Viața Studențească, ianuarie-martie 1970 (Anul 15, nr. 1-12)

1970-02-25 / nr. 8

ÎNDE VA SÎNT COLABORATOR» ? Mai sunt, iată, două-trei luni și voi spune, nu fără o oarecare strîngere de inimă, adio studenției. A­­dio, e de fapt exagerat spus, fiindcă sper că atît pen­tru mine cit și pentru cei mai mulți dintre colegii mei studenția a devenit o a doua natură. Poate că tocmai acest sentiment ne determină să considerăm multe dintre lucrurile caracteristice stu­denției noastre drept niște atribute intrinseci sufle­tului nostru. Ultimul dintre aceste atribute, să-mi fie iertat complimentul ,a fost și lectura „Vieții studen­țești“. mărturisesc, nu întotdeauna pe deplin satis­făcătoare... Una însă dintre satisfacțiile deosebite ni le-a oferit apariția număr de număr a scrierilor (mai stîngace sau mai sigure) ale unor colegi, fie că acestea erau reportaje, „confidențe“, anchete ad-hoc sau „dialectici ale ideilor“. De cîtva timp numele u­­nora fie că revin destul de sporadic în revista noas­tră, fie că au dispărut cu desăvîrșire. Să fim bineîn­­țeleși : nu sînt un cititor exclusivist, oricît de legat m-aș simți de „Viața studențească“ Sistematic Intîmplător îi întîlnesc în alte publicații pe care sau le urmăresc. Sunt de aceea îndreptățit să întreb, mai ales în ca­litate de cititor fidel al Vieții studențești, parafra­­zîndu-l pe Vlahuță : Unde vă sunt colaboratorii ? Gh. VASILESCU Iași Nota redacției : întrebarea cu care își încheie scrisoa­rea pe deplin întemeiată corespondentul ieșean nu e mai puțin patetică pentru noi, redacția, care de-a lungul ul­timilor ani am avut prilejul și bucuria de a da­ girul exprimării opiniei studențești unor talente publicistice (și cele mai adesea literare) de o incontestabilă valoa­re. Numai că terminînd facultatea, cei mai mulți dintre aceștia au trebuit să-și urmeze traiectoria profesiei pen­tru care s-au și găsit pe băncile facultății. Fiindcă nu­mai pe cîțiva dintre ei colectivul redacțional, destul de restrins, i-a putut integra... in schemă. Nu puțini însă sunt foștii colaboratori pentru care dragostea față de cuvintul tipărit cultivată de Viața studențească a ră­mas... ultima dragoste. Satisfacem, așadar, nu numai cu­riozitatea corespondentului nostru din Iași ci și a altor cititori, indicînd ocupațiile actuale ale foștilor colabora­tori fie ele consecvent sau numai pasager publicistice. Dintre colaboratorii ultimilor trei ani în prezent lucrea­ză in presă următorii absolvenți : La Scînteia tineretului . Gh Istrate, Iustin Moraru, O­­vidiu Păun, Mircea Cristea, Călin Stănculescu. La Informația Bucureștiului : Vladimir Udrescu, Liviu Mureșan. La Scînteia : Emil Vasilescu. La Radioteleviziune : Constantin Coroiu, Emil Ghițu­­lescu, Agneta Holzer. La România literară : Dana Dumitriu. La Cronica : Al. Pascu. La Satul socialist : Nicolae Ivan (O. Mărgărit). La Viața Buzăului : Mircea Ichim, Florentin Popescu. La Viitorul — Mehedinți : Constantin Antoniu. La Drum nou — Brașov : Iordan Popescu. Publică sistematic sau sporadic în presă, deși au optat pentru carierea universitară : Marian Popa, Vasile Crețu, Grigore Zanc, Dan Mihai Bîrliba, Ion Marcea. De prisos să mai adăugăm că unii dintre aceștia sunt deja autorii unor volume apărute sau în curs de apariție. Ca să nu mai vorbim de redactori și colaboratori și mai vechi, astăzi nume de prestigiu în presa cotidiană și de specialita­te. Precum se vede, nasc și la „Viața studențească" oameni. UN REMARCABIL ÎNCEPUT De câtăva vreme, dorința de înnoire a „Vieții studen­țești" s-a concretizat în apariția unor rubrici noi ce caută să aducă în prim plan probleme ale tineretului universi­tar din țară și de peste hotare. Indiferent că aceste rubrici și-au găsit locul pe prima pagină sau undeva în cuprins, noi, studenții — cititorii lor, le-am remarcat și le-am salutat cu entuziasm. Mergind pe linia prezentării unor aspecte ale vieții tineretului lumii — serialul „Paradisuri amăgitoare“, inaugurat în 28 ia­nuarie ne-a oferit cîteva gros planuri din existența tine­retului din țările capitaliste. Prezentînd fenomenul hip­pies ca o formă de descompunere morală, Costin Nastac, pe baza unei ample documentări, realizează în cele cîteva numere apărute un act de virtuozitate ziaristică. Perfor­manța este cu atît mai evidentă cu cit, pe marginea unei teme vehiculate intr-un mare număr de cotidiene brodea­ză acest rechizitoriu ce ne prezintă demistificarea unui mod de viață despre care aveam date destul de confuze, îmi exprim convingerea că remarcabilul început nu va dispare și nu se va banaliza, că vom avea deci prilejul să nu se prezinte în cadrul acestui serial și alte aspecte tra­tate cu aceeași pricepere și competență publicistică cu care au fost diagnosticate fenomenele nocive ale hippies-ului și beției albe. O IDEE BINEVENITA Iulian COMPANIA anul III, Hidrotehnică Institutul politehnic Iași. Consider ca fiind foarte bine venită ideea întrunirii tu­turor celor ce se ocupă de sport în publicațiile studențești într-o ședință patronată de secția de specialitate a revistei „Viața studențească" lansată în numărul trecut. Desigur, poate părea curios faptul că un viitor absolvent pare preocupat de problemele sportului studențesc, dar, vă rog să mă credeți, sunt „microbist" pînă in măduva oase­lor. Bineînțeles că m-ar bucura intr-un mod deosebit să pot participa la întilnirea programată. Zale DAMIAN Iași . Lectura periodicelor din in­stitute impune atenției una dintre inițiativele meritorii ale colectivelor de redacție : aceea de a include în cuprinsul nu­merelor o serie de teme privi­toare la activitatea desfășurată in cadrul ateneului studen­țesc. Explicabilă prin însăși realitatea vieții universitare, inițiativa are menirea de pune și pe această cale în evi­n­dență diversele preocupări ale studenților, universul spiritual al existenței lor de zi cu zi. Două sunt tendințele princi­pale care se conturează în eva­luarea acestei realități: una se definește prin popularizarea programului propriu-zis al a­­teneului studențesc din insti­tutul respectiv ori prin retros­pectiva periodică a manifestă­rilor inițiate sub această egi­dă ; asta se concretizează in dezbaterea problematicii, in reluarea publicistică teme de interes general a unor care au constituit obiectul unor dezbateri studențești in acest cadru organizat.­­De aici, une­le publicații au ajuns in chip firesc la instituirea unor SU­REVISTELOR lirici permanente de „Ateneu“, rezervate celor mai noi proble­me din domeniul ideologiei, științei, artei și culturii...) Adeptele primei modalități dint, printre altele, revistele studenților politehniști din Brașov și Timișoara, precum și cea a mediciniștilor bucu­­reșteni. Cîteva titluri desprin­se din aceste periodice sînt, prin înseși formulările lor, elocven­te pentru modul de abordare a acestui „subiect“ : „Ateneul studențesc în perspectiva nou­lui an universitar“, la care ni se relevă „prezența activă fn peisajul vieții universitare brașovene“ a acestui ,,forum studențesc" de opinii și dezba­teri (Sigma) ; Ateneul studen­țesc — apreciat ca „una din formele cele mai eficiente ale muncii educative din institu­tul nostru“ (Medicinistul) . Opțiuni, adresînd în final în­demnul tineresc de ridicare „deasupra inerției și mediocri­tății" (Micron) . Cea de a doua modalitate este reprezentată, de pildă, de o seamă de reviste ca Sympo­sion. Viața politehnicii, Alma Mater, Nord ș.a. Remarcabile sunt mai ales eforturile prime­lor două reviste menționate de a răspunde, prin materialele publicate în acest sens, unor cerințe intelectuale direct le­gate de profesia și forma­rea viitorilor specialiști. Cu toate acestea, preocupă­rile față de abordarea unor aspecte de acest fel nu sunt întotdeauna susținute de exi­gența cuvenită în analiza ac­tivității concrete a ateneului ori în selectarea și tratarea unor teme specifice acestuia. Multe reviste se mulțumesc fie cu simpla inserare a progra­melor adoptate de Consiliul U.A.S. al institutului respectiv ori cu consemnarea sporadică a unor manifestări, fie cu dez­voltarea, mai mult sau mai puțin atrăgătoare, a diferitelor probleme desprinse din planu­rile tematice. Alternativa cea mai fericită este valorificarea maximă a acestor formule pu­blicistice, îmbinarea judicioa­să și permanentizarea lor, printr-o urmărire insistentă, programatică a chestiunilor înglobate la această rubrică.„ Pe de altă parte, se impune o mai mare atenție în promo­varea subiectelor de ordin po­litico-ideologic, științific, cul­tural și artistic. Accentul tre­buie pus de fiecare dată pe a­­cele probleme de stringentă actualitate, care suscită in mod deosebit interesul studenților. In același timp, bogăția infor­mațională, rigoarea științifică, elevația stilistică trebuie să constituie adevărate „puncte de rezistență" ale oricărui ma­terial consacrat ateneului stu­dențesc. N-ar fi rău ca studiile și eseurile să fie însoțite de recomandările bibliografice co­respunzătoare, ceea ce i-ar a­­juta și mai mult pe studenți. Numai făcînd afectate ateneului din paginile stu­dențesc dovezi de netăgăduită conști­ință de sine, militînd cu con­secvență pentru creșterea ni­velului publicistic în aborda­rea unor probleme circumscri­se acestui cadru, revistele stu­dențești pot găsi calea cea mai scurtă și mai sigură către mintea și inima cititorilor lor„. I. S. REVISTA STUDENȚEȘTI ATENEU... • ••• #••• ••••#•••••• ••••#• • • • • Reiad­e studențesc de miercuri prin miercuri Pentru stimularea studenților cu bune rezultate fn activitatea profesională și obștească, Comitetul Executiv al U.R.S.R. a organizat în săptămîna care a trecut 28 de tabere cuprinzind peste 2­400 de studenți. Intre acestea, tabăra de sport și turism de la Brașov a găzduit în pri­mitoarele cămine ale complexului din Strada Memorandului aproape 400 de stu­denți din toate centrele universitare, cărora le-au fost oferite timp de șapte zile plăcute și atractive programe. Pen­tru exemplificare, iată ce a cuprins afișul din 21 februarie t dimineață — excursii la Sinaia, Predeal și Poiana Brașov ; con­cursul de schi „Cupa Poiana" și de să­niuțe ; vizită la „Casa memorială a Mu­reșenilor“ ; după amiază : activități de club la Casa de cultură a studenților; seara: spectacol susținut de studenții taberei; vizionări la televizor ; dans. La Încheierea acestei săptămîni de odihnă, tovarășul Gheorghe Ungureanu, directo­rul taberei, aprecia că studenții au optat in fiecare zi pentru acele activități care le-au prilejuit și asigurat o odihnă plă­cută și că după felul in care s-au desfă­șurat ele, fără stridențe și intîmplări ne­plăcute (obișnuite in alte ocazii), s-a cunoscut că la Brașov s-au intilnit mulți activiști de asociație. Un secretariat general de redacție ad-hoc al tuturor revistelor studențești Comisia de presă a Consiliului U.R.S.R. a organizat in cadrul taberei studențești de la Brașov o consfătuire de lucru a secretarilor generali de re­dacție ai revistelor editate de consiliile de asociație din universități și institute. Prima parte a consfătuirii a cuprins o intîlnire cu tovarășul Roger Cîmpeanu, secretarul general de redacție al revis­tei „Contemporanul“, care a împărtășit celor prezenți unele „secrete“ ale activi­tății redacționale, formulind totodată o serie de observații cu privire la condi­țiile grafice ale revistelor studențești, în­trebările și răspunsurile prilejuite de a­­ceastă intîlnire au avut darul de a fur­niza o seamă de elemente și cunoștințe noi privind procesul editorial cu toate implicațiile lui Un alt moment al consfătuirii l-au constituit informările susținute de re­prezentanții revistelor Sigma (Institutul politehnic Brașov), Alma Mater (Uni­versitatea Iași) și Universitas (Univer­sitatea București), asupra muncii con­crete desfășurate de colectivele de re­dacție respective pentru apariția in con­diții satisfăcătoare a revistelor lor in luările de cuvint ale celorlalți par­ticipanți au fost reliefate diverse aspec­te specifice ale acestei munci, ceea ce a făcut ca întrunirea să se soldeze cu un oportun și fructuos schimb de experien­ță, bogat in sugestii și propuneri prac­tice pentru activitatea de viitor in acest domeniu. In același timp, consfătuirea a ocazio­nat un larg schimb de opinii intre re­prezentanții publicațiilor studențești și un grup de redactori ai revistei noastre. In acest cadru au fost abordate unele probleme esențiale privind buna orga­nizare a muncii interne de redacție, re­flectarea în „Viața studențească“ a ce­lor mai reprezentative materiale publi­cate in periodicele­„surori“ și dezvol­tarea colaborării intre organul central de presă al U.A.S.R. și revistele de in­stitut. 2 VIAȚA STUDENȚEASCA

Next