosit mișcării comuniste, i-a cimentat rândurile, i-a sporit autoritatea morală în ochii masselor populare. Să încerce imperialiștii să vorbească atât de deschis despre slăbiciunile lor, despre contradicțiile care rod ia toate încheeturile sistemul lor, despre adevăratele substraturi ale acțiunilor lor. Zadarnic i-am invita s-o facă: dacă ar face-o, ar pune în primejdie existența lor ca imperialiști. Tocmai acesta este unul din izvoarele slăbiciunii și putregaiului sistemului imperialist. Publicându-și rezoluția Biroul informativ al partidelor comuniste își pune ca scop să ajute forțele sănătoase din P.G.I. de a vedea clar și de a sili pe actualii conducători să revină la Frontul Unic Socialist împotriva imperialismului, sau dacă aceștia se vor dovedi incapabili să o facă, de a-i înlocui și a da Partidului Comunist din Iugoslavia o conducere nouă, credincioasă învățăturii marxiste-leniniste, credincioasă (Continuare in pag, 2-a)