Viața Studențească, iulie-septembrie 1977 (Anul 22, nr. 25-30)

1977-07-19 / nr. 25-26

Societatea noastră - o societate a democrației și prefacerilor revoluționare Voința întregii națiuni Vreme de trei zile atenția Întregii țări a fost îndreptată spre lucrările primului Congres al clasei noastre munci­toare, eveniment cu ample semnificații politice, ilustrînd grăitor Caracterul profund democratic al societății noastre socialiste, capacitatea oamenilor muncii de a conduce și gospodări economia națională, de a înfăptui programul de edificare a României moderne, programul de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a patriei spre comunism. Desfășurat sub președinția tova­rășului Nicolae Ceaușescu, analizînd activitatea consiliilor oamenilor muncii în cei 8 ani care au trecut de la con­stituirea lor, Congresul s-a constituit în cel mai reprezen­tativ forum al clasei muncitoare, o nouă și elocventă afir­mare a rolului conducător al celor ce muncesc în ansam­blul vieții sociale, ,in societate. Au fost stabilite cu acest prilej formele, metodele și mijloacele cele mai adecvate pentru dezvoltarea în continuare a democrației muncito­rești, pentru perfecționarea muncii organismelor colective de conducere a activității din industrie și transporturi, pentru creșterea rolului lor in întreaga viață economică și socială. In vederea coordonării acestei activități, a creării cadrului organizatoric necesar pentru a asigura acțiunea într-o concepție unitară a acestor organisme, Congresul a hotărât constituirea, ca organism permanent, a Consiliului național al oamenilor muncii. Alegerea to­varășului Nicolae Ceaușescu în funcția de președinte al Consiliului Național dă expresie încrederii clasei munci­toare, întregului nostru popor, în Partidul Comunist Ro­mân, in secretarul său general de activitatea căruia sunt legate indisolubil marile succese dobindite de națiunea noastră in epoca cea mai dinamică, cea mai bogată în înfăptuiri din istoria României. Ia baza lucrărilor acestui Congres a stat Expunerea to­varășului Nicolae Ceaușescu cu privire la creșterea rolu­lui clasei muncitoare, al consiliilor oamenilor muncii în conducerea activității economico-sociale, în realizarea programului partidului de dezvoltare a industriei socia­liste, a întregii economii naționale, de ridicare a bună­stării poporului și perfecționarea continuă a democrației socialiste, însemnătatea cu totul deosebită a acestei expu­neri va trebui și va fi, desigur, amplu comentată de către toți oamenii muncii. Pentru că alături de analiza concretă a problemelor complexe pe care le ridică dezvoltarea in­dustriei noastre socialiste într-un sector sau altul, alături de măsurile indicate de secretarul general al partidului pentru accelerarea ritmului de aplicare a unor hotărîri, de caracterul de program de acțiune imediată și de pers­pectivă, expunerea reprezintă un model de analiză mar­xistă a unor probleme teoretice de Însemnătate funda­mentală pentru practica construcției socialiste, o contri­buție remarcabilă la dezvoltarea gândirii marxist-leninis- Stelian MOȚIU (Continuare în pag. 2) ÎN ACEST NUMĂR Societatea noastră societate a democrației — o și prefacerilor revoluționare, sub acest generic, în pagi­nile 2-3, comentarii care evidențiază prefacerile în­registrate de societatea ro­mânească, ca urmare măsurilor inițiate de partid, a de secretarul său gene­ral, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU Vara studențească — un șantier reportaje de Cornel Nis­­torescu, Petre Brașovea­­nu, Sorin Roșca-Stănescu, Ion Longin Popescu (în paginile 4-5) Centenarul Independenței „Bătălia Moldovei“ — simbol al eroismului între­gii națiuni (pag. 6) O nouă inițiativă a revis­tei noastre Avanpremieră editorială In acest număr, frag­mentul „Monumentum prin­­ceps“ dintr-o viitoare lu­crare a dr. Răzvan Theo­­dorescu (pag. 11) Ancheta V.S. : A fi om — profesiunea de credință a viitorului specialist răspunsurile profesorilor, studenților, absolvenților și oamenilor din producție configurează spațiul răs­punderii specialiștilor față de profesiune și societate (pag. 7-10) Cronicarii noștri — M. N. Rusu, Simelia Bran, Pe­­trel Berceanu, Magda Car­neci și Adrian Georgescu vă recomandă cărțile, fil­mele, spectacolele muzicale, de teatru și expozițiile lunii iulie (pag. 15) Colegii noștri de peste hotare Contraste Confruntări în universita­tea occidentală Problemele dezarmării acestea sunt rubricile pe care vi le recomandăm în paginile 18-19 Repartizarea, în varianta 1977, sau ora ultimelor op­țiuni pentru viitor Pag. 12-13 Umor din cărți, umor din viață, umor din brigă­zile artistice și, nu în ulti­mul rînd, umor din maga­zine — paginile noastre de divertisment sînt 20 și 21 Ion Novac comentează Șansele noastre la Univer­siada de la Sofia în pa­gina 22. Imaginea de față e o trimitere la Cronica microbistului de la pag. 23. ■ I­ ESnJCMANÎI NA Șantier Programul aparent al unui student, în­­ timpul anului universitar, pare extrem de simplu. Spun extrem de simplu pentru că el se poate reduce, de exemplu, la cursuri, seminarii, practică, sesiune. Spun aparent că de fapt, nu pu­tem vorbi niciodată de liniaritatea stu­denției : dincolo de obligații înțelese și asumate, mai există și reuniuni plăcute, și seri de dans, și excursii la sfîrșit de săptămână, sigur că da, există și ședințe, există încă o mulțime de alte ocupații individuale sau colective care propun studenția ca vîrstă a celor mai serioase acumulări. Programul unui student obișnuit într-o vară pare extrem de complicat, caleidos­cestei veri studențești poartă un singur nume : șantier. Căci, indiferent unde se află, in practică, la muncă patriotică, pe meleagurile natale, in tabără, studentul anului 1977 se află pe șantier. Căci un șantier este și uzina la care își face practica­­ și pe acest șantier învață și el, mai deplin, la școala muncii și a edi­ficării, căci un șantier este și Bucureștiul în care el, studentul, se află fie intr-o brigadă studențească care ajută la con­struirea celor două cămine din Groză­vești, fie într-o echipă care asigură bunul mers al treburilor la reconstrucția Spita­lului studențesc. Tot pe șantier se află el, studentul, și după plăcutele ore ale unei zile de tabără, căci, se știe, sînt peste tot șantiere de muncă patriotică, spații de a­­firmare ale acestei neobosite abnegații studențești in slujba patriei. Alăturînd aceste două imagini - una de șantier și cealaltă a unui foc de tabă­ră - ținem să ilustrăm, simbolic, faptul că vara studențească, păstrindu-și determi­nanta esențială, cea a șantierului, deschide fiecare zi de muncă spre lumina mereu vie, mereu incandescentă, a unei vîrste fără bătrinețe închinată tinereții și bună­stării patriei. Mihai TATULICI copie aproape. Vacanța are o infășurare mai dezinvoltă, mai puțin severă, pasiu­nile și plăcerile fiecăruia se pot împărți mai altfel, după pricepere, după dispozi­ție. Dar, iată, chiar și o vară „caleidosco­­pică" are anumite esențe, anumite direc­ții care o definesc și o propun ca cea mai adevărată vară studențească. Și esența a­

Next