Viața Sindicală, noiembrie 1948 (Anul 5, nr. 353-377)
1948-11-01 / nr. 353
iin] IV SERIA II-a Hr. 353 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVA! REDACȚIA: B dul 6 Martie No. 20 Telefon Centrala 0 34.65 Telefon Provincia 3.71.596 PAGINI 4 LEI ADMINISTRAȚIA: str. Const. Mitts Ns. 10 Telefon Central 3.05.44 Abonamisate provincie: 3.70.88 CLASA MUNCITOARE, POPORUL ROMAN, ÎNTÂMPINAR N* PREZENEI rAIMIETIEE" CU DRAGOSTE ȘI ÎNSUFLEȚIRE Azi începe „Săptămâna Prieteniei Româno-Sovietice”, încadrată de cel de al Il-lea Congres General al ARLUS-ului și de sărbătorirea zilei de 7 Noembrie, această săptămână este consacrată manifestatiunilor de dragoste ale oamenilor muncii dela noi pentru prima Țară a Socialismului, pentru popoarele sovietice și genialul lor conducător, Generalissimul I. V. Stalin, învățătorul și îndrumătorul muncitorilor de pretutindeni. Dela eliberarea noastră de sub jugul fascist de către glorioasa Armată Sovietică, sprijinul prietenesc, ajutorul frățesc dat din partea Uniunii Sovietice s’a făcut simțit în toate domeniile. Datorită acordurilor economice și materiilor prime importate din U.R.S.S., am putut face productivă industria noastră grea, bază a refacerii și progresului economiei naționale. Grâul sovietic a adus alinare populației noastre în timpul cumplitei secete. Reprezentanții Uniunii Sovietice ne-au apărat cu fermitate drepturile la Conferința de Pace. Cu toate acestea, poporul român răspunde manifestându-și recunoștința față de marele său prieten Uniunea Sovietică. Aceasta se oglindește și în amploarea deosebită ce-a luat-o „Arlus”-ul, organizația de massă pentru strângerea legăturilor noastre cu U.R.S.S. Astfel ARLUS-ul a devenit o largă organizație populară, cu rădăcini adânci în massă și cu o bogată activitate, numărând peste 12.000 unități componente, cu peste un milion și jumătate activiști. De aceea, sărbătorirea „Săptămânii Prieteniei RomânoSovietice constitue pentru masele largi populare din țara noastră un prilej pentru a-și exprma recunoștința și dragostea față de Țara Socialismului. Invatand permanent din experiența popoarelor sovietice, călăuziți de Partidul Muncitoresc Român, — care se inspiră din experiența gloriosului Partid Comunist (bolșevic) al lui Lenin și Stalin, — clasa muncitoare și poporul român merg pe drumul construirii socialismului în țara noastră. Iată de ce privim cu dragoste și recunoștință la Uniunea Sovietică, iată dece nutrim o prietenie adâncă pentru popoarele sovietice. „Săptămâna Prieteniei Româno-Sovietice” întâmpinată de massele muncitoare din țara noastră cu manifestări sincere și însuflețite de dragoste pentru marea Țară a Socialismului. Ce voiau criminalii.. Procurorul și-a încheiat rechizitoriul. Liniștea desăvârrșită în care era scufundată sala, unde se judecă procesia celor mai odioși complotiști și spioni, mai stătue încă un răstimp . Apoi, încet-incet, se ridica zumzetul care umple sala și care este cel al comentariilor pe care fiecare simte nevoia să la facă. Publicul este format în cea mai mare parte din muncitori, și ei nu șovăesc să-și împărtășească impresiile,chiar când nu se cunosc personal. Vecinul de bancă, de la care am aflat că este turnător, îmi spune direct: — Tovarășe, eu i-aș condamna la moarte pe bandiții din boxă." După o clipă el a adăugat: — Mă tot uită în boxă ■ și mă gândesc că șobolanul de Popp (intr’adevăr, Popp aduce cu un imens guzgan de cadavre) și toată banda ne-au făcut nouă atâta rău! De câte ori n’am strâns noi cureaua ca și tovarășii de la Reșița, din cauza sabotajului lui Popp și a celorlalți criminali de teapa lui— Așa a început discuția noastră. Tovarășul mi-a povestit apoi ce se întâmpla în fabrica lui pe vremea patronului. Deoarece tovarășul *turnător nu poate să despartă crimele complotiștilor care se află G. Mir înescu (Coru’mare în p’gi 4a col. 7—8) In cinstea zilei de 7 Noembrie ■11IIOELA Bill ,,1111111” ȘI-AU ÎNDEPLINIT angajamentul CU Al ZILE ÎNAINTE DE TERMEN mai dârziarele înroșite, ridicând mai despart de 7 Noembrie, manvolbură de scântei. Era st. începutul lunei Octâ’râ- multă repeziciune. Ciocanele izbeau jus a fost depășit. In zilele ce-i bune. Sala de ședințe a uzinelor ,,Laminorul“ gemea de mulțimea muncitorilor veniți la adunarea generală,. Când s'a ridicat să «orbească iovi." "Zamfir, secretarul comitetului sindical, în sală s’a făcut liniște deplină. Vorbele lui evocă zilele lui Noembrie 1917. El descrie lupta dusă de muncitorimea sovietică pentru eliberarea de sub exploatatorilor și făurirea jugul unei vieți mai fericite pentru oamenii munci . De aceea, tovarăși, cea de a 31-a aniversare a Marei Revoluții Socialiste din se cuvine s’o cinstim, Octombrie, întâmpinând-o cu nouă succese în muncă Apoi angajamentele și chemările la întreceri au pornit tot mai multe, tot mai însuflețite, brațele se încordează. PRODUCȚIA SPOREȘTE Brațele s-au încordat. Rimul munei a devenit mai viu. Fonta topită era turnată în forme cu mai cu cât numărul zelar scădea, cu atât liniile graficelor urcau, indicând sporuri de producție accentuate. DISCIPLINA IN MUNCA CRESTE, IAR ABSENTELE SCAD La poartă nimeni nu mai ponta după ora de începerea lucrului. Cei cari de obicei întârziau, „din cauza tramvaiului“, erau acum printre primii care soseau la fabrică. Iar cei la care „îmbolnăvirea” devenise obiceiu, ca prin minune s‘au făcut sănătoși. „Treburile de acasă“ din pricina cărora mulți se învoiau sau chiar lipseau nemotivat de a serviciu, s‘au rărit, după cum s‘a rărit și forfota de ici-colo prin fabrică. 6 EPRUBETE IN 30 DE MINUTE IN LOC DE UNA INTR'O ORA ȘI JUMĂTATE Astfel, treaba mergea în plin. Numai la secția regie munca mergea mai anevoios. Pilirea eprubetelor de laborator luau muncitorilor timp prețios, pe care l-ar fi putut întrebuința la alte lucrări. La o singură eprubetă se pilea o oră și jumătate. Era mult și obositor. Dar tov. Ionescu I., strungar, ajutat de tovarășii Niculescu S. Badea Gh. și Enache au construit un dispozitiv care, aplicat la strung, îndeplinește această operație mai repede și mai bine economised efortul muncitorilor. Cu ajutorul dispozitivului se strințesc 6 eprubete în numai 30 de minute A FOST ATINS ȘI AL TREILEA OBIECTIV AL ÎNTRECERILOR citorii de la „Laminorul“ voc de-Filele calendarului cădeau una câte una. Până la 7 Noembrie mai sunt... și pe pătratul negru era scris cu creta numărul zilelor. Intr‘o dimineața pe tabel era scris mare, cifra 12. Deci 12 zile mai despărțeau pe munctorii dela ,,Laminorul“ de marea sărbătoare. Era 26 Octombrie. Afară, soare, le împrăștia raze căl duțe. In aiei Here, mare încordare. Muncitorii, cu ochii aținiți asupra lucrului, cu mâinile prise strâns pe cozile ciocanelor sau pe clești, scoteau din cupoarele dogoritoare fierul în .roșit, apoi cântecul nicovalei începea. Și așa până seara, putând întunericul nopții a încep să cuprindă pământul când ultima notă a nicovalei se pierdea din ungherele halelor. s-a anunțat marea veste care a umplut inimile de bucurie. A fost îndeplinit și al treilea punct din obiectivele întrecerilor Planul de producție a fost realizat cu 11 zile înainte de termen. 12" „ PESTE PLAN. PANAEA 7 NCEPBRIE înaintea muncitorilor erau 12 zile. Ei și-au luat un nou angajament, în care se prevede că j până la 7 Noembrie să depășească producția cu 12 la sută. La multe din articole, procenta-i JILNI. 1 va ilia nla lari în Mimie Ion Molia si Ionn ■ JlI É Iwin în frunte cu Uniunea Sovietica, pentru pace și democrație" închiderea lucrărilor celui de al doilea Congres General A. R. L. U. S, Noul Consiliul General de Conducere. Rezoluția votată Cal de-al doilea congres general ARLUS, și-a încheiat eri dimmineață lucrările. Prezența celor treisprezece delegații, reprezentând treisprezece țări, a fost prilej de furtunoase aplauze pentru asistență. Acest congres s-a dovedit a fi exprimat nu numai solidaritatea poporului român în jurul marei noastre prietene, Uniunea Sovietică, ci solidaritatea tuturor popoarelor cari văd în Țara Socialismului, pe marele apărător al păcii și independenții lor. Tov. N. Popescu-Doreanu, care a prezidat ședința de închidere, a" salutat, în numele Congresului, delegația sovietică, dând apoi cuvântul tov. Șcacico, președintele Asociației ucrainene pentru relațiile cu străinătatea U.O.C.S. care salută Congresul, urând ARLUSULUI succese în munca sa pentru întărirea și desvoltarea R. P. R. D sa aduce salutul poporului pune toate strădaniile pentru ca,de-1 ucrainean, care animat depășirea de 12 Vo să fie îndeplinită. V. Stalin și-a refăcut țara după la toate articolele. distrugerile de pe urma răz. . 1boiului. Poporul ucrainean în__________________I* _UTUțelege bucuria poporului ro-Federației Studenților Român. Democrați, a Federației Tineretului Democrat Român și a altor organizații de massă. După descărcarea Consiliului General de Conducere, Iov. C. Papadopol face raportul la proectul de Statut, pe care Congresul îl votează după ce sunt aduse unele modificări. Se introduce amendamentul propus de tov. Leonte Răutu, la scopurile Arlusului: „să antreneze massele largi din R. P. R. la lupta pentru pace trainică și democrație, dusă de forțele democratice ale lumii in frunte cu Uniunea Sovietică“. Tov. Sanda Rangheț, din partea Comisiei de Candidare propune spre votare pe marii candidați ai Consliului General de Conducere. Congresul alege cu unanimitate de voturi, următorul Consiliu General de Conducere, de prietenie cu U.R.S.S., din I propus în ordinea alfabetică , mân în lupta sa pentru pace și democrație. Apoi, au adus salutul lor, delegația finlandeză, belgiană, balcană, cehă. Tov. Popescu-Doreanu dă citire telegramelor de salut, primite din partea Asociațiilor Noul Consiliu General de Conducere A R.S.U S. , Scoția- Irlanda, Norvegia, Prof. C. I. PARHON, Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale, Președinte al Consiliului;AGIU CONSTANTIN, Vicepreședintele Frontului Plugarilor; APOSTOL GHEORGHE, Președintele Confederației Generale a Muncii; APOSTOL Z., secretar general al Filialei ARLUS-București; BUDEANU HARALAMBIE, secretar general al Ministerului Artelor și Informațiilor; Dr BOGDAN IOSIF; BOJAN PAVEL BORÁNNIC DOBRE, plugar, jud. Ialomița; BORILA PETRE, șeful Direcției Superioare Politice a Armatei; BOTEZ NICOLAE, secretar al Consiliului Județean Brașov; BUJOR GH. MIHAI; CAPLAR DOBRISLAV, plugar județul Timiș; CATARGI LASCAR; CHIȘINEVSKI IOSIF, secretar al Partidului Muncitoresc Român; CONSTANTINESCU IAȘI P., Vice-Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale, COSMA ALEXANDRU, muncitor, Baia Mare; CRĂCIUN CONSTANȚA, președintă Uniunea Femeilor Democrate din România; FLORESCU GHEORGHE, secretar general al luat parte și delegați ai fabrii Uniunii Tineretului Muncitoresc din oilor din Capitală, România; Prof. GAAL GABOR, a-Numeroși brigadieri, munci- cademician; GHEORGHIU - DEJ tori și tehnicile«ii au fost de i GH., prim Vice-Președinte al Concorații cu „Birapelull Municiu“, s''*uu' c'e Miniștri și Secretar General al Partidului Muncitoresc Român; GRAMA IORDACHE, municitor Lemaître-București; GRUIA COLAE, președintele Uniunii C. F. R.; RACSO ALEXANDRU, deputat; KONCZ ȘTEFAN plugar, județul Odorhei; MACOVEI POMPILIU, arhitect; MAGHERU MIHAI, ministru plenipotențiar; MEZINCESCU EDUARD, ministrul Artelor și Informațiilor; Dr. MILCU ȘTEFAN, MORARU NICOLAE, secretar general al Ministerului Artelor și Informațiilor; MUJIC MIHAI, președintele Uniunii Miniere; NEGRU RADU, muncitor C.F. R.București; Prof. NICOLAU GHEORGHE, secretar general al Academiei Republicei Populare Române; Prof. NICOLAU ȘTEFAN, directorul general al Institutului de Studii Româno-Sovietic; NIKOLSKI VANDA; Prof. OERIU SIMION; PAPADOPOL CONSTANTIN PAUKER ANA, Ministru al Afacerilor Externe și Secretar al Partidului Muncitoresc Român; Prof. PETROVICI EMIL, academician; POP GRIGORE, plugar, județul Satu Mare; Secretar POPESCU-DOREANU ,„ General al Președinției Consiliului de Miniștri; POPOVICI BORISLAV, președiintele Uniunii Asociațiilor Culturale Democrate Slave din România; Prof. PROFIRI NICOLAE, ministrul Comunicațiilor; RAINICI D. ILIB, secretar al Consiliului Sindical Județean Covurlui; RANGHEȚ SANDA; RĂUTU LEONTE; Prof. SANIELEVICI, academician; Prof. TRAIAN SAVULESCU, Vice - Președintele Consiliului de Miniștri, Președintele Academiei Republicei Populare Române; SZEKELI GHEORGHE, plugar, județul Alba; TOMA ANA, secretar general al Ministerului Afacerilor Externe; VASILIU ADELA plugăriță, județul Bacău; VEVERIȚA DUMITRU, muncitor, „23 August“, București, Delegația sovietică la Congresul Artus Inaugurarea liniei ferate Filiași Bumbești Livezeni dri dimineața a avut loc la Stația Vie Pintilie, inaugurarea liniei ferate Filiași-Bumbești-Livezeni terminată din șapte luni, prin munca voluntară a 27 000 de brigadieri, ajutați de muncitori specializați și tehnicieni.La solemnitatea predării acestei linii Căilor Ferate și la meetingul care a urmat au luat parte reprezentanții Prezidiului Marii Adunări Naționale, în frunnte cu Prof. C. IPARHON, ai guvernului în frunte cu Dr. PETRU GROZA și tov GH. GHEORGHIU-DEJ, Secretar General al PM.R., tov. GH APOSTOL, președintele C G.M, precum și numeroși fruntași ai vieții noastre politice. A participait deasemeni și o delegație a tineretului sovietic-La meeting au luat parte cu deosebită însuflețire mii de brigadieri și tehnicieni precum și numeroși minicitori mineri din împrejurimi. Deasemni au Lim? I Noemfrie 194# inmedorimea tin n fi organizată in sindicate a strâns pentru greviștii francezi un fond de 3 milioane lei Telegrama adresată de Comitetul Central al C.G.M. din R.P.R. către Confderața Generală a Muncii din Franța Dragi tovarăși, pentru apărarea dreptului la viată a salariaților din Franța, este în acelaș timp o contribuție însemnată ; ■în lupta pentru pace, pe cpre indicatele revoluționare de pretutindeni, urmând exemplul glorioaselor sindicate sovietice, o duc cu hotărâra. In semn de frățească solidaritate cu lupta erobă dusă de muncitorimea tron ©«**, Confederația Generală a Muncii din R.P.R., împreună cu Uniunile sale componente, a strâns un fond de 3 milioane lei pentru ajutorarea greviștilor și a familiilor lor. Din toată inima ne exprimăm dorința ca lupta bravilor mineri francezi, a întregii clase muncitoare și a întregului popor muncitor al Franței, să fie încununată de succes, cucerind un adevărat regim de libertate și democrație. Trăiască lupta unită a muncitorimii franceza, in frunte cu minerii, pentru obținerea tuturor revendicărilor cil Trăiască solidaritatea Internațională a celor eu muncesc ! Trăiască Federația Sindicală Mondială! In numele Comitetului Central al Confederației Generale a Muncii din Republica Populară Română Comitetul Central »I Confederației Generale a Muncii din Republica Populară Română, in numele tuturor salariaților organizați in sindicatele noastre, își exprimă întreaga solidaritate și simpatie fată de eroica , luptă dusă de muncitorii mineri din tara noastră, împotriva regimului de mizerie și de cruntă exploatare la care sunt supuși. Lupta pentru câștigarea unor condiții omenești de existență a muncitorilor mineri și a întregii clase muncitoare din Franța, este cu atât mai grea, cu cât regimul reacționar din Franța, susținut de trădătorii clasei muncitoare, folosește cea mai cruntă teroare polițienească pentru a slăbi unitatea de acțiune a mișcării voastre sindicale și pentru înăbușirea luptei proletariatului francez în vederea îmbunătățirii condițiilor de existentă pentru toți oamenii muncii din Franța și pentru familiile lor. Ne dăm prea bine seama că lupta pe care minerii Franței o duc împotriva celora care vor să distrugă libertățile clasei muncitoare, pentru a putea mai ușor să înfeudeze poporul la imperialiștilor americani parul si englezi, are o importantă vitală pentru toți oamenii muncii de pretutindeni. Lupta sindicatelor voastre Președinta (ss) «H. APOSTOL După meeting a avut loc defilarea brigadierilor și tuturor muncitorilor și tehnicie- dumitru, președintele Consiliului mlor care au dus la bun start județean Timiș. ILIESCU OCTAV, șii această măreață operă de muncitor, secretar general a Fiinteres național, flialei ARLUS-Iași. IONESCU INCOMITETUL NAȚIONAL PENTRU SĂRBĂTORIREA PRIETENIEI ROMÂNO-SOVIETICE anunță pentru astăzi Luni 1 Noembrie, ora 18, la Casa Prieteniei Româno-Sovietice conferința Tov. I CHIȘINEVSCHI Secretar al C.C. al P. M. R. „U.R.S.S. este chezășia desvoltării Republicii Populare Române” In pag. 4 și 5 . ■ Discursul lui Vladimir Iacovlev, în numele delegației sovietice. • Raportul general de activitate. • Rezoluția votata. • Mesagiul de închidere al prof. C. I. Parhon. Crossul „Să întâmpinăm ziua de 7 Noembrie” a strâns in toată țara peste 100.000 participanți Concurenții intr’una din seriile probei rezervate începătorior l a București. ‘ ' IH LUPTA MINERILOR FRANGȘZ» de FERNAND GRENIER deputat de Paris membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Francez '■ Tov. Fernand Grenier, deputat de Paris, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Francez și vicepreședinte al Asociației pentru strângerea legăturilor cu Uniunea Sovietică „France — U. R. S. S", se află printre noi, venit în delegația franceză, spre a lua parte la lucrările celui de al ll-lea Congres General U.R.S.S. D-sa a binevoit să scrie pentru ziarul nostru articolul de mai jos: De patru săptămâni, 300.000 de mineri francezi se află în grevă spre a -și apăra dreptul lor la existență. Două cifre ne arată bine care este situația actuală a clasei muncitoare franceze : salariile sunt de opt ori mai ridicate decât cele dinaintea războiului, dar prețurile alimentelor și obiectelor de consum sunt de șaptesprezece și optsprezece ori mai ridicate ; adică puterea de cumpărare a muncitorilor este inferioară mai mult de jumătate celeia din 1939. Și ea continuă să scadă. Niciodată până acum, Franța n'a oferit așa cum oferă astăzi, spectacolul unei minorități de capitaliști și speculanți lăfăindu-se într'un lux atât de neobrăzat în fața mizeriei din ce în ce mai mari a maselor populare. De când miniștrii comuniștii au fost scoși din guvern, în Aprilie 1947, situația economică și financiară a Franței n'a făcut decât să se înrăutățească — și toate pronosticurile asupra. .,ajutorului hotărîtor" al Planului Marshall, s'au dovedit a fi o înșelăciune și minciună. Mai mult, politica guvernamentală de pregătire a războiului antisovietic presupune cheltueli militare enorme — un miliard de franci pe zi . Cheltueli care burgheziimea vrea să fie suportate de masele populare. Minerii sunt, ca și ceilalți muncitori, greu loviți de această politică a mizeriei. In afară de asta, burghezia înțelege să le smulgă și drepturile câștigate după eliberare și obținute în timpul când miniștrii comuniști au fost în guvern, în anii 1944—1946. Acestea sunt cauzele marei bătălii a minerilor. Prin ce se caracterizează această grevă eroică ? 1) Prin unitatea sa, Minerii cu convingeri politice comuniste — marea majoritate, — minerii socialiști minerii catolici, cei fără de partid se găsesc cot la cot în această luptă cu toate uneltirile de trădare ale conducătorilor socialiști și catolici. 2) Prin combativitatea sa,l n'a mers atât de departe cu măsurile de represiune.. Regiunile miniere sunt invadate de forțele de represiune. Tancuri, gaze, totul este întrebuințat împotriva greviștilor. Dar aceștia, susținuți de femeile lor, au hotărît să îndure tot, decât să capituleze. Ei se despart de copiii lor — adăpostiți în familiile din regiunile industriale unde nu este grevă, — beau numai apă, dar nu capitulează. Mai mulți mineri au fost până acum uciși, opunându-se forțelor polițienești cari încercau , să se apropie de mine. 3) Greva minerilor a găsit un sprijin măreț din partea populației.1) Guvernul a încercat prin radio și ziarele din serviciul său să prezinte pe mineri cum că aceștia câștigă salarii foarte mari, că ar fi niște rebeli și că greva este ..pusăa cale de Moscova", etc. O propagandă deșănțată a fost deslănțuită împotriva acestor mineri, care sunt gloria și onoarea clasei muncitoare franceze.Ei au fost în timpul ocupației germane primii care au făcut grevă împotriva Gestapoului și 800 de mineri au fost împușcați de inamic sau, au murit în lagărele de concentrare). Valurile de calomnii au fost zadarnice. Nicicând o grevă nu s'a bucurat de un asemenea plan al solidarității. Sute de mii de muncitori (cu toate greutățile lor proprii) dau câte o ora, două, trei și chiar o fi din salsafiulor, în fiecare săptămână, pentru minerii greviști., Dqscerii refuză să descarce cărbunele care sosește din străinătate. Scriitorii și poeții noștri cei mai de seamă (ca Paul Eluard, prezent și el la Congresul ARLUS- ului) strâng fonduri pe stradă. Țăranii din vecinătatea ținuturilor minere aduc tone de alimente pentru greviști. Copiii greviștilor sunt primiți pretutindeni cu brațele deschise. La Paris de pildă familiile de muncitori și funcționari, care vor să-i primească în căminul lor sunt mult mai numeroase decât copiii sosiți. Se pot vedea, în unei sate, preoți colectând pentru mineri. Greva minerilor arată că lupta de clasă s'a ascuțit cu repeziciune în Franța. Poporul francez luptă cu o forță din ce în ce mai mare pentru dreptul său o viață și pentru independență țării sale, împotriva acaparării trusturilor americane, a politicii de mizerie și a pregătirii războiului de • către • guvernele marionete• ale ..Wall-Street-ului. . Mulțumesc cu duros și frățește" muncitorilor români care au înțeles admirabil“ datoria lor de /ri-l-î- ■ -ét . ‘ . Niciodată un ministru de interne solidaritate, făcând colecte pen(Cit ți reportajul-m -PAg. 4-a) —ca „socialistul" Josef Mach)— tru curajoșii noștri mineri.