Viața Studențească, iulie-septembrie 1974 (Anul 19, nr. 25-30)

1974-07-17 / nr. 25-26

Tineri la școala muncii patriotice Despre Șantierul național al tineretului de la Giurgiu- Răzmirești nu se poate vorbi decit ca despre un adevărat șantier al spiritului patriotic, al entuziasmului. A dovedit-o mai întîi largul ecou pe care inițiativa C.C. al U.T.C. a avut-o în rîndurile noștri — muncitori, tinerilor țărani, elevi, studenți — care, în­­cri­­indu-se pe listele brigadieri­lor, și-au manifestat de la bun început dragostea și hotărîrea lor de muncă, de participare efectivă la realizarea marilor obiective ale edificării socia­liste a patriei. A dovedit-o mai ales ziua aceea memorabilă a inaugurării șantierului — 1 iulie 1974 — cînd, adunați în primul lor careu, acolo, pe platoul din comuna Găujani, cei aproape 1­000 de tineri, veniți din diferite colțuri ale țării, și-au exprimat, sub fal­durile tricolorului, angaja­mentul da a-și uni elanul și eforturile în aceeași voință de îndeplinire a sarcinilor tra­sate de partid. O expresie a acestui solemn angajament a constituit-o telegrama adre­sată de purtătorii salopetelor albastre de brigadieri, C.C. al P.C.R., conducătorului iubit al poporului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. A fost, asemenea momentelor trăite de tinerii aflați sub drapel, ziua depunerii jurămîntului de muncă, de dragoste și de­votament față de patrie, par­tid și popor. ..Lumină-i gul nostru-n zare / De stea­vre­muri grele povestind, / De grele lupte proletare / Ce-n cint de slavi se aprind—" — a răsunat, ca dintr-un singur piept, peste întinderea cîm­­piei dunărene, ecourile îndră­gitului cîntec. Ele s-au împle­tit cu cuvintele binecunoscu­tului „Gaudeamus igitur“, intonat de cei 200 de studenți din centrele universitare București, Cluj, Iași, Timișoa­ra și Craiova, aliniați în acea zi, alături de ceilalți tineri și tovarăși de muncă, în ca­reul inaugural. Și astfel, șantierul național al tineretului de la Giurgiu- Răzmirești, parte a unui vast sistem de irigații din zonele sudice ale țării, și-a înscris prima filă din jurnalul acti­vității sale. El reprezintă în­truchiparea uneia dintre ideile majore care animă multe din­tre manifestările organizațiilor noastre de tineret : inițierea unor acțiuni comune ale ti­nerilor muncitori, țărani, stu­denți și elevi, colaborarea, în­frățirea eforturilor în viața și munca de fiecare zi, în rea­lizarea unor obiective ale construcției noastre socialis- S. IONESCU (Continuare I, pag. 2) Intilnirile din această lună ale tovarășului Nicolae Ceaușescu cu conducătorii unor țari prietene, dialogul fructuos, acordurile incheiate — un argument deplin pentru Efervescența verii diplomatice românești Se vorbește de vocația internațională a Bucu­­reștiului. Este o expresie impusă de realitate. De dinamismul și consecvența politicii externe a Româ­niei socialiste. Mereu activă, mereu prezentă. Acesta este temeiul vocației internaționale a Bucureștiului, temeiul prestigiului României socialiste în lume, po­litica partidului și statului nostru care, traducind in fapt aspirațiile noțiunii noastre constructoare a so­cialismului de a trăi în pace și prietenie cu toate popoarele lumii, militează neabătut pentru promo­varea unor raporturi interstatale noi, întemeiate pe principiile eticii și legalității internaționale, pe ega­litate, încredere și respect reciproc. Este politica deschisă și curajoasă, ale cărei supreme valori mo­rale le evidențiază demn și convingător activitatea neobosită a conducătorului României socialiste, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Intr-un interval de timp scurt, mai puțin de o lună de zile, Capitala țării noastre a primit în acest început de vară vizita unor înalți oaspeți. Dialo­gul la nivel înalt, contactele și intilnirile pe care le-a avut tovarășul Nicolae Ceaușescu în acest timp cu distinșii oaspeți au potențat strălucitor consec­vența și dinamismul politicii externe românești. V­izita efectuată în țara noastră la invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al P.C.R., președintele Republicii So­cialiste România, și a tovarășei Elena Ceaușescu, de către secretarul general al Partidului Poporului din Mauritania, președintele Republicii Islamice Mauri­tania, Moktar Ould Daddah, și doamna Mariame Daddah conferă noi dimensiuni relațiilor existente între România și Mauritania, relații de dată recentă, dar care au cunoscut un curs ascendent. Semnifica­ția proprie a legăturilor între cele două popoare este inclusă în ansamblul politicii externe românești de dezvoltare a relațiilor româno-africane, de întă­rire a solidarității militante cu tinerele state indepen­dente care au ales calea unei dezvoltări proprii, cu popoarele care luptă pentru dobîndirea indepen­denței. De importanță decisivă în realizarea acestei politici românești sunt vizitele efectuate în ultimii ani de tovarășul Nicolae Ceaușescu într-o serie de state africane, precum și convorbirile și contactele de la București cu șefi de state și lideri ai mișcă­rilor de eliberare din Africa. Vizita președintelui Daddah în România, prima vizită a înaltului repre­zentant al Mauritaniei în țara noastră, s-a desfă­șurat astfel sub auspiciile deosebit de favorabile ale prieteniei și solidarității dintre poporul român și popoarele Africii. Argumente pentru caracterul rodnic al întîlnirii și convorbirilor la nivel înalt de la București sunt documentele și acordurile încheiate : Declarația solemnă comună, Acordul de cooperare economică și tehnică, Protocolul de colaborare între Partidul Comunist Român și Partidul Popular din Mauritania, Comunicatul comun precum și alte în­­ Continuare in pag. 16) ÎN NUMĂRUL DE FAȚA : • PA­TRIA IN ANUL XXX — reportaje • Drum către August ‘44 — file din istoria luptei antihitleriste • Vara studențească : sesiune du capo al fine (repartizarea în producție, practica, admiterea, pregătirile pentru noul an universitar) • Externe (Anul Mon­dial al Populației) • Cronicarii noș­tri vă recomandă • Pagini de diver­tisment, sport.

Next