Viața Sindicală, octombrie 1948 (Anul 5, nr. 327-352)

1948-10-01 / nr. 327

2 Cum înnăbușe trusturile operele literare care demască politica imperialistă de jaf și de crime M­ark Twain este unul dintre cei mai mari scriitori americani. Mare prin talentul său, mare prin avântul și puterea satirei sale, care biciuiește în mod ne­milos putregaiul societății bur­gheze, mare, însfârșit, prin ideile progresiste pe care le-a profe­sat și al căror stegar a fost în literatura nord-americană. Ziarul nostru a prezentat, în urmă cu trei luni, un portret al lui Mark Twain, reproducând totodată un fragment d­in autobiografia aces­tui popular scriitor american. In ultimele săptămâni, în pu­blicațiile periodice cari apar în Uniunea Sovietică, țară în care scrierile­ lui Mark Twain au fost tipărite în milioane de exempla­re, viața și opera scriitorului a­­merican sunt cercetate de nu­meroși oameni ai condeiului, cari aduc contribuționi serioase pentru cunoașterea condițiunilor în care a trăit și a creat marele umorist. Ceea ce trebuie să re­­ținn, mai cu seamă, atențiunea noastră, din amănuntele verifi­­cate pe care le dau azi la iveală zeniten sovietici, este acțiunea rîcăoasă întreprinsă încă cu cincizeci de ani în urmă, și con­tinuată până azi, de stăpânii trusturilor americane, în vede­rea înăbușirii operelor progre­siste ale lui Mark Twain, îa opora lui de căpetenie, prin care restabilește învățătura marxistă în lumina ei adevărată, desvoltând-i și aplicând-o epo­cii capitalismului intrat in putre­­facție, Lenin scrie : „Astfel, se­­colul al XX-lea reprezintă o co­titura in care vechiul capitalism face fo e celui nou, in care do­min­a,­iunea capitalului financiar se substituie dominației capita­­lului in general", subliniind in acelaș timp că „trecerea capi­­talismului în faza lui de mono-gauii c*P'»*lul financiar, este legata de agravarea luptei pen­tru împărțirea lumii". (V. I. Le­nin: „Imperialismul, stadiul su­prem al capitalismului"). Ce a determinat această dr­­a,lu! In Aprilie !??8 Statele Unite încep războ­iul imperialist contra Spaniei pentru Cucerirea Filipinelor. După puțin t­imp, englezii atacă cu perfidie pe buri, pentru cuce­rirea Transvaalului, iar > |n­a­fîtf» f' tep,'2ca­.pt­.<îm­­* imperia­l's*® . deslănțuie un ur»gan de , și de sânge împotriva Chi­nei. Toate aceste războaie, cari­ere­ u­piraite sub masca unor sentemente de „umanitate" și a unor idei de „civilizație", nu a­­veau alt scop decât cuceriri bru­­ite. .Izvoare de materii prime !LuTJ?!?!! !e dss!*e*­e. în fo­­losul diferitelor trusturi și mono­poluri imperialiste. Mark Twain a fost un însetat de libertate. Când guvernul a­­merican a pornit războiul Impo­­triva Spaniei, motivând în mod zgomotos că această acțiune mi­litară urmărește să ie ajute­ pe locuitorii din insula Cuba, pen­tru a-și cuceri libertatea, Mark Twai­n a salutat cu însuflețire de­clarația făcută de guvernul Sta­telor Unite. Dar, după ce tea­­mrul de război a cuprins până și îndepărtatele insule Filipine, unde armatele americane înce­puseră să extermine populația civilă care cerea eliberarea ță­rii, scriitorul progresist și-a dat seama că războiul pornit de Sta­tele Unite împotriva Spaniei nu este un război de eliberare, ci un război de asuprire și de jaf, de anexiune tâlhărească, ca toate războaiele de cucerire. Din clipa aceea, Mark Twain s-a ridicat cu hotărâre contra politi­cii nefaste dictată de interesele trusturilor financiare și aplicată­­ de guvernele americane aservite­­ acestor trusturi.­­ începând din anul 1898, scrie­rile umoristului american res­piră descurajarea și disperarea ; ele devin, apoi, de o violență nepotolită, care lovește cu pu­tere viața plină de minciună de putregai a celor bogați, pa­și meri lacomi și necinstiți, cari își clădesc o existență de huzur din nenorocirile celor mulți și săraci. Romanul lui satiric, „O­­mul care a corupt Hadleyburg", a fost scris în 1898. Este cea din­tâi operă a marelui scriitor, în care acesta nu biciuiește obice­iurile oamenilor in general, ci numai ale celor bogați, ale ce­lor cari practică „virtuți" false și putrede, ca întreaga burghe­zie din care fac parte. In anii următori apar cele mai combative opere ale lui Mark Twain, articole și schițe, prin cari prozatorul american de­mască politica de jafuri și ma­sacre practicată de imperialiști. Cele mai multe lucrări scrise de cunoscutul umorist în anii de după 1898, au rămas însă până azi nepublicate în Statele Unite, altele au apărut in reviste de însemnătate secundară sau după douăzeci de ani de la data când au fost scrise. Erau aceste scrieri mai puțin reușite ca formă literară cele precedente ? Scăzuse decât în așa măsură puterea de creație a lui Mark Twain, încât artico­lele lui deveniseră de nepubli­cat ? Dimpotrivă. In nici una dintre operele lui precedente umorul și satira nu fuseseră mai înde­mânatic mânuite, nici termenii folosiți de autor mai mobiliza­tori, nici stilul mai colorat. Prin toate aceste articole, scrise la sfârșitul veacului trecut și începutul secolului al XX-lea, Mark Twain demasca și lovea politica imperialistă a trusturilor americane și a­c­ici­ de militari și de politicieni din slujba ma­rilor capitaliști, la porunca magnaților dolarilor, a fost orga­nizată în Stetele Unite o conspi­rație a tăcerii, al cărei scop era înăbușirea scrieri­i­ antiimperia­­liste ale lui Mark Twain. Nici un editor, nici o revistă, nici un cri­tic literar, nu au pomenit timp de zeci de ani nici un cuvânt despre aceste ultime opere ale marelui scriitor progresist. O tă­cere de mormânt a fost impusă de acei în ale căror interese lo­vea Mark Twain tuturor edito­­rilor de cărți, ziare și reviste și tuturor criticilor dependenți de el. Aceasta în țara tn care a­­ceeași presă proclamă că tră­iește sub­ regimul libertății ab­solute ! Nici „Omul care pășește în întuneric", nici „Salutările seco­lului al XIX-lea către secolul al XX-lea", nici „Măreața proce­siune internațională", nici pam­fletul întitulat „Pentru apărarea generalului Finston", nici ..Auto­biografia" nu au văzut lumina tiparului in America decât cio­pârțite sau de foc. Prea violente și prea adevărate erau atacurile pe cari scriitorul le dădea for­tărețe­ trusturilor, pentru ca a­­cestea să lase omul american să cunoască dedesubturile politicii care aduce jale fa milioane de familii! I Scrierile lui Mark Twain, prin cari sunt demascate uneltirile imperialiste și pelu­ca de je­fuire sălbatică practicată de stăpânii dolarilor, văd pentru în­tâia oară lumina tiparului in U­­niunea Sovietică, unde sunt re­produse in marile publicationi periodice. Cititorul sovietic are prilejul să parcurgă in­gime lucrările progresiste între­ale marelui prozator american, des­pre care A. Fadeev a spus că „face o critică fără cruțare strâmbu­lrii, ipocriziei, lăcomiei și ignoranței Americii capita­liste, scriitorul care a dovedit în chip temeinic antagonismul din­tre bogăție și sărăcie", Horim Voi­cu Mihail Șolohov Mihail Șolo­­hov, autorul cunoscutului ro­man „Pe­nul liniștit", a împlinit 43 ani. La vârsta acea­sta, când se v­­a­­­i găsește în plin r* f*/ *7 elan, creator,­­ 'v / când talentul lui robust în­cepe abia să producă. Mihail Șolohov este de pe­ acum membru al Acade­miei de Științe a U. R. S. S. și laureat al Premiului Stalin. Succesele dobândite până azi nu au amețit pe piciorul caza­cilor de pe Don, rn mijlocul că­rora scriitorul continuă să tră­iască modest. Din viața acestor cazaci de ispravă își scoate Șo­lohov subiectele operelor lui. Stabilit încă din anul 1928 în Satul căzăcesc Veșenski, Mihail Șolohov a devenit prietenul tu­turor locuitorilor din sat. El m­erge­ la vânătoare împreună cu ei, îi­ însoțește la pescuit, sau stă, de vorbă cu ei ore întregi, trântit pe iarbă. Tot alături de cazacii din satul în care locu­iește, străbate el câmpiile pădurile, sau ia parte la cule­și­tul recoltei. Mihail Șo­ ohov este din 1938 deputat în Sovietul Suprem al U. R. S. S. și membru în Comi­tetul Regional al Partidului Co­munist. Datorită­ inițiativei luată de el, satul­­ Verenski a fost în­zestrat cu o mare centrală hi­­dro-electirică și cu un teatru al tineretului, colhoznic.. Născut în anul 1905 în târgu­­șorul Krujilin, Mihail Șolohov, după ce-și termină școala se­cundară, în 1920, vagabondează prin plaiurile Donului, urmărit de hoardele care terorizau ținutul pe vremea aceea. In 1923 a­­junge la Moscova, unde în­cearcă diferite meserii: hamal, pavator, muncitor cu ziua, func­ționar de birou. In acest an a­­pare in ziarul „Adevărul tinere­tului" primu­­lui foileton. Cea dintâi povestire a lui Șolohov vede lumina tiparului abia în 1925, în gazeta „Tinerețea țără­nească". După câteva luni, apar „povești de pe Don" și „Stepa azurată", două culegeri de po­vestiri. In anul 1928, Mihail Șolohov cucerește publicul cititor cu ro­manul lui, devenit celebru, „Pe Donul liniștit". Opera aceasta este cea dintâi parte dintr'o trilogie, care urmărește să re­dea transformările profunde, care s'au produs în câmpia Donului. Acțiunea cuprinde perioada din­tre 1912—1922. Autorul descrie viața și mentalitatea cazacilor, prizonieri ai superstițiilor și pre­judecăților, oameni fioroși „față de nevestele lor, instrumente oarbe ale regimului țarist, care-i proteja din această cauză. A doua parte a trilogiei, înti­tulată „Pământuri curățate", de­scrie în culori vii munca de co­lectivizare a pământurilor și nașterea colhozurilor. Tot în a­­cest roman, Șolohov prezintă ci­­titorului pe omul nou, omul so­vietic, care populează azi câm­pia Donului. Al treilea roman poartă titlul sugestiv „Au luptat pentru pa­trie". In el, Șolohov descrie pe omul sovietic ajuns la maturi­tate, omul conștient, care apără cu îndârjire­­ regimul pe care el l-a crei­at și care este al lui­­iT Mihail Șolohov nu falsifici niciodată caracterele. El nu le idealizează. Pictor realist al vie­ții poporului de pe Don, el tră­iește și în scrierile lui frămân­tările, ezitările­ și bucuriile ca­zacilor, a căror viață îi servește creatorului de artă, izvoare ne­secate de inspirație. mu­sm Popescu Ion Fierar La fabrica textila „Sarfil” (fost Dr. Cerkez), delăsare și desordine în munca culturala întreprinderea textilă „Sarfil“ (Dr. Cerkez) este o fabrică mă­­rișoară, lucrează aci, aproape ISO de muncitoare. Activitatea cultu­rală din această fabrică lasă foarte mult de dorit. Acest lucru se vădește de cum pătrunzi in cartea cea m­ică de la intrarea fabricei. Aci :<? inulnp­iut un aspect jalnic: două jurnale de perete neîngrijite, cu articole scurte și scrise ca de mântuială-Pătrundem in fabrică fără nici un control din partea portarului, care ne crede „pe cuvânt". La fel ca noi ar fi putut intra ori­­cine dorea, drumul în ateliere fiind larg deschis oricui. Tovarăș A. Stănescu, respon­­sabila culturală a fabricii, ne-a condus la „Clubul muncitoresc“ al întreprinderii. „Clubul" este instalat încăpere mucă, în care se într­e gă­sesc câteva bănci, o masă și du­­lăpiorul bibliotecii. Pe jos, coji de semințe, hârtii și praf se a­­mestecă într'o murdărie care nu face deloc cinste acestui.,. ,,club muncitoresc". MUNCA ARTISTICA ESTE APROAPE INEXISTENTA Munca artistică decurge în ge­neral slab. Fabrica are o echipă artistică, formată din 25 tovarășe. In ultimul t­ip, echipa aceasta s-a contopit cu aceea a muncitorilor de la „Steaua Roșie“. In lipsa unui local propriu, în care să se desfă­șoare festivaluri artistice pentru muncitorii din fabrică, echipa par­ticipă la festivalurile date de ate­­lieele populare și nn deplasările la țară. In această privință, echipa artistică a avut o oarecare activi­tate în primăvară pentru care a și fost distinsă de Consiliul Sindi­cal Județean cu o diplomă și o plachetă. in ultima vreme, adică în ultimele trei luni, echipa nu s-a manifestat în nici­un fel, nicăeri. Repetițiile­­ de cor întâmp­lă o to­tală nepăsare diin partea tovarășe­lor coriste, care nu dau importanță acestei munci artistice și lipsesc regulat. Dirijorul, pe care l-a trimis sin­dicatul nu se interesează de acti­vitatea corului In general, resortul de educație și cultură din fabrică, nu ține nicio legătură cu sindica­tul, nerăspunzând la convocările acestuia. Este, evident, și o vină a sindicatului, că nu a curmat dela început această situație, luând mă­surile cuvenite pentru îndreptarea lucrurilor. Oricum, lipsa de acti­­vitate artistică de aci e un fapt care nu poate fi tăgăduit și care trebuie să dea de gândi tovară­șilor dela fabrica „Sarf I“. BIBLIOTECA. CÂTEVA BROȘURI La bibliotecă am întâlnit o si­tuație intolerabilă. Intr'un dulă­­p­or dintr'un culț al „clubului“ stau răsfirate vreo 30 de broșu­­rele­­ de ideologie, unele în mai multe exemplare, câteva cadte culturale C- G. M­. și 4 (patru) volume de „literatură“ (tn reali­tate cărți economice și politice). La nedumerirea noastră, tovară­șii responsabili culturală răspuns că toate volumele ne-a au fost epurate de sindicat, care a ridicat cărțile nepotrivite. Și cum majoritatea erau cărți fas­ciste, biblioteca a rămas fără cărți! Acest lucru s’a petrecut cam de mult, dar nimeni nu s'a interesat ca să fie înlocuite cu alte cărți, care să fi fost achizi­ționate prin sindicat. GAZETELE DE PERETE Constatările pe care le-am făcut cu privire la gazetele de perete din curtea fabricii se aplică și la acelea din „Clubul muncitoresc“.­­ Articole vechi, neîngrijite, scrise­­ la repezeală, ele se încadrează­ perfect în atmosfera de neglijență față de activitatea culturală. ZIARELE MUNCITOREȘTI NU SE CITESC Un fapt care dovedește cu câtă nepăsare este privită munca de ridicare ideologică, este acela că în fabrică de luni de zile nu mai vine „SCÂNTEIA". Din pri­cina unei delăsări condamnabile, muncitoarele nu capătă și deci nu citesc ziarul care constituie mijlocul indispensabil de îndru­mare politică și ideologică a ori­cărui muncitor din R- P. R. Desigur că această situație e destul de gravă. Ea nu poate fi nici explicată niei­justificată, ci trebuie să fie îndreptată pe loc. In felul acesta, se prezintă si­tuația, pe tărâm cultural și axe­tistic, la fabrica „Sarfil". Este o situație care necesită o urgen­tă și energică acțiune, care să înlăture delăsarea și să răspân­dească printre muncitoarele de aci lumina culturii și a ideolo­giei biruitoare a clasei munci­toare, învățătura marxistă-leni­­nistă. Mir­cea Solgan 0 munca rodnica inițiată de Sindicatul Profesorilor din Pitești Sindicatul Profesorilor din Pi­tești a organizat un curs de pre­gătire pentru examenele de admi­tere în școlile medii, ajutând astfel pe elevii care se prezintă la a­­ceste examene să învețe metodic și temeinic. Este, de bună seamă, o inițiativă frumoasă și folositoare. O astfel de inițiativă contribue mult la desființarea uneia din cele mai mari racile ale trecutului : lipsa de interes și de dragoste a profesorilor față de elevi, de­părtarea elevilor de profesori, care se vădeau, în majoritatea cazurilor, ca niște „tirani ai catalogului“, creind, printre cei ce porneau la învățătură, o atmosferă de apăsare, de asuprire. ►. Acum, când elevii, în loc să se gândească cu frică, tremurând, la clipa în care se vor afla in fața profesorului, la tablă, văd că das­călii lor, vin ei înșiși — un chip benevol — să-i ajute în vederea examenelor, îi vor privi ca adevă­rați îndrumători intelectuali . In afară de acestea, elevii au un folos imediat și real, tocm­­ai In momentul hotărîtor al examenelor de admitere, prin ajutorul ce-i dau profesorii. Cursul de pregătire, inaugurat de Sindicatul Profesorilor din Pitești, a durat două săptămâni. Timp su­ficient pentru ca elevii să-și poată însuși cele trei ori patru materii, învățând disciplinat, și primind explicațiile profesorului, ceea ce le ușurează foarte mult munca, l­ucrul acesta este cu deosebire folositor pentru elevii cei mulți, care nu dispun de mijloace mate­riale ca să poată plăti un „medita­tor“, și ai căror părinți aflați in munci grele, nu sunt în măsură să-i ajute la pregătirea examenelor. Pentru principiul just și sănătos de la care a pornit, inițiativa Sin­dicatului din Pitești, este o pildă care se cuvine a fi subti­­lată. V. R. Șirianu Deschiderea Filarmonicei de Stat Filarmonica de Stat deschide sta­giunea de concerte 1948—1949 Du­minica viitoare (3 Octombrie) la Ateneu. Ca și în trecut, concertele du­minicale vor fi precedate de con­certele educative, având loc Sâm­băta, orele 17, și afectate exclu­siv studenților și elevilor. In fiecare Duminică, la orele 17, Filarmonica de Stat va da con­certe pentru sindicate, biletele dis­­tribuindu-se prin C.G.M. Programul primului concert cu­prinde concertul brandenburgic Nr.­­ 1 de Bach, Capriciul pentru­­ d­an J și orchestră de M. G. Andricu f,so­­list, Compozitorul) și simfonia nr. 1 de Schumann. Conducerea muzicală o are 1 maestrul Const. Silvestri. Biletele la Agitot. Vin copiii de la țară să învețe meseria... Doi tineri în­ pragul vieții. Au plecat mânați de aceiași dorință nestăvilită: să învețe Unul e moldovean din meseria. Albeștii Fălciului, altul din Brădicenii Gor­­jului. S’au întâlnit în cămăruța tovarășului de la poarta fabricii, unde își pregăteau cererea și actele pentru examen. La uzinele metalurgice „Vasile Roaită, (fost „Voina“) vor fi In toamna aceasta­­»0 de locuri li­bere­­ n anul I. Tot felul de me­serii : dela strungărie la târm­plă­­rie, dela turnător la matrițer. Vor fi candidați mulți. S’au în­scris până acum peste 200. Dar cei doi „voinicei“ sunt încreză­tori în puterile lor: — Eu pregătit bine istoria, ma­tematica, fizica și româna, Fă­cui și puțin desen“ — incepu confesiunea micul gorjan. — Am învățat și eu — spuse moldoveanul, cu glasul domol. — Ai o coală di hârtie ? — am făcut șederea.,,. Tovarășul rupe foaia lui în două și amândoi încep să scrie, unul lângă altul: „Tovarășe director, subsem­natul­,dornic de a învăța me­seria de....“ Mâinile amândurora s'au oprit in același timp.­­ — Tu să meserie vrei să tn­veți? —■ Mă fac lăcătuș. Că-i mese­rie bună și la sate. Dacă nu m’o primi, mă fac strungar. — Eu vreau să mă fac meca­nic. Și penițele complectează cu­vântul care i-a determinat să facă atâta cale și care simboli­zează pentru ei viitorul. Doi copii. Copii ? După înfă­țișare numai. După experiența aspră a vieții lor de-o șchioapă, însă sunt, oameni căliți în lupta cu nevoile. In satu­l lui Banta Dumitru lipsesc meseriașii Banta Dumitru și-a văzut în­­tr’o zi tatăl venind bolnav a­­casă. Slăbiciunea de care sufe­rea l-a doborît. Nu mai putea lucra la București. Iar el nu mai putea urma școala la Pești­­șanii. Voise să se facă fierar... A­­ trecut la munca câmpului și­ a ajutat părinții. Lângă bătă­turile făcute de prim­ele lovituri ale ciocanului, s’au adaogat al­tele, făcute de coasă și de coar­nele plugului. Acum, la munca câmpului rămas fratele său. El și-a amin­i­tit într’o zi de fabrica aceea mare pe care a văzut-o în Capi­tală, unde lucrase tatăl lui, a vă­zut cum în satul lor lipsesc me­seria și mai ales lăcătușii — și-a făcut iute, oltenește, o sa­și coteală. Apoi, intr’o seară, după ce bătrânul a frânt mămăliga. Ban­, la Dumitru nu s’a mai putut stăpâni și a început, emoționat „Tăticule, dă-mi bani să duc la București. Vreau să mă în­văț o meserie. D-ta ești bolnav și e greu să ne mai întreb­­ pe toți. Așa, mai târziu, o­u veni ca lăcătuș și vă oiu ajuta....“. — Acum, ici rămân, până în­văț meseria. — termină el po­vestirea. — Și dacă nu poți trece la examen ? — La Peștișani am avut media nouă. Mă pregătit bine. Nu se poate „să mă cadă”. De acum încolo îi înconjoară dragos­tea muncitorilor Moruș Ion a fost băiat de pră­vălie la o cârciumă în Albeștii Fălciului. — Mi-am dat seama că asta nu-i o meserie.... Tata nu avea însă bani să mă trimită să’nvăț asta și­ am mai stat acolo un an până mi-am făcut rost. A fost greu. Jupânul știe că vreau să plec și mi ghiontea... Dar acum­­ s aici și nu mă mai întorc decât mecanic­.. Ai tău­ actele? — Da ! — Să mergem... Și cei doi tovarăși urcă În­crezători treptele spre încăpe­rea comitetului de întreprindere. Ei știu că vor întâlni acolo grija și căldura marei familii muncitorești. ★ Vin copiii de la țară să învețe meseria. La 5 Octombrie vor face față examenului. Pe urmă tainele meșteșugului le vor fi desvăluite rând pe rând, până când vor putea repara primul la­căt, struji un bobț, sau până vor da prima formă unei scânduri. Clipa aceea va fi măreață; să vezi cum creiezi cu mâinile și cu priceperea ta ! O IMPORTANTA ACHI­ZIȚIE A MUZELUI .TOLSTOI" Muzeul de Stat „Tolstoi" din Moscova a achiziționat de curând arhiva personală a fiului cel mai mare al lui L. Tolstoi — Sergiu Tolstoi. Arhiva conține, între altele, 24 de scrisori ale lui L. Tolstoi eă­­fine Sergiu Tolstoi și soția sa, din anii 1854—1910­ și autografele ro­­memniului „Reînvierea”. Arhiva mai conține, de asem­enea și copia tes­­tam­en­tul­ui lui Tolstoi. IN UCRAINA FUNCȚIO­NEAZĂ 30­ 000 ȘCOLI In Ucraina Sovietică funcțio­­­nează aproape 30 000 școli de­­ 1n­­ vățămârn­t general, în „ care învață gfrea 6’ milioane școlari . '''In' republică au fost restaurate și puse in funcțiune 158 așeză­minte: «de învățământ superior, dis­truse în timpul ocupațiunii hitle­­riste. Cursurile școlilor superioare ucrainene sunt urmate de 129.000 studenți, cu 10.000 mai mulți de­cât un 1046 și cu 1200 mai mult decât înainte de războiu. Școlile republicii au căpătat în acest­­ ten școlar 22 milioane ma­nuale de învățământ în ucraineană,­­ moldovenească, limbile etc. Școlile și-au completat colecțiile de materiale demonstrative de în­vățământ cu nouă piese in valoare de 25 milioane ruble. PREGĂTIREA CADRE­LOR MUZICALE IN UNIUNEA SOVIETICA Ministerul Instrucțiunii Publice din Uniunea Sovietică și Comita­tul pentru problemele de artă de pe lângă Consiliul de Miniștri au hotărit a se lua măsuri Pentru a­­meliorarea pregătirii cadrelor mu­­­­zicale. In acest scop vor fi revă­zute toate programele și manua­lele școlare. Secțiunile de muzică vocală ale conservatoarelor vor intra pe cei mai mari specialiști pentru a pre­da cursuri studenților. Vor fi or­ganizate și cursuri pentru ridica­rea nivelului profesorilor. A fost creată o comisiune Pen­tru reexaminarea profesorilor con­­servatorillor și școlilor muzicale Această comisiune este compusă In vacanță vor povesti celor de acasă dspre traiul lor din uzine. Vor spune că au fiecare paiul lor curat, schimburile lor, hainele lor, mâncare bună și­ în­deajuns, și cărți cu învățături folositoare. Unii vor duce acasă primii bănuți câștigați. Vor veni tot mai mulți, până vor înlocui pe muncitorii care și-au făcut datoria față de obște — așa cum se pregătește să în­locuiască Banus Dumitru pe ta­tăl său — sau vor pleca înapoi în satele lor, ca să ducă și acolo binefacerile meșteșugului. Se vor întoarce oameni formați, ce­­tățeni demni, care vor lumina și vor conduce satele în ritmul schimbărilor de la orașe. Căci prin tinerii țărani care vin în uzine să învețe meseria, satele și orașele se leagă cu o l­ană în plus. Vasile Târnăvean« din cei mai buni cântăreți sovie­tici: V Barsovs, I. Kozlovski, N. Obuhovs, A. Pirogov și alții. CE ESTE „BIBLIOTECA ÎNVĂȚĂTORULUI" Pentru a veni in ajutorul învă­țătorilor, Editura pedagogică a Mi­nisterului Instrucțiunii Publice din Republica Federativă Rusă edi­tează anul acesta „Biblioteca în­vățătorului”. Această colecție va diferite cărți consacrate cuprinde problem­­elor pedagogice sovietice și me­todologiei predării diferitelor ma­terii in școlile primare și secun­dare. Intr’un volum special au fost concentrate ideile lui Mers și Engels despre educație și instruc­ție. ’* Pe­ curând, au fost tipărite căr­țile: :„Ideile pedagogice­­ a le­­ lui Cemâșevski", „30 de ani de școală sovietică”, „Școala sătească” , și altele. Tirajul tote­ *1 „Bibliotecii în­vățătorului" este de 132500 exem­plare. Editura mai tipărește pe lângă această colecție, diferite cărți de literatură și pedagogie intr’un ti­raj de 3 milioane exemplare. DESCHIDEREA STAGIU­NII TEATRALE DE IARNA LA TAȘKENT Teatrul de Stat de operă și ba­let „Nevoi”, din Tașkent, și-a des­chis stagiunea de iarnă cu opera „Petit și Medj­un”. Teatrul dramatic uzbec, inaugu­rează stagiunea cu piesa lui P*x»­­lenco — „Fericirea” — tradusă În limba uzbecă de Abidov. Teatrul rus „Gorki”, s-a prezenta piesa lui Pagodin și Iuponeev î­n „Familia pilotul­ui"­ POSTURI DE EMISIUNE IN SATELE UCRAINEI ! In satele Ucrainei funcționează 1882 de posturi de radio-emisiune.­­ Mai mult de jumătate din aceste­­ posturi emit regulat știri și infor­­­­mații locale. Postul de­ emisiune al colhozului I „Șevcenko” emite la fiecare trei zile .,Ultimele știri din colhozuri”. Cei mai buni brigadieri și con­ducători ai fermelor vorbesc 1n microfon despre munca lor. In fata microfonului se produc, deasemeni, cercurile locale de artiști amatori, teatrul azerbaid­jan LA MOSCOVA Le Teatrul „Stanglavski și Na­ mirovici-Dancenco" din Moscova, au loc în prezent reprezentantul- date de Teatrul de Stat azerbaid­jan. Teatrul pune în scenă la Mos­cova, șapte dintre cele mai bune spectacole ale sale, printre care piesele scriitorilor azerbaidjani Aimed Vurgun — „Yaghir” și a lui Enver Mamedhanit — „Dimi­neața Orientului”, pentru care autorii au fost distinși cu premiul Stalin. CARNET CU mi­RAJ sovietic Nr. 22 Nr. 22 . A apărut în limbile rusă, română, franceză și engleză. „PENTRU PACE TRAINICA, PENTRU DEMOCRAȚIE POPULARA!“ București. Organ al Biroului Informația al Parti­delor comuniste și muncitorești cuprinde: O PUTERNICA ARMA IDEOLOGICA A MIȘ­CĂRII COMUNISTE INTERNAȚIONALE P, IUDAN : O operă clasică a comunismu­lui științific. GH. GHEORGHIU-DEJ: Exemplul măreț de construi­re a socialismului. O carte care îndeamnă la luptă și victorie. O genială operă a timpurilor noastre. P. G. (b) al U. R. S. S. ne în­vață să luptăm și să în­vingem. Istoria P. G. (b) al U. R. S. S. și problemele actuale ale Franței. Pentru însușirea aprofundată a ideilor marxism-leninis­­mului. Sarcinile de mare importanță ale Partidului Muncitoresc Polonez la sate. Steagul luptei Partidului Co­munist Italian. Vorbele și faptele fățarnicilor din C. C. al P. C. I. Invazia dolarului în America Latină. De nân­­are la „I.Ibr aria Noastră”, Cal. I ietn­­riei, Nr. 45 și la toate chioșcurile LEI 12 I. BERMAN: R. SLANSKY: Z. BIRO : G. COGNIOT B. DRENSKI: A. DOMIN: S. NICHIGI: L. TOLCANOV H. MING: o expoziție închinată Istoriei Partidului Comunist (b) al 17. S. Pentru a da posibilitate muncit­­orilor și funcționarilor cât și pu­blicului ocupat în timpul săptă­mânii, de a consulta ultimele cărți apărute în Editura Partidului Muncitoresc Român și în celelalte edituri, „Librăria Noastră” din Ca­lea Victoriei 45, a hotărât să țină deschis în fiecare Duminică dimi­neața între orele 11 — 14. Cu ocazia aniversării a U­ ani de la apariții Istoriei Partidului Co­munist (b) al Uniunii Sovietice, „Librăria Noastră“ va prezenta în­cepând de Duminică 3 Octombrie o expoziție închinată acestei opere a lui I. V. Stalin, adevărată encii­clopedie a marxism-leninismului, j

Next