Viața Sindicală, septembrie 1948 (Anul 5, nr. 301-326)
1948-09-01 / nr. 301
ÎNAINTE spre nouă victorii pe drumul construirii socialismului . SasiH CENTRAL AL C.G.M. DIN REPUBLICA POPULARA ROMANA REDACȚIA: B-dul 6 Martie No. Telefon Centrala 6.34.65 Telefon Provincia 3.71.59 Anul III SMA si Nr. 301 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNITI.VA! Miercuri 1 Sep. 1348 20 12 PAGINI ADMINISTRAȚIA: , Str. Telefon Central 3.05.44 Abonamente provincie : Const. Miile No 15 3.79.85 Urările C. C. al P. M. R. adresate :, Vieții cu ocazia unui an de apariție zilnică Intr’un an de mari prefaceri politice și economice, de schimbări revoluționare care au adus țara noastră pe calea construirii socialismului, mișcarea sindicală unită și organul ei de luptă, „Viața Sindicală’ au avut un însemnat rol în mobilizarea, organizarea și educarea clasei muncitoare. C. C al PM.R. felicită „Viața Sindicală” pentru succesele obținute și durează nouă succese în activitatea ei de mobilizare a maselor muncitoare în lupta pentru înflorirea întreprinderilor naționalizate, pentru bunul trai al celor ce muncesc, pentru dragoste și devotament față de Republica noastră Populară, pentru desvoltarea spiritului de solidaritate internațională a clasei muncitoare și veșnică prietenie cu țara socialismului victorios Uniunea Sovietică, împotriva uneltirilor imperialiștilor și a agenților lor. ia numele C. C. al Partidului Muncitoresc Român GHE01GHE GHEORGHIU -DEJ ANDREI ALEXANDROVICI JDANOV A ÎNCETAT deși viața Comunicatul Comitetului Central al Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice și Consiliului de Miniștri al U. R. S. S. MOSCOVA (Radar). — TASS transmite: Comitetul Central al Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice și Consiliul de Miniștri al Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, anunță mare durere Partidului ca și tuturor oamenilor muncii din Uniunea Sovietică, că în ziua de 31 August, la ora 15,55, a încetat din viață, după o boală grea, fruntașul de seamă al Partidului nostru și al Statului Sovietic, membru Biroului Politic al Comiteatului Central al Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice deputat al Sovietului Suprem al U. R. S. S., tovarășul general-colonel Andrei Alexandrovici Jdanov. Moartea tovarășului Jdanov, fiu credincios al partidului lui Lenin și Stalin care și-a consacrat toată viața servirii marei cauze a comunismului, este o pierdere foarte grea dru Partid și pentru penîntregul popor sovietic. În tovarășul Partidul pierde un Jdanov, teoretician marxist de frunte, un talentat propagandist al marilor idei ale lui Lenin și Stalin, unul dintre cei mai proeminenți făuritori ai Partidului și ai Statului Sovietic. Discipol credincios tovarăș de luptă al mareși lui Stalin, tovarășul Jdanov, prin activitatea sa viguroasă pentru binele Patriei Sovietice, prin devotamentul său neprecupețit față de cauza partidului lui Lenin și Stalin, și-a atras iubirea arzătoare a Partidului și a tuturor oamenilor muncii din patria noastră. Viața tovarășului Andrei Alexandrovici Jdanov, care a pus toată energia sa dinamică în slujba construirii socialismului, va servi ca exemplu oamenilor muncii din marea noastră Patrie Sovietică. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST (BOLȘEVIC) AL UNIUNII SOVIETICE ȘI CONSILIUL DE MINIȘTRI AL UNIUNII REPUBLICILELOR SOVIETICE SOCIALISTE MOSCOVA (Băilor) - TASS transmite : Pentru organizarea Inmormântării tovarășului general-colonel A. St .Jdanov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist (bolșevi) al H.R.S.S., secretTM* al Comitetului Central al Partidului Comunist (ferdgewic) »I U.R.St.S. d’Suntat al Sovietului Suprem al U.R.S.S., se însctuie o comisie compusă din Popov, președinte, Cuznestov, Gorkin și Peseribîșcev MOSCOVA (Rador). TASS transmite : Comisia pentru organizarea înmormântării lorului Biroului Politic memal Comitetului Central al Partidului Comunist (bolșevic) al U.R.S.S., secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist (bolșevic) al U.R.S.S., deputat al Sovietului Suprem al U.R.S.S., tovarășului general-colonel A. A. Jdanov anunță că catafalcul cu corpul neînsuflețit al tovarșului Jdanov va fi ridicat în Sala Coloanelor din Casa Sindicatelor. Pentru a-și lua rămas bun de la defunctul tovarăș Jdanov, accesul publicului in Sala Coloanelor este îngăduit cu începere de la ora 6 din seara zilei de 1 Septembrie. înmormântarea tovarășului Jdanov va avea loc în Piața Roșie lângă zidul Kremlinului, în ziua de 2 Septembrie a. c., ora 5 d. a. Andrei Alexandrovici JDANOV DUPĂ PATRU ANI deliimm miitiamu suediu pun lipii PENTRU CONSOLIDAREA CUCERIRILOR DE PANA ACUM ȘI PENTRU DESVOLTAREA LOR de GHEORGHE APOSTOL Președintele Confederației Generale a Muncii Se împlinesc patru ani de la data când unitatea de acțiune a clasei muncitoare pe linie sindicală a fost refăcută când mișcarea sindicală a fost reorganizată pe temeiul principiilor marxiste-leniniste, adică al luptei de clasă și al Internaționalismului proletar. La 1 Septembrie 1944 a fost construită Comisia de Organizare a Sindicatelor Unite din România care a pus bazele refacerii mișcării sindicale pe temeiul unității ei. In acești patru ani mișcarea sindicală a participat la toate luptele inițiate și conduse de partidul clasei muncitoare, a mobilizat casa muncitoare in toate acțiunile duse pentru redresarea economică a țării pentru democratizarea ei, pentru desvotarea și adâncirea regimului nostru de democrație populară pentru pregătirea condliunilor de treceri la instruirea societății socialiste. Potrivit sarcinilor fixate la 1 Septembrie 1944 de către Comisia de Organizare, mișcarea sindicală din România și-a dat o activă contribuție la făurirea unității sindicale mondiale militând in spiritul internaționalismului proletar Astfel am participat la Congresul de constituire al Federației Sindicale Mondiale din Septembrie — 1945, am sprijinit Octombrie spanioli în lupta lor luptătorii eroică împotriva regimului franchist; am dat un ajutor prețios luptei clasei muncitoare și a poporului grec împotriva regimului monarhofascist în solda imperialismului anglo saxon; am întreținut relații de colaborare și prietenie cu muncitorimea organizată în SPndicate'e din diferitele țări învățând în primul rând din experiența puternicelor sindicate sovietice, mișcarea noastră sndicală a militat cu energie în Iunia «— — ~tradusă în Borij? 'nsT i>lui!»|«i și a contribuit la cer solidarea și întărirea Federației Sindicale Mondiale și prin aceasta a Frontului Unic Socialist și a lagărului democratic și antiimperialist îndrumată de partidul clasei muncitoare, mișcarea sindicală din România se bazează pe învățătura marelui învățător și conducător al clasei muncitoare I. V Stalin: „In primul rând, ne învață tot Stalin, a avut sindicatele muncitorești cu ramificațiile lor la centru și in provincie, sub forma unui șir intren de organizații de producție, culturale, educative și altele 7.7r unesc muncitorii din toate ramurite profesionale File sunt organizații de massă Hindic lele pot fi numite organizații care cuprind întreaga clasă manetoare.. File sunt școala comunismului File fac legătura între elementele înaintate și rele înapoiate din sfatul clasei muncitoare File unesc massele muncitoare cu avansgarda clasei racita'rei' Mișcarea noastră sindicală este cea mai importantă curea de transmisie a partidul, căci mai ales prin ea se mobilzează toți oamenii muncii in îndeplinirea țelurilor acestuia Astăzi clasa muncitoare din România în alianță cu țăranimea muncitoare construește societatea socialistă. Clasa muncitoare stăpânește impreună cu aliații ei puterea politică și deține cele mai importante poziții economice în stat Ea a smuls din mâinile burgheziei principalele mijloace de producție duce lupta în alianță cu țără și unmea muncitoare pentru limitarea elementelor capitaliste la sate. Clasa muncitoare deja noi dîntr o clasă exploatată și asuprită a devenit forța politică conducătoare a întregului popor Din această situație muncitor derivă asuși rolul nou pe care îl au sindicatele în Republica Populară Română Cuceririle obținute de clasa muncitoare din România în, viața economică, politică și socială, au fost posibile datorită glorioaselor armate sovietice, care au nimicit hoardele fasciste și ne au eliberat din ghiarele imperialismului. Noi știm însă că acolo unde călcâiul imperialismului anglo-american s’a înfipt în Continuare in pag. IlI-a col. 3-4-5-ü I Unitatea precursoare a a clasei Astăzi, când se împlinesc 4 ani de când clasa muncitoare din țara noastră a pășit viguroasă pe drumul unității sindicale, se cuvine nu numai să sărbătorim aniversarea acestui eveniment de importanță cu adevărat istorică, dar și să ne străduim a desprinde pentru justa noastră orientare în viitor înțelesul lui real. Căci nu poate exista nici o îndoială, în zilele când s’a discutat și s’a realizat unitatea sindicală, dar nici chiar mai târziu, în anii ce au urmat istoricului 1 Septembrie ,1944, nu toți au înțeles just și mulți n’au înțeles deloc sensul adânc politic de clasă al actului săvârșit, nu toți au văzut perspectivele mari pe care el le deschidea clasei muncitoare. Unii vedeau în unitatea sindicală un simplu act de oportunitate practică. „Dacă vrem să apărăm cu succes interesele clasei muncitoare — cam aceasta era argumentația lor — „nu mai trebue să reînființăm felurite bisericuțe care scindează și anihilează în cele din urmă forța sindicală. Să ne unim cu toții, indiferent de convingerile politice ale fiecăruia și să apărăm uniți interesele noastre profesionale“ Ideea sindicatelorneutre politicește și autonome ideologicește mirea, astfel în multe capete desorientate sau inspirate de dușmanii clasei muncitoare. O mișcare sindicală, revoluționară, cu vărat de clasă nu poate adefi nici neutră politicește, nici autonomă ideologicește. O mișcare sindicală care pășește pe acest drum, sfârșește prin a deveni vrând nevrând, o unealtă a burgheziei. Spre cinstea clasei muncitoare din România spune că aceste tendințe putern bene nu au putut prinde gairădăcini și au fost lichidate cu hotărîre și fără menajamente. Alții, recunoscând rolul conducător al partidului politic- proletar, au considerat că democrați și comuniști. Desigur, în fapt aceasta a fost o oarecare vreme situația. Dalera care just a socoti principial că existența celor două partide muncitorești este o fatalitate peste care nu se poate trece ? Era oare justă concepția că mișcarea sindicală unită trebue să fie bazată pe un compromis între pozițiile politice și ideologice, — în multe puncte esențiale, diferite—ale celor două partide muncitorești? Putea oare, o mișcare sindicală să se desvolte sănătos pe bază de compromis continuu politic și ideologic ? Și mai ales, era just a se vedea în Frontul Unit Muncitoresc o simplă coaliție, extinsă asupra diverselor sectoare ale vieții publice, dar totuși numai o coaliție între două partide și nimic mai mult ? Desigur că această concepție nu era și nu putea să fie justă. Dar faptul că ea a existat și s-a manifestat uneori cu destulă putere, a creiat multe greutăți mișcării sindicale Sub conducerea Frontului Unic Muncitoresc, mișcarea noastră sindicală a mers pe drumul cel just. Cu toate uneltirile social-democraților de dreapta, dușmani ai ea a izbutit să învingă unitățile toate greutățile, să se consolideze, să devină o realitate de neîndruncinat. Să-mi fie îngăduit să o spun deschis că acesta este meritul acelor membri ai sindicatelor 'are fiind îndrumați de partidul Iot just au înțeles că unitatea sindicală nu poate avea un conținut de trade-unionism strâmt și egoism profesional, că ea nu poate fi o mișcare de com* promis politic și ideologic, că Continuare in pag, lll-a col, 6-7-8 sindicală - unității politice muncitoare de LOTAR RADACEANUU Secretar al Partidului Muncitoresc Român In corpul zidului: ® Dela comisia de organizare a mișcării sindicale la puternica Confederație Generală a Muncii. de ALEX. SENCOVICI © Realizările culturale ale mișcării noastre sindicale și sarcinile ce-i stau în față * «le VANDA NICQLSKI ® La un an dela apariția zilnică a ,,Vieții Sindicale“ de I. THALER Salutul „Scânteii” adresat „le” la împlinirea Sadscae“ an de apariție zilnică Luptând cu dificultăți serioase „Viața Sindicală" a obținut — în deosebi în ultimul timp — o serie de însemnate succese politice și gazetărești, cucerindu-și prin conținutul, prin marea ei răspândire și prin eficaitatea ei, un loc de frunte în noua presă românească pusă în slujba desvoltării democrației populare și operei de construire a socialismului. ,,Viața Sindicală“ a devenit o armă puternică a C.G.M. pentru educarea economică și politică a masselor de salariați pentru desvoltarea în aceste masse a spiritului de solidaritate și de muncă colectivă pentru cultivarea dragostei față de muncă și de avutul obștesc, pentru înrădăcinarea în masse a vigilenței și a urii neîmpăcate față de dușmanul de clasă. „Viața Sindicală“ devine din ce în ce mai mult un instrument puternic de îndrumare a mișcării noastre sindicale pe calea pe care Partidul Muncitoresc Român conduce întreaga clasă muncitoare, contribuind în tot mai mare măsură la educarea acesteia în spirit marxis leninist, pen" unitatea ** sindical &"*“ Reprezintă tmca clasa muncitoare să-și poată îndeplini cu succes și- una din formele de colaborare s,unea. s.a de tform a conducătoare a poporului nostru și a dei de Front Unic între social- mocrație' noțate populare. _ . teii“ In activitatea noastra de zi cu zi, ca redactori ai Scânam putut constata că „Viața Sindicală“ s’a legat puternic de masele muncitorești, în rândurile cărora și-a cucerit dragoste, prețuire, autoritate și colaboratori devotați. Nu ne îndoim că mergând cu și mai multă hotărîre pe calea mânuirii criticii și autocriticii și adâncirii prolemelor, „Viața Sindicală“ va reuși să desvolte succesele obținute. „Scânteia“ dorește redactorilor și colaboratorilor Vieții Sindicale“ să lupte mai departe străini de orice mulțumire de sine, pentru ridicarea nivelului ideologic și gazetăresc al organului central al C.G.M și pentru întărirea forței ei propagandistice agitatorice și organizatorice, spre binele întregului popor muncitor al Republicii noastre Populare Sorin Toma Redactor responsabil al ziarului „Scânteia“