Viața Sindicală, octombrie 1948 (Anul 5, nr. 327-352)
1948-10-01 / nr. 327
2 Cum înnăbușe trusturile operele literare care demască politica imperialistă de jaf și de crime Mark Twain este unul dintre cei mai mari scriitori americani. Mare prin talentul său, mare prin avântul și puterea satirei sale, care biciuiește în mod nemilos putregaiul societății burgheze, mare, însfârșit, prin ideile progresiste pe care le-a profesat și al căror stegar a fost în literatura nord-americană. Ziarul nostru a prezentat, în urmă cu trei luni, un portret al lui Mark Twain, reproducând totodată un fragment din autobiografia acestui popular scriitor american. In ultimele săptămâni, în publicațiile periodice cari apar în Uniunea Sovietică, țară în care scrierile lui Mark Twain au fost tipărite în milioane de exemplare, viața și opera scriitorului american sunt cercetate de numeroși oameni ai condeiului, cari aduc contribuționi serioase pentru cunoașterea condițiunilor în care a trăit și a creat marele umorist. Ceea ce trebuie să reținn, mai cu seamă, atențiunea noastră, din amănuntele verificate pe care le dau azi la iveală zeniten sovietici, este acțiunea rîcăoasă întreprinsă încă cu cincizeci de ani în urmă, și continuată până azi, de stăpânii trusturilor americane, în vederea înăbușirii operelor progresiste ale lui Mark Twain, îa opora lui de căpetenie, prin care restabilește învățătura marxistă în lumina ei adevărată, desvoltând-i și aplicând-o epocii capitalismului intrat in putrefacție, Lenin scrie : „Astfel, secolul al XX-lea reprezintă o cotitura in care vechiul capitalism face fo e celui nou, in care domina,iunea capitalului financiar se substituie dominației capitalului in general", subliniind in acelaș timp că „trecerea capitalismului în faza lui de mono-gauii c*P'»*lul financiar, este legata de agravarea luptei pentru împărțirea lumii". (V. I. Lenin: „Imperialismul, stadiul suprem al capitalismului"). Ce a determinat această dra,lu! In Aprilie !??8 Statele Unite încep războiul imperialist contra Spaniei pentru Cucerirea Filipinelor. După puțin timp, englezii atacă cu perfidie pe buri, pentru cucerirea Transvaalului, iar > |nafîtf» f' tep,'2ca.pt.<îm* imperial's*® . deslănțuie un ur»gan de , și de sânge împotriva Chinei. Toate aceste războaie, cariere upiraite sub masca unor sentemente de „umanitate" și a unor idei de „civilizație", nu aveau alt scop decât cuceriri bruite. .Izvoare de materii prime !LuTJ?!?!! !e dss!*e*e. în folosul diferitelor trusturi și monopoluri imperialiste. Mark Twain a fost un însetat de libertate. Când guvernul american a pornit războiul Impotriva Spaniei, motivând în mod zgomotos că această acțiune militară urmărește să ie ajute pe locuitorii din insula Cuba, pentru a-și cuceri libertatea, Mark Twain a salutat cu însuflețire declarația făcută de guvernul Statelor Unite. Dar, după ce teamrul de război a cuprins până și îndepărtatele insule Filipine, unde armatele americane începuseră să extermine populația civilă care cerea eliberarea țării, scriitorul progresist și-a dat seama că războiul pornit de Statele Unite împotriva Spaniei nu este un război de eliberare, ci un război de asuprire și de jaf, de anexiune tâlhărească, ca toate războaiele de cucerire. Din clipa aceea, Mark Twain s-a ridicat cu hotărâre contra politicii nefaste dictată de interesele trusturilor financiare și aplicată de guvernele americane aservite acestor trusturi. începând din anul 1898, scrierile umoristului american respiră descurajarea și disperarea ; ele devin, apoi, de o violență nepotolită, care lovește cu putere viața plină de minciună de putregai a celor bogați, pași meri lacomi și necinstiți, cari își clădesc o existență de huzur din nenorocirile celor mulți și săraci. Romanul lui satiric, „Omul care a corupt Hadleyburg", a fost scris în 1898. Este cea dintâi operă a marelui scriitor, în care acesta nu biciuiește obiceiurile oamenilor in general, ci numai ale celor bogați, ale celor cari practică „virtuți" false și putrede, ca întreaga burghezie din care fac parte. In anii următori apar cele mai combative opere ale lui Mark Twain, articole și schițe, prin cari prozatorul american demască politica de jafuri și masacre practicată de imperialiști. Cele mai multe lucrări scrise de cunoscutul umorist în anii de după 1898, au rămas însă până azi nepublicate în Statele Unite, altele au apărut in reviste de însemnătate secundară sau după douăzeci de ani de la data când au fost scrise. Erau aceste scrieri mai puțin reușite ca formă literară cele precedente ? Scăzuse decât în așa măsură puterea de creație a lui Mark Twain, încât articolele lui deveniseră de nepublicat ? Dimpotrivă. In nici una dintre operele lui precedente umorul și satira nu fuseseră mai îndemânatic mânuite, nici termenii folosiți de autor mai mobilizatori, nici stilul mai colorat. Prin toate aceste articole, scrise la sfârșitul veacului trecut și începutul secolului al XX-lea, Mark Twain demasca și lovea politica imperialistă a trusturilor americane și acici de militari și de politicieni din slujba marilor capitaliști, la porunca magnaților dolarilor, a fost organizată în Stetele Unite o conspirație a tăcerii, al cărei scop era înăbușirea scrierii antiimperialiste ale lui Mark Twain. Nici un editor, nici o revistă, nici un critic literar, nu au pomenit timp de zeci de ani nici un cuvânt despre aceste ultime opere ale marelui scriitor progresist. O tăcere de mormânt a fost impusă de acei în ale căror interese lovea Mark Twain tuturor editorilor de cărți, ziare și reviste și tuturor criticilor dependenți de el. Aceasta în țara tn care aceeași presă proclamă că trăiește sub regimul libertății absolute ! Nici „Omul care pășește în întuneric", nici „Salutările secolului al XIX-lea către secolul al XX-lea", nici „Măreața procesiune internațională", nici pamfletul întitulat „Pentru apărarea generalului Finston", nici ..Autobiografia" nu au văzut lumina tiparului in America decât ciopârțite sau de foc. Prea violente și prea adevărate erau atacurile pe cari scriitorul le dădea fortărețe trusturilor, pentru ca acestea să lase omul american să cunoască dedesubturile politicii care aduce jale fa milioane de familii! I Scrierile lui Mark Twain, prin cari sunt demascate uneltirile imperialiste și peluca de jefuire sălbatică practicată de stăpânii dolarilor, văd pentru întâia oară lumina tiparului in Uniunea Sovietică, unde sunt reproduse in marile publicationi periodice. Cititorul sovietic are prilejul să parcurgă ingime lucrările progresiste întreale marelui prozator american, despre care A. Fadeev a spus că „face o critică fără cruțare strâmbulrii, ipocriziei, lăcomiei și ignoranței Americii capitaliste, scriitorul care a dovedit în chip temeinic antagonismul dintre bogăție și sărăcie", Horim Voicu Mihail Șolohov Mihail Șolohov, autorul cunoscutului roman „Penul liniștit", a împlinit 43 ani. La vârsta aceasta, când se vai găsește în plin r* f*/ *7 elan, creator, 'v / când talentul lui robust începe abia să producă. Mihail Șolohov este de pe acum membru al Academiei de Științe a U. R. S. S. și laureat al Premiului Stalin. Succesele dobândite până azi nu au amețit pe piciorul cazacilor de pe Don, rn mijlocul cărora scriitorul continuă să trăiască modest. Din viața acestor cazaci de ispravă își scoate Șolohov subiectele operelor lui. Stabilit încă din anul 1928 în Satul căzăcesc Veșenski, Mihail Șolohov a devenit prietenul tuturor locuitorilor din sat. El merge la vânătoare împreună cu ei, îi însoțește la pescuit, sau stă, de vorbă cu ei ore întregi, trântit pe iarbă. Tot alături de cazacii din satul în care locuiește, străbate el câmpiile pădurile, sau ia parte la culeșitul recoltei. Mihail Șo ohov este din 1938 deputat în Sovietul Suprem al U. R. S. S. și membru în Comitetul Regional al Partidului Comunist. Datorită inițiativei luată de el, satul Verenski a fost înzestrat cu o mare centrală hidro-electirică și cu un teatru al tineretului, colhoznic.. Născut în anul 1905 în târgușorul Krujilin, Mihail Șolohov, după ce-și termină școala secundară, în 1920, vagabondează prin plaiurile Donului, urmărit de hoardele care terorizau ținutul pe vremea aceea. In 1923 ajunge la Moscova, unde încearcă diferite meserii: hamal, pavator, muncitor cu ziua, funcționar de birou. In acest an apare in ziarul „Adevărul tineretului" primului foileton. Cea dintâi povestire a lui Șolohov vede lumina tiparului abia în 1925, în gazeta „Tinerețea țărănească". După câteva luni, apar „povești de pe Don" și „Stepa azurată", două culegeri de povestiri. In anul 1928, Mihail Șolohov cucerește publicul cititor cu romanul lui, devenit celebru, „Pe Donul liniștit". Opera aceasta este cea dintâi parte dintr'o trilogie, care urmărește să redea transformările profunde, care s'au produs în câmpia Donului. Acțiunea cuprinde perioada dintre 1912—1922. Autorul descrie viața și mentalitatea cazacilor, prizonieri ai superstițiilor și prejudecăților, oameni fioroși „față de nevestele lor, instrumente oarbe ale regimului țarist, care-i proteja din această cauză. A doua parte a trilogiei, întitulată „Pământuri curățate", descrie în culori vii munca de colectivizare a pământurilor și nașterea colhozurilor. Tot în acest roman, Șolohov prezintă cititorului pe omul nou, omul sovietic, care populează azi câmpia Donului. Al treilea roman poartă titlul sugestiv „Au luptat pentru patrie". In el, Șolohov descrie pe omul sovietic ajuns la maturitate, omul conștient, care apără cu îndârjire regimul pe care el l-a creiat și care este al luiiT Mihail Șolohov nu falsifici niciodată caracterele. El nu le idealizează. Pictor realist al vieții poporului de pe Don, el trăiește și în scrierile lui frământările, ezitările și bucuriile cazacilor, a căror viață îi servește creatorului de artă, izvoare nesecate de inspirație. musm Popescu Ion Fierar La fabrica textila „Sarfil” (fost Dr. Cerkez), delăsare și desordine în munca culturala întreprinderea textilă „Sarfil“ (Dr. Cerkez) este o fabrică mărișoară, lucrează aci, aproape ISO de muncitoare. Activitatea culturală din această fabrică lasă foarte mult de dorit. Acest lucru se vădește de cum pătrunzi in cartea cea mică de la intrarea fabricei. Aci :<? inulnpiut un aspect jalnic: două jurnale de perete neîngrijite, cu articole scurte și scrise ca de mântuială-Pătrundem in fabrică fără nici un control din partea portarului, care ne crede „pe cuvânt". La fel ca noi ar fi putut intra oricine dorea, drumul în ateliere fiind larg deschis oricui. Tovarăș A. Stănescu, responsabila culturală a fabricii, ne-a condus la „Clubul muncitoresc“ al întreprinderii. „Clubul" este instalat încăpere mucă, în care se între găsesc câteva bănci, o masă și dulăpiorul bibliotecii. Pe jos, coji de semințe, hârtii și praf se amestecă într'o murdărie care nu face deloc cinste acestui.,. ,,club muncitoresc". MUNCA ARTISTICA ESTE APROAPE INEXISTENTA Munca artistică decurge în general slab. Fabrica are o echipă artistică, formată din 25 tovarășe. In ultimul tip, echipa aceasta s-a contopit cu aceea a muncitorilor de la „Steaua Roșie“. In lipsa unui local propriu, în care să se desfășoare festivaluri artistice pentru muncitorii din fabrică, echipa participă la festivalurile date de atelieele populare și nn deplasările la țară. In această privință, echipa artistică a avut o oarecare activitate în primăvară pentru care a și fost distinsă de Consiliul Sindical Județean cu o diplomă și o plachetă. in ultima vreme, adică în ultimele trei luni, echipa nu s-a manifestat în niciun fel, nicăeri. Repetițiile de cor întâmplă o totală nepăsare diin partea tovarășelor coriste, care nu dau importanță acestei munci artistice și lipsesc regulat. Dirijorul, pe care l-a trimis sindicatul nu se interesează de activitatea corului In general, resortul de educație și cultură din fabrică, nu ține nicio legătură cu sindicatul, nerăspunzând la convocările acestuia. Este, evident, și o vină a sindicatului, că nu a curmat dela început această situație, luând măsurile cuvenite pentru îndreptarea lucrurilor. Oricum, lipsa de activitate artistică de aci e un fapt care nu poate fi tăgăduit și care trebuie să dea de gândi tovarășilor dela fabrica „Sarf I“. BIBLIOTECA. CÂTEVA BROȘURI La bibliotecă am întâlnit o situație intolerabilă. Intr'un dulăpor dintr'un culț al „clubului“ stau răsfirate vreo 30 de broșurele de ideologie, unele în mai multe exemplare, câteva cadte culturale C- G. M. și 4 (patru) volume de „literatură“ (tn realitate cărți economice și politice). La nedumerirea noastră, tovarășii responsabili culturală răspuns că toate volumele ne-a au fost epurate de sindicat, care a ridicat cărțile nepotrivite. Și cum majoritatea erau cărți fasciste, biblioteca a rămas fără cărți! Acest lucru s’a petrecut cam de mult, dar nimeni nu s'a interesat ca să fie înlocuite cu alte cărți, care să fi fost achiziționate prin sindicat. GAZETELE DE PERETE Constatările pe care le-am făcut cu privire la gazetele de perete din curtea fabricii se aplică și la acelea din „Clubul muncitoresc“. Articole vechi, neîngrijite, scrise la repezeală, ele se încadrează perfect în atmosfera de neglijență față de activitatea culturală. ZIARELE MUNCITOREȘTI NU SE CITESC Un fapt care dovedește cu câtă nepăsare este privită munca de ridicare ideologică, este acela că în fabrică de luni de zile nu mai vine „SCÂNTEIA". Din pricina unei delăsări condamnabile, muncitoarele nu capătă și deci nu citesc ziarul care constituie mijlocul indispensabil de îndrumare politică și ideologică a oricărui muncitor din R- P. R. Desigur că această situație e destul de gravă. Ea nu poate fi nici explicată nieijustificată, ci trebuie să fie îndreptată pe loc. In felul acesta, se prezintă situația, pe tărâm cultural și axetistic, la fabrica „Sarfil". Este o situație care necesită o urgentă și energică acțiune, care să înlăture delăsarea și să răspândească printre muncitoarele de aci lumina culturii și a ideologiei biruitoare a clasei muncitoare, învățătura marxistă-leninistă. Mircea Solgan 0 munca rodnica inițiată de Sindicatul Profesorilor din Pitești Sindicatul Profesorilor din Pitești a organizat un curs de pregătire pentru examenele de admitere în școlile medii, ajutând astfel pe elevii care se prezintă la aceste examene să învețe metodic și temeinic. Este, de bună seamă, o inițiativă frumoasă și folositoare. O astfel de inițiativă contribue mult la desființarea uneia din cele mai mari racile ale trecutului : lipsa de interes și de dragoste a profesorilor față de elevi, depărtarea elevilor de profesori, care se vădeau, în majoritatea cazurilor, ca niște „tirani ai catalogului“, creind, printre cei ce porneau la învățătură, o atmosferă de apăsare, de asuprire. ►. Acum, când elevii, în loc să se gândească cu frică, tremurând, la clipa în care se vor afla in fața profesorului, la tablă, văd că dascălii lor, vin ei înșiși — un chip benevol — să-i ajute în vederea examenelor, îi vor privi ca adevărați îndrumători intelectuali . In afară de acestea, elevii au un folos imediat și real, tocmai In momentul hotărîtor al examenelor de admitere, prin ajutorul ce-i dau profesorii. Cursul de pregătire, inaugurat de Sindicatul Profesorilor din Pitești, a durat două săptămâni. Timp suficient pentru ca elevii să-și poată însuși cele trei ori patru materii, învățând disciplinat, și primind explicațiile profesorului, ceea ce le ușurează foarte mult munca, lucrul acesta este cu deosebire folositor pentru elevii cei mulți, care nu dispun de mijloace materiale ca să poată plăti un „meditator“, și ai căror părinți aflați in munci grele, nu sunt în măsură să-i ajute la pregătirea examenelor. Pentru principiul just și sănătos de la care a pornit, inițiativa Sindicatului din Pitești, este o pildă care se cuvine a fi subtilată. V. R. Șirianu Deschiderea Filarmonicei de Stat Filarmonica de Stat deschide stagiunea de concerte 1948—1949 Duminica viitoare (3 Octombrie) la Ateneu. Ca și în trecut, concertele duminicale vor fi precedate de concertele educative, având loc Sâmbăta, orele 17, și afectate exclusiv studenților și elevilor. In fiecare Duminică, la orele 17, Filarmonica de Stat va da concerte pentru sindicate, biletele distribuindu-se prin C.G.M. Programul primului concert cuprinde concertul brandenburgic Nr. 1 de Bach, Capriciul pentru dan J și orchestră de M. G. Andricu f,solist, Compozitorul) și simfonia nr. 1 de Schumann. Conducerea muzicală o are 1 maestrul Const. Silvestri. Biletele la Agitot. Vin copiii de la țară să învețe meseria... Doi tineri în pragul vieții. Au plecat mânați de aceiași dorință nestăvilită: să învețe Unul e moldovean din meseria. Albeștii Fălciului, altul din Brădicenii Gorjului. S’au întâlnit în cămăruța tovarășului de la poarta fabricii, unde își pregăteau cererea și actele pentru examen. La uzinele metalurgice „Vasile Roaită, (fost „Voina“) vor fi In toamna aceasta»0 de locuri libere n anul I. Tot felul de meserii : dela strungărie la târmplărie, dela turnător la matrițer. Vor fi candidați mulți. S’au înscris până acum peste 200. Dar cei doi „voinicei“ sunt încrezători în puterile lor: — Eu pregătit bine istoria, matematica, fizica și româna, Făcui și puțin desen“ — incepu confesiunea micul gorjan. — Am învățat și eu — spuse moldoveanul, cu glasul domol. — Ai o coală di hârtie ? — am făcut șederea.,,. Tovarășul rupe foaia lui în două și amândoi încep să scrie, unul lângă altul: „Tovarășe director, subsemnatul,dornic de a învăța meseria de....“ Mâinile amândurora s'au oprit in același timp. — Tu să meserie vrei să tnveți? —■ Mă fac lăcătuș. Că-i meserie bună și la sate. Dacă nu m’o primi, mă fac strungar. — Eu vreau să mă fac mecanic. Și penițele complectează cuvântul care i-a determinat să facă atâta cale și care simbolizează pentru ei viitorul. Doi copii. Copii ? După înfățișare numai. După experiența aspră a vieții lor de-o șchioapă, însă sunt, oameni căliți în lupta cu nevoile. In satul lui Banta Dumitru lipsesc meseriașii Banta Dumitru și-a văzut într’o zi tatăl venind bolnav acasă. Slăbiciunea de care suferea l-a doborît. Nu mai putea lucra la București. Iar el nu mai putea urma școala la Peștișanii. Voise să se facă fierar... A trecut la munca câmpului și a ajutat părinții. Lângă bătăturile făcute de primele lovituri ale ciocanului, s’au adaogat altele, făcute de coasă și de coarnele plugului. Acum, la munca câmpului rămas fratele său. El și-a aminitit într’o zi de fabrica aceea mare pe care a văzut-o în Capitală, unde lucrase tatăl lui, a văzut cum în satul lor lipsesc meseria și mai ales lăcătușii — și-a făcut iute, oltenește, o sași coteală. Apoi, intr’o seară, după ce bătrânul a frânt mămăliga. Ban, la Dumitru nu s’a mai putut stăpâni și a început, emoționat „Tăticule, dă-mi bani să duc la București. Vreau să mă învăț o meserie. D-ta ești bolnav și e greu să ne mai întreb pe toți. Așa, mai târziu, ou veni ca lăcătuș și vă oiu ajuta....“. — Acum, ici rămân, până învăț meseria. — termină el povestirea. — Și dacă nu poți trece la examen ? — La Peștișani am avut media nouă. Mă pregătit bine. Nu se poate „să mă cadă”. De acum încolo îi înconjoară dragostea muncitorilor Moruș Ion a fost băiat de prăvălie la o cârciumă în Albeștii Fălciului. — Mi-am dat seama că asta nu-i o meserie.... Tata nu avea însă bani să mă trimită să’nvăț asta și am mai stat acolo un an până mi-am făcut rost. A fost greu. Jupânul știe că vreau să plec și mi ghiontea... Dar acum s aici și nu mă mai întorc decât mecanic.. Ai tău actele? — Da ! — Să mergem... Și cei doi tovarăși urcă Încrezători treptele spre încăperea comitetului de întreprindere. Ei știu că vor întâlni acolo grija și căldura marei familii muncitorești. ★ Vin copiii de la țară să învețe meseria. La 5 Octombrie vor face față examenului. Pe urmă tainele meșteșugului le vor fi desvăluite rând pe rând, până când vor putea repara primul lacăt, struji un bobț, sau până vor da prima formă unei scânduri. Clipa aceea va fi măreață; să vezi cum creiezi cu mâinile și cu priceperea ta ! O IMPORTANTA ACHIZIȚIE A MUZELUI .TOLSTOI" Muzeul de Stat „Tolstoi" din Moscova a achiziționat de curând arhiva personală a fiului cel mai mare al lui L. Tolstoi — Sergiu Tolstoi. Arhiva conține, între altele, 24 de scrisori ale lui L. Tolstoi eăfine Sergiu Tolstoi și soția sa, din anii 1854—1910 și autografele romemniului „Reînvierea”. Arhiva mai conține, de asemenea și copia testamentului lui Tolstoi. IN UCRAINA FUNCȚIONEAZĂ 30 000 ȘCOLI In Ucraina Sovietică funcționează aproape 30 000 școli de 1n vățămârnt general, în „ care învață gfrea 6’ milioane școlari . '''In' republică au fost restaurate și puse in funcțiune 158 așezăminte: «de învățământ superior, distruse în timpul ocupațiunii hitleriste. Cursurile școlilor superioare ucrainene sunt urmate de 129.000 studenți, cu 10.000 mai mulți decât un 1046 și cu 1200 mai mult decât înainte de războiu. Școlile republicii au căpătat în acest ten școlar 22 milioane manuale de învățământ în ucraineană, moldovenească, limbile etc. Școlile și-au completat colecțiile de materiale demonstrative de învățământ cu nouă piese in valoare de 25 milioane ruble. PREGĂTIREA CADRELOR MUZICALE IN UNIUNEA SOVIETICA Ministerul Instrucțiunii Publice din Uniunea Sovietică și Comitatul pentru problemele de artă de pe lângă Consiliul de Miniștri au hotărit a se lua măsuri Pentru ameliorarea pregătirii cadrelor muzicale. In acest scop vor fi revăzute toate programele și manualele școlare. Secțiunile de muzică vocală ale conservatoarelor vor intra pe cei mai mari specialiști pentru a preda cursuri studenților. Vor fi organizate și cursuri pentru ridicarea nivelului profesorilor. A fost creată o comisiune Pentru reexaminarea profesorilor conservatorillor și școlilor muzicale Această comisiune este compusă In vacanță vor povesti celor de acasă dspre traiul lor din uzine. Vor spune că au fiecare paiul lor curat, schimburile lor, hainele lor, mâncare bună și îndeajuns, și cărți cu învățături folositoare. Unii vor duce acasă primii bănuți câștigați. Vor veni tot mai mulți, până vor înlocui pe muncitorii care și-au făcut datoria față de obște — așa cum se pregătește să înlocuiască Banus Dumitru pe tatăl său — sau vor pleca înapoi în satele lor, ca să ducă și acolo binefacerile meșteșugului. Se vor întoarce oameni formați, cetățeni demni, care vor lumina și vor conduce satele în ritmul schimbărilor de la orașe. Căci prin tinerii țărani care vin în uzine să învețe meseria, satele și orașele se leagă cu o lană în plus. Vasile Târnăvean« din cei mai buni cântăreți sovietici: V Barsovs, I. Kozlovski, N. Obuhovs, A. Pirogov și alții. CE ESTE „BIBLIOTECA ÎNVĂȚĂTORULUI" Pentru a veni in ajutorul învățătorilor, Editura pedagogică a Ministerului Instrucțiunii Publice din Republica Federativă Rusă editează anul acesta „Biblioteca învățătorului”. Această colecție va diferite cărți consacrate cuprinde problemelor pedagogice sovietice și metodologiei predării diferitelor materii in școlile primare și secundare. Intr’un volum special au fost concentrate ideile lui Mers și Engels despre educație și instrucție. ’* Pe curând, au fost tipărite cărțile: :„Ideile pedagogice a le lui Cemâșevski", „30 de ani de școală sovietică”, „Școala sătească” , și altele. Tirajul tote *1 „Bibliotecii învățătorului" este de 132500 exemplare. Editura mai tipărește pe lângă această colecție, diferite cărți de literatură și pedagogie intr’un tiraj de 3 milioane exemplare. DESCHIDEREA STAGIUNII TEATRALE DE IARNA LA TAȘKENT Teatrul de Stat de operă și balet „Nevoi”, din Tașkent, și-a deschis stagiunea de iarnă cu opera „Petit și Medjun”. Teatrul dramatic uzbec, inaugurează stagiunea cu piesa lui P*x»lenco — „Fericirea” — tradusă În limba uzbecă de Abidov. Teatrul rus „Gorki”, s-a prezenta piesa lui Pagodin și Iuponeev în „Familia pilotului" POSTURI DE EMISIUNE IN SATELE UCRAINEI ! In satele Ucrainei funcționează 1882 de posturi de radio-emisiune. Mai mult de jumătate din aceste posturi emit regulat știri și informații locale. Postul de emisiune al colhozului I „Șevcenko” emite la fiecare trei zile .,Ultimele știri din colhozuri”. Cei mai buni brigadieri și conducători ai fermelor vorbesc 1n microfon despre munca lor. In fata microfonului se produc, deasemeni, cercurile locale de artiști amatori, teatrul azerbaidjan LA MOSCOVA Le Teatrul „Stanglavski și Na mirovici-Dancenco" din Moscova, au loc în prezent reprezentantul- date de Teatrul de Stat azerbaidjan. Teatrul pune în scenă la Moscova, șapte dintre cele mai bune spectacole ale sale, printre care piesele scriitorilor azerbaidjani Aimed Vurgun — „Yaghir” și a lui Enver Mamedhanit — „Dimineața Orientului”, pentru care autorii au fost distinși cu premiul Stalin. CARNET CU miRAJ sovietic Nr. 22 Nr. 22 . A apărut în limbile rusă, română, franceză și engleză. „PENTRU PACE TRAINICA, PENTRU DEMOCRAȚIE POPULARA!“ București. Organ al Biroului Informația al Partidelor comuniste și muncitorești cuprinde: O PUTERNICA ARMA IDEOLOGICA A MIȘCĂRII COMUNISTE INTERNAȚIONALE P, IUDAN : O operă clasică a comunismului științific. GH. GHEORGHIU-DEJ: Exemplul măreț de construire a socialismului. O carte care îndeamnă la luptă și victorie. O genială operă a timpurilor noastre. P. G. (b) al U. R. S. S. ne învață să luptăm și să învingem. Istoria P. G. (b) al U. R. S. S. și problemele actuale ale Franței. Pentru însușirea aprofundată a ideilor marxism-leninismului. Sarcinile de mare importanță ale Partidului Muncitoresc Polonez la sate. Steagul luptei Partidului Comunist Italian. Vorbele și faptele fățarnicilor din C. C. al P. C. I. Invazia dolarului în America Latină. De nânare la „I.Ibr aria Noastră”, Cal. I ietnriei, Nr. 45 și la toate chioșcurile LEI 12 I. BERMAN: R. SLANSKY: Z. BIRO : G. COGNIOT B. DRENSKI: A. DOMIN: S. NICHIGI: L. TOLCANOV H. MING: o expoziție închinată Istoriei Partidului Comunist (b) al 17. S. Pentru a da posibilitate muncitorilor și funcționarilor cât și publicului ocupat în timpul săptămânii, de a consulta ultimele cărți apărute în Editura Partidului Muncitoresc Român și în celelalte edituri, „Librăria Noastră” din Calea Victoriei 45, a hotărât să țină deschis în fiecare Duminică dimineața între orele 11 — 14. Cu ocazia aniversării a U ani de la apariții Istoriei Partidului Comunist (b) al Uniunii Sovietice, „Librăria Noastră“ va prezenta începând de Duminică 3 Octombrie o expoziție închinată acestei opere a lui I. V. Stalin, adevărată enciiclopedie a marxism-leninismului, j