Viața Sindicală, noiembrie 1948 (Anul 5, nr. 353-377)

1948-11-01 / nr. 353

iin] IV SERIA II-a Hr. 353 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI­VA! REDACȚIA: B dul 6 Martie No. 20 Telefon Centrala 0 34.65 Telefon Provincia 3.71.59­6 PAGINI 4 LEI ADMINISTRAȚIA: str. Const. Mitts Ns. 10 Telefon Central 3.05.44 Abonamisate provincie: 3.70.88 CLASA MUNCITOARE, POPORUL ROMAN, ÎNTÂMPINA­R N­* PREZEN­­EI rAIMIETIEE" CU DRAGOSTE ȘI ÎNSUFLEȚIRE Azi începe „Săptămâna Prieteniei Româno-Sovietice”, încadrată de cel de al Il-lea Congres General al ARLUS-ului și de sărbătorirea zilei de 7 Noembrie, această săptă­mână este consacrată m­anifestatiunilor de dragoste ale oamenilor muncii dela noi pen­tru prima Țară a Socialismului, pentru popoarele sovietice și genialul lor conducător, Generalissimul I. V. Stalin, învățătorul și îndrumătorul muncitorilor de pretutindeni. Dela eliberarea noastră de sub jugul fascist de către glorioasa Armată Sovietică, sprijinul prietenesc, ajutorul frățesc dat din partea Uniunii Sovietice s’a făcut simțit în toate domeniile. Datorită acordurilor economice și materiilor prime importate din U.R.S.S., am putut face productivă industria noastră grea, bază a refacerii și progresului economiei națio­nale. Grâul sovietic a adus alinare populației noastre în timpul cumplitei secete. Re­prezentanții Uniunii Sovietice ne-au apărat cu fermitate drepturile la Conferința de Pace. Cu toate acestea, poporul român răspunde manifestându-și recunoștința față de marele său prieten Uniunea Sovietică. Aceasta se oglindește și în amploarea deosebită ce-a luat-o „Arlus”-ul, organizația de massă pentru strângerea legăturilor noastre cu U.R.S.S. Astfel ARLUS-ul a devenit o largă organizație populară, cu rădăcini adânci în massă și cu o bogată activitate, numărând peste 12.000 unități componente, cu peste un milion și jumătate activiști. De aceea, sărbătorirea „Săptămânii Prieteniei Româno­­Sovietice constitue pentru masele largi populare din țara noastră un prilej pentru a-și ex­­prma recunoștința și dragostea față de Țara Socialismului. Invatand permanent din experiența popoarelor sovietice, călăuziți de Partidul Mun­citoresc Român, — care se in­spiră din experiența gloriosului Partid Comunist (bol­șevic) al lui Lenin și Stalin, — clasa muncitoare și popor­ul român merg pe drumul construirii socialismului în țara noastră. Iată de ce privim cu drag­oste și recunoștință la Uniunea Sovietică, iată dece nutrim o prietenie adâncă pentru popoarele sovietice. „Săptămâna Prieteniei Româno-Sovietice” întâmpinată de massele muncitoare din țara noastră cu manifestări sincere și în­suflețite de dragoste pentru marea Țară a Socialismului. Ce voiau criminalii.. Procurorul și-a încheiat re­chizitoriul. Liniștea desăvârr­șită în care era scufundată sala,­­ unde se judecă procesia celor mai odioși complotiști și spioni, mai stătue încă un răstimp . Apoi, încet-incet, se ridi­ca­­ zumzetul care umple sala și care este cel al comentariilor pe care fiecare simte nevoia să la facă. Publicul este for­­mat în cea mai mare parte din muncitori, și ei nu­ șovă­­esc să-și împărtășea­scă im­presiile,­­chiar când nu se cu­nosc personal. Vecinul de bancă, de la care am aflat că este turnător, îmi spune direct: — Tovarășe, eu i-aș con­damna la­­ moarte pe bandiții din­ boxă." După o clipă el a adăugat: — Mă tot uită în boxă ■ și mă gândesc că șobolanul de Popp (intr’adevăr,­ Popp aduce cu un imens guzgan de cada­vre) și toată banda ne-au fă­cut nouă atâta rău! De câ­­te ori n’am strâns noi cureaua ca și tovarășii de la Reșița,­ d­in cauza sabotajului lui Popp și a celorlalți criminali­­ de teapa lui— Așa a început discuția noa­stră. Tovarășul mi-a povestit apoi ce se întâmpla în fabri­ca lui pe vremea patronului. Deoarece­­ tovarășul *­turnător nu­­ poate să despartă crimele complotiștilor care se află G. Mir înescu (Coru­’m­are în p’gi 4­a col. 7—8) In cinstea zilei de 7 Noembrie ■11IIOELA Bill ,,1111111” ȘI-AU ÎNDEPLINIT angajamentul CU Al ZILE ÎNAINTE DE TERMEN mai dârz­iarele înroșite, ridicând mai despart de 7 Noembrie, m­an­­volbură de scântei. Era st­. începutul lunei Octâ’râ- multă repeziciune. Ciocanele izbeau jus a fost depășit. In zilele ce-i bune. Sala de ședințe a uzinelor ,,Laminorul“ gem­ea de mulțimea muncitorilor veniți la adunarea generală,. Când s'a ridicat să «orbească iovi." "Zamfir, secretarul comite­tului sindical, în sală s’a făcut liniște deplină. Vorbele lui evocă zilele lui Noembrie 1917. El descrie lupta dusă de muncitorimea sovietică pentru eliberarea de sub exploatatorilor și făurirea jugul unei vieți mai­ fericite pentru oamenii munci . De aceea, tovarăși, cea de a 31-a aniversare a Marei Revo­luții Socialiste din se cuvine s’o cinstim, Octombrie, întâmpi­nând-o cu nouă succese în muncă Apoi angajamentele și chemă­rile la întreceri au pornit tot mai multe, tot mai însuflețite, brațele se încordează. PRODUCȚIA SPOREȘTE Brațele s-au încordat. Rimul munei a devenit mai viu. Fonta topită era turnată în forme cu mai cu cât numărul z­elar scădea, cu atât liniile graficelor urcau, in­dicând sporuri de producție accen­tuate. DISCIPLINA IN MUNCA CRESTE, IAR ABSENTELE SCAD La poartă nimeni nu mai ponta după ora de începerea lucrului. Cei cari de obicei întârziau, „din cauza tramvaiului“, erau acum printre primii care soseau la fabrică. Iar cei la care „îmbolnăvirea” devenise obiceiu, ca prin minune s‘au făcut sănătoși. „Treburile de acasă“ din pricina cărora mulți se învoiau sau chiar lipseau nemotivat de­ a ser­viciu, s‘au rărit, după cum s‘a rărit și forfota de ici-colo prin fabrică. 6 EPRUBETE IN 30 DE MINUTE IN LOC DE UNA INTR'O ORA ȘI JUMĂTATE Astfel, treaba mergea în plin. Nu­mai la secția regie munca mergea mai anevoios. Pilirea eprubetelor de laborator luau muncitorilor timp prețios, pe care l-ar fi putut întrebuința la alte lucrări. La o singură eprubetă se pilea o oră și jumătate. Era mult și obositor. Dar tov. Ionescu I., strungar, ajutat de tovarășii Niculescu S. Badea Gh. și Enache au cons­truit un dispozitiv care, aplicat la strung, îndeplinește această ope­rație mai repede și mai bine­ eco­nomised efortul muncitorilor. Cu ajutorul dispozitivului se strințesc 6 eprubete în numai 30 de minute A FOST ATINS ȘI AL TREILEA OBIECTIV AL ÎNTRECERILOR citorii de la „Laminorul“ voc de-Filele calendarului cădeau una câte una. Până la 7 Noembrie mai sunt... și pe­­ pătratul negru era scris cu creta numărul zilelor. Intr‘o dimineața pe tabel era scris mare, cifra 12. Deci 12 zile mai despărțeau pe munc­torii dela ,,Laminorul“ de marea sărbătoare. Era 26 Octombrie. Afară, soare, le împrăștia raze căl duțe. In aie­i Here, mare încordare. Muncitorii, cu ochii ațin­iți asupra lucrului, cu mâinile prise strâns pe cozile cio­­­canelor sau pe clești, scoteau din­ cup­oarele dogoritoare fierul în­ .­roșit, apoi cântecul nicovalei în­­­cepea. Și așa până seara, put­­ând întunericul nopții a înce­p să cuprindă pământul când­ ultima notă a nicovalei se pierdea d­in ungherele halelor. s-a anunțat marea veste care a umplut inimile de bucurie. A fost îndeplinit și al treilea punct din obiectivele întrecerilor Planul de producție a fost realizat cu 11 zile înainte de termen. 12" „ PESTE PLAN. PANA­EA 7 NCEP­BRIE înaintea muncitorilor erau 12 zile. Ei și-au luat un nou an­­­ga­jament, în care se prevede că j până la 7 Noembrie să depășească producția cu 12 la sută. La multe din articole, procenta-i JILNI. 1 va ilia nla lari în Mi­m­ie Ion Molia si Ionn­ ■ Jl­I É I­w­in în frunte cu Uniunea Sovietica, pentru pace și democrație" închiderea lucrărilor celui de al doilea Congres General A. R. L. U. S, Noul Consiliul General de Conducere. Rezoluția votată Cal de-al doilea congres ge­neral ARLUS, și-a încheiat eri dimm­ineață lucrările. Prezența celo­r treisprezece delegații, reprezentând trei­sprezece țări, a fost prilej de furtunoase aplauze pentru a­­sistență. Acest congres s-a do­vedit a fi exprimat nu numai solidaritatea poporului român în jurul marei noastre priete­ne, Uniunea Sovietică, ci so­lidaritatea tuturor popoarelor cari văd în Țara Socialismului, pe marele apărător al păcii și independenții lor. Tov. N. Popescu-Doreanu, care a prezidat ședința de în­chidere, a" salutat, în numele Congresului, delegația sovie­tică, dând apoi cuvântul tov. Șcacico, președintele Asociației ucrainene pentru relațiile cu străinătatea U.O.C.S. care sa­lută Congresul, urând ARLU­­SUL­UI succese în munca sa pentru întărirea și desvoltarea R. P. R. D­ sa aduce salutul poporului pune toate strădaniile pentru ca,­de-1 ucrainean, care animat de­­­­pășirea de 12 Vo să fie­ îndeplinită. V. Stalin și-a refăcut­­ țara după la toate articolele.­­ distrugerile de pe urma răz­. . 1­boiului. Poporul ucrainean în­__________________I* _UT­U­țelege bucuria poporului ro-Federației Studenților Român. Democrați, a Federației Tine­retului Democrat Român și a altor organizații de massă. După descărcarea Consiliu­lui General de Conducere, Iov. C. Papadopol­ face raportul la proectul de Statut, pe care Congresul îl votează după ce sunt aduse unele modificări. Se introduce amendamentul propus de tov. Leonte Răutu, la scopurile Arlusului: „să an­treneze massele largi din R. P. R. la lupta pentru pace trainică și democrație, dusă de forțe­le democratice ale lumii in frunte cu­ Uni­unea Sovie­tică“. Tov. Sanda Rangheț, din partea Comisiei de Candidare propune spre votare pe marii candidați ai Cons­liului Gene­ral de Conducere. Congresul alege cu unanimi­­tate de voturi, următorul Con­siliu General de Conducere, de prietenie cu U.R.S.S., din I propus în ordinea alfabetică , mân în lupta sa pentru pace și democrație. Apoi, au adus salutul lor, delegația finlandeză, belgiană, balcană, cehă. Tov. Popescu-Doreanu dă citire telegramelor de salut, primite din partea Asociațiilor Noul Consiliu General de Conducere A R.S.U S. , Scoția- Irlanda, Norvegia, Prof. C. I. PARHON, Președin­tele Prezidiului Marii Adunări Naționale, Președinte al Consiliu­lui;­­AGIU CONSTANTIN, Vice­președintele Frontului Plugarilor; APOSTOL GHEORGHE, Președin­tele Confederației Generale a Mun­cii; APOSTOL Z., secretar­ gene­ral al Filialei ARLUS-București; BUDEANU HARALAMBIE, secre­tar general al Ministerului Artelor și Informațiilor; Dr BOGDAN IO­SIF; BOJAN PAVEL­ BORÁNNIC DOBRE, plugar, jud. Ialomița; BO­­RILA PETRE, șeful Direcției Supe­rioare Politice a Armatei; BOTEZ NICOLAE, secretar al Consiliului Județean Brașov; BUJOR GH. MI­­HAI;­ CAPLAR DOBRISLAV, plu­gar județul Timiș; CATARGI LAS­CAR; CHIȘINEVSKI IOSIF, secre­tar al Partidului Muncitoresc Ro­mân; CONSTANTINESCU IAȘI P., Vice­-Președintele Prezidiului Ma­­rii Adunări Naționale, COSMA ALEXANDRU, muncitor, Baia Ma­re; CRĂCIUN CONSTANȚA, pre­ședintă Uniunea Femeilor Demo­crate din România; FLORESCU GHEORGHE, secretar general al luat parte și delegați ai fabri­­i Uniunii Tineretului Muncitoresc din oilor din Capitală, România; Prof. GAAL GABOR, a-N­um­e­roși brigadieri­, munci- cademician; GHEORGHIU - DEJ tori și tehnicile«­ii au fost de­ i GH., prim Vice-Președinte al Con­­corații cu „Birapelull Municiu­­“, s''*u­u' c'e Miniștri și Secretar Ge­neral al Partidului Muncitoresc Ro­mân; GRAMA IORDACHE, mun­­i­citor Lemaître-București; GRUIA COLAE, președintele Uniunii C. F. R.; RACSO ALEXANDRU, de­putat; KONCZ ȘTEFAN plugar, județul Odorhei; MACOVEI POM­­PILIU, arhitect; MAGHERU MI­­HAI, ministru plenipotențiar; ME­­ZINCESCU EDUARD,­­ ministrul Artelor și Informațiilor; Dr. MILCU ȘTEFAN, MORARU NICOLAE, secretar general al Ministerului Ar­telor și Informațiilor; MUJIC MI­­HAI, președintele Uniunii Miniere; NEGRU RADU, muncitor C.­F. R.­­București; Prof. NICOLAU GHEOR­GHE, secretar general al Acade­miei Republicei Populare Române; Prof. NICOLAU ȘTEFAN, directo­rul general al Institutului de Studii Româno-Sovietic; NIKOLSKI VAN­DA;­­ Prof. OERIU SIMION; PA­­PADOPOL CONSTANTIN­ PAU­KER ANA, Ministru al Afacerilor Externe și Secretar al Partidului Muncitoresc Român; Prof. PETRO­­VICI EMIL, academician; POP GRIGORE, plugar, județul Satu Mare; Secretar POPESCU-DOREANU ,„ General al Președinției Consiliului de Miniștri; POPOVICI BORISLAV, președiintele Uniunii Asociațiilor Culturale Democrate Slave din România; Prof. PROFIRI NICOLAE, ministrul Comunicații­lor; RAINICI D. ILIB, secretar al Consiliului Sindical Județean Co­­v­url­ui; RANGHEȚ SANDA; RĂU­TU LEONTE; Prof. SANIELE­­VICI, academician; Prof. TRAIAN SAVULESCU, Vice - Președintele Consiliului de Miniștri, Președin­tele Academiei Republicei Populare Române; SZEKELI GHEORGHE, plugar, județul Alba; TOMA ANA, secretar general al Ministerului A­­facerilor Externe; VASILIU ADELA plugăriță, județul Bacău; VEVE­RIȚA DUMITRU, muncitor, „23 August“, București, Delegația sovietică la Congresul Artus Inaugurarea liniei ferate Filiași Bu­mb­ești Liveze­ni dri dimineața a avut loc la Stația Vie Pintilie, inaugura­rea liniei ferate Filiași-Bum­­bești-Livezeni terminată din șapte luni, prin munca volun­tară a 27­ 000 de brigadieri, a­­j­ut­ați de muncitori specializați și tehnicieni.La solemnitatea predării a­­cestei linii Căilor Ferate și la meetingul care a urmat au luat parte reprezentanții Pre­zidiului Marii Adunări Națio­nale, în frunn­te cu Prof. C. I­­PARHON, ai guvernului în frunte cu Dr. PETRU GROZA și tov GH. GHEORGHIU-DEJ, Secretar General al P­M.R., tov. GH APOSTOL, președin­tele C­ G.M­, precum și­­ nume­roși fruntași ai vieții noastre politice. A participait dease­­meni și o delegație a tiner­etu­­lui sovietic-La meeting au luat parte cu deosebită însuflețire mii de brigadieri și tehnicieni precum și numeroși minicitor­i mineri din împrejurimi. Deasemni au Lim? I Noemf­rie 194# inmed­orimea tin n f­­i organizată in sindicate a strâns pentru greviștii francezi un fond de 3 milioane lei Telegrama adresată de Comitetul Central al C.G.M. din R.P.R. către Conf­deraț­a Ge­nerală a Muncii din Franța Dragi tovarăși, pentru apărarea dreptului la viată a salariaților din Franța, este în acelaș timp o contribuție însemnată ; ■­­în lupta pentru pace, pe cpre i­ndicatele revoluționare­­ de pretutindeni, urmând exem­plul glorioaselor sindicate sovietice, o duc cu hotărâra. In semn de frățească soli­daritate cu lupta erob­ă dusă de muncitorimea tron ©«**, Confederația Generală a Muncii din R.P.R., împreună cu Uniunile sale componente, a strâns un fond de 3 mili­oane lei pentru ajutorarea greviștilor și a familiilor lor. Din toată inima ne exprimăm dorința ca lupta bravilor mineri francezi, a întregii clase muncitoare și a între­gului popor muncitor al Franței, să fie încununată de succes, cucerind un ade­vărat regim de libertate și democrație. Trăiască lupta unită a muncitorimii franceza, in frunte cu minerii, pentru ob­ținerea tuturor revendicări­lor cil Trăiască solidaritatea In­ternațională a celor eu mun­cesc ! Trăiască Federația Sindi­cală Mondială! In numele Comitetului Central al Confederației­­ Generale a Muncii­­ din Republica Populară Română Comitetul Central »I Con­federației Generale a Muncii din Republica Populară Ro­mână, in numele tuturor sa­lariaților organizați in sin­dicatele noastre, își exprimă întreaga solidaritate și sim­patie fată de eroica , luptă dusă de muncitorii mineri din tara noastră, împotriva regimului de mizerie și de cruntă exploatare la care sunt supuși. Lupta pentru câștigarea u­­nor condiții omenești de existență a muncitorilor mi­neri și a întregii clase mun­citoare din Franța, este cu atât mai grea, cu cât regi­mul reacționar din Franța, susținut de trădătorii cla­sei muncitoare, folosește cea mai cruntă teroare po­lițienească pentru a slăbi unitatea de acțiune a miș­cării voastre sindicale și pentru înăbușirea luptei pro­­letariatului francez în vede­rea îmbunătățirii condițiilor de existentă pentru toți oa­menii muncii din Franța și pentru familiile lor. Ne dăm prea bine seama că lupta pe care minerii Franței o duc împotriva celora care vor să distrugă libertățile clasei muncitoare, pentru a putea mai ușor să înfeudeze poporul la imperialiștilor americani parul si englezi, are o importantă vi­tală pentru toți oamenii muncii de pretutindeni. Lupta sindicatelor voastre Președinta (ss) «H. APOSTOL După meeting a avut loc defilarea brigadierilor și tu­­­­turor muncitorilor și tehnicie- dumitru, președintele Consiliului mlor care au dus la bun star­­t județean­ Timiș. ILIESCU OCTAV, șii această măreață operă de muncitor, secretar general a­ Fi­interes național, flialei ARLUS-Iași. IONESCU IN­COMITETUL NAȚIONAL PENTRU SĂRBĂTORIREA PRIETENIEI ROMÂNO-SOVIETICE anunță pen­tru astăzi Luni 1 Noembr­ie, ora 18, la Casa Prieteniei Româno-Sovietice conf­erința Tov. I CHIȘINEVSCHI Secretar al C.C. al P. M. R. „U.R.S.S. este chezășia desvoltării Republicii Populare Române” In pag. 4 și 5 . ■ Discursul lui Vla­dimir Iacovlev, în numele delegației sovietice. • Raportul general de activitate. • Rezoluția votata. • Mesagiul de închi­dere al prof. C. I. Parhon. Crossul „Să întâmpinăm ziua de 7 Noembrie” a strâns in toată țara peste 100.000 participanți Concurenții intr’una din seriile probei rezervate începător­ior l a Bu­curești. ‘ ' I­H L­UPTA MINERILOR FRANGȘZ» de FERNAND GRENIER deputat de Paris membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Francez '■ Tov. Fernand Grenier, deputat de Paris, membru al Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Francez și vicepreședinte al Asociației pentru strângerea le­găturilor cu Uniunea Sovietică „France — U. R. S. S­", se află printre noi, venit în delegația franceză, spre a lua parte la lu­crările celui de al ll-lea Congres General U.R.S­.S. D-sa a binevoit să scrie pentru ziarul nostru articolul de mai jos: De patru săptămâni, 300.000 de mineri francezi se află în grevă spre a -și apăra dreptul lor la existență. Două cifre ne arată bine care este situația actuală a clasei muncitoare franceze : salariile sunt de opt ori mai ri­dicate decât cele dinaintea răz­boiului, dar prețurile alimente­lor și obiectelor de consum sunt de șaptesprezece și optsprezece ori mai ridicate ; adică puterea de cumpărare a muncitorilor este inferioară mai mult de jumătate celeia din 1939. Și ea continuă să scadă. Niciodată până acum, Franța n'a oferit așa cum oferă astăzi, spectacolul unei minorități de capitaliști și speculanți l­ăfăin­­du-se într'un lux atât de neo­brăzat în fața mizeriei di­n ce în ce mai mari a maselor populare. De când miniștrii comuniștii au fost scoși din guvern, în Aprilie 1947, situația economică și finan­ciară a Franței n'a făcut decât să se înrăutățească — și toate pronosticurile asupra. .,ajutoru­lui hotărîtor" al Planului Mar­shall, s'au dovedit a fi o înșelă­ciune și minciună. Mai mult, politica guvernamentală de pre­gătire a­ războiului antisovietic presupune cheltueli milita­re enorme — un miliard de franci pe zi . Cheltueli care burghezi­­imea vrea să fie suportate de masele populare. Minerii sunt, ca și ceilalți mun­citori, greu loviți de această politică a mizeriei. In afară de asta, burghezia înțelege să le smulgă și drepturile câștigate după eliberare și obținute în timpul când miniștrii comuniști au fost în guvern, în anii 1944—1946. Acestea sunt cauzele marei bătălii a minerilor. Prin ce se caracterizează a­­ceastă grevă eroică ? 1) Prin unitatea sa, Minerii cu convingeri politice comuniste — marea majoritate, — minerii so­cialiști minerii catolici, cei fără de partid se găsesc cot la cot în această luptă cu toate uneltirile de trădare ale conducătorilor socialiști și cato­lici. 2) Prin combativitatea sa,l n'a mers atât de departe cu mă­surile de represiune.. Regiunile miniere sunt invadate de forțele de represiune. Tancuri, gaze, totul este întrebuințat împotriva greviștilor. Dar aceștia, susținuți de femeile­­ lor, au hotăr­ît să îndure tot, decât să capituleze. Ei se despart de copiii lor — adăpostiți în familiile din regiu­nile industriale unde nu este grevă, — beau numai apă, dar nu capitulează. Mai mulți mineri au fost până acum uciși, opu­­nându-se forțelor polițienești cari încercau , să se apropie de mine. 3) Greva minerilor a găsit un sprijin măreț din partea popu­lați­ei.1) Guvernul­ a încercat prin radio și­ ziarele din serviciul său să prezinte pe mineri cum că a­­­­ceștia câștigă salarii foarte mari, că ar fi niște rebeli și că greva este ..pusă­­a cale de Moscova", etc. O propagandă deșănțată a fost deslănțuită împotriva ace­stor­­ mineri, care sunt gloria și onoarea clasei muncitoare fran­ceze.­­Ei au fost în timpul ocu­pației germane primii care au făcut grevă împotriva Gestapou­lui și 800 de mineri au fost îm­pușcați de inamic sau, au murit în lagărele de concentrare). Valurile de calomnii au­­ fost zadarnice. Nicicând o grevă nu s'a bucurat de un asemenea plan al solidarității. Sute de mii de muncitori (cu toate greutățile lor proprii) dau­ câte o ora, două, trei și chiar o­ fi din sa­lsa­­fiul­­or,­ în fiecare săptămână, pentru minerii greviști., Dqscerii refuză să descarce cărbunele care sosește din străinătate. Scriitorii și poeții noștri cei mai de seamă (ca Paul Eluard, pre­zent și el la Congresul ARLUS- ului) strâng fonduri pe stradă. Țăranii­ din vecinătatea ținuturi­lor minere aduc tone­­ de ali­­­mente pentru greviști. Copiii greviștilor sunt primiți pretutin­deni cu brațele deschise. La Paris de pildă familiile de mun­citori și funcționari, care vor să-i primească în căminul lor sunt mult mai numeroase decât copiii sosiți. Se pot vedea, în une­i sate, preoți colectând pentru mineri. Greva minerilor arată că lupta de clasă s'a ascuțit cu repezi­ciune în Franța. Poporul francez luptă cu o forță din ce în ce mai mare pentru dreptul său o viață și pentru independență țării sale, împotriva acaparării trusturilor americane, a politicii de mizerie și­­ a pregătirii răz­boiului de • către • guvernele marionete• ale ..Wall-Street-ului. . Mulțumesc cu duros și frățește" muncitorilor români care au în­țeles admirabil“ datoria lor de /ri-l-î- ■ -ét . ‘ . Niciodată un ministru de interne solidaritate, făcând colecte pen­(Cit ți reportajul-m -PAg. 4-a) —ca „socialistul" Josef Mach)— tru curajoșii noștri mineri.

Next