Viața Studențească, ianuarie-martie 1978 (Anul 23, nr. 1-13)

1978-01-10 / nr. 1

CRONEH LOCAL-POLITIC 1978 — cel de-al treilea an al cincinalului — a început sub semnul hotăririi ferme a întregului popor d­e a infäp­ui hotăririle Conferinței Națio­nale a partidului, hotăriri de mare însemnătate strategica pentru dezvoltarea impetuoasă a eco­nomiei noastre naționale a tuturor laturilor vieții social-politice și cu­­urate. Primele zile ale anului vădesc o sporită preocupare in toate domeniile pentru a face din calitate unul din sensurile prin­cipale, din imperativele întregii activități. Este vorba așa cum se desprinde cu claritate din do­cumentele Conferinței Naționale de calitate în­țeleasă ca o noțiune dinamică, cu dimensiuni în permanentă redefinire, cu trăsături noi, continuu perfectibile. Această perspectivă asupra calității este cu siguranță aceea care guvernează și în­treaga activitate din școala noastră superioară. Prin urmare, prob­ema la zi este nu doar de a ști mai mult, de a produce mai mult in atelierele­­școală ci, mai ales, de a ști mai bine, de a invăța mai bine, mai temeinic, de a produce la parametri superiori în activitatea de practică, de a face cer­cetare științifică abordind o problematică din ce in ce mai complexă, de mai mare actualitate. Or, in această gigantică bătălie a calității au cîștig de cauză cei ce pun mai multă pasiune in tot ce fac, cei plini de inițiativă cei inventivi și tenace, în ultimă instanță cei capabili să acționeze — pen­tru a folosi o expresie scumpă secretarului gene­ral al partidului nostru — în mod revoluționar în toate împrejurările. Apropierea celei de a XI-a Conferințe a Uniunii Asociațiilor Studenților Co­muniști din Română determină o intensificare a întregii activități studențești, noi inițiative de muncă, de învățătură, de cercetare științifică în toate organizațiile, iu toate colectivele studen­țești, de natură să facă în așa fel ca partea de contribuție a tinerei generații a amfiteatrelor țării la înf­ptuirea marilor obiective ale Progra­mului P.C.R. de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism, să fie la înălțimea înaltei încre­deri investite de partid în studențime. • Evenimentul central al vieții noastre politice l-a constituit, în cursul săptămînii ce s-a încheiat, vizita pe care, la invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, președintele Republicii Socialiste România, a primului ministru al guvernului, a întreprins-o în țara noastră cancelarul federal al Republicii Federale Germania, Helmut Schmidt. Cu acest prilej au fost hotărite o seamă de noi acorduri pentru extinderea conlucrării pe tărîm economic, tehnico-științific, cultural și politic intre cele două țări, au fost dezbătute aspecte majore ale situației internaționale, ale procesului de întărire a securității și cooperării pe continen­tul european și în întreaga lume. Așa cum arăta președintele țării noastre, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în declarația făcută la intîlnirea cu ziariștii români și străini, faptul că intr-o serie de probleme de importanță deosebită, fie că e vorba de probleme bilaterale fie internaționale, s-a ajuns la concluzii comune „demonstrează că, in condițiile lumii de astăzi, în care există state și grupări de state cu orinduiri sociale diferite și cu niveluri diferite de dezvoltare, este posibil să se realizeze rezultate bune, dacă se pornește de la dorința de a găsi căile colaborării și soluționării problemelor in interesul reciproc al popoarelor. In același timp, aceasta demonstrează că dezvoltarea unei colaborări rodnice se poate realiza numai atunci cînd ea se bazează pe respectul reciproc, pe dorința de a respecta independența și suvera­nitatea fiecărei țări, de a intări conlucrarea și solidaritatea in probleme de interes comun". O astfel de atitudine față de problemele com­plexe ale vieții internaționale reprezintă o con­stantă a politicii externe românești, izvorîtă din realismul robust al concepției partidului și statu­lui nostru cu privire la problematica atît de com­plexă a lumii contemporane, din convingerea că cele mai complicate situații din lumea de astăzi pot și trebuie să fie soluționate prin discuții di­recte intre părțile interesate, cu răbdare și cu voința de a depăși eventualele dificultăți, con­cepție ce se impune tot mai mult astăzi ca singura cale viabilă de soluționare a marilor probleme ale vieții internaționale. Aici se află desigur una din explicațiile prestigiului României în lume, una din explicațiile faptului că Bucureștiul este astăzi în politica internațională, un loc important, urmărit cu atenție, interes și respect. Să ne rea­mintim un pasaj elocvent în acest sens din decla­rația făcută de cancelarul federal Helmut Schmidt in fața ziariștilor români și străini : „doresc să-i rog pe reprezentanții presei să manifeste înțele­gere față de faptul că programul prevăzut a fost oarecum răsturnat, insă discuțiile cu președintele Ceaușescu au fost atît de interesante și folosi­toare, incit ele s-au prelungit și aș putea spune că discuțiile cu președintele Ceaușescu au durat circa 6 ore". Vizita cancelarului federal al R.F.G. în țara noastră a pus din nou in evidență voința puter­nică a României socialiste de a-și aduce o con­tribuție activă la securitatea și conlucrarea po­poarelor Europei, la cauza păcii și cooperării internaționale, la făurirea unei lumi mai drepte, a unei lumi pentru om. Stelian MOȚIU 2 Viața studențească Ca urmare a articolulu­i.Defectele cărților sunt, fapt, defectele celor care le distrug“, apărut sub semnă­tura redactorului Aura Mare" Săvulescu in revista „Via­a studențească" nr. 39 din 29 noiembrie 1977, am primit din partea Consiliului U.A.S.C.—A.S.E. următorul răspuns: Ia revista ,Viața studen­țească" nr. 40 și 41, din 6 și 13 decembrie 1977, a apărut articolul seria) .Ci atit mai mult in repetenție omul nu trebuie lăsat si­"­g­ir" semnat de redactorul nostru Sorin Roșca-Stănescu. Pe marginea acestui articol am primit din partea Cons­liuluui U.A.S.C. din Uni­versit­ate.­­din Brașov, un răspans am­plu, din care redăm urmă­toarele : ...In urma apariției a liedului, Consiliul A.S.C., sub îndruma­­rea Biroului organizației de ba­ză de partid, a stabilit urmă­toarele măsuri: a) membrii Bi­roului de an, organizatorii A.S.C. de grupă, studenții co­muniști de an au format la ni­velul fiecărei grupe colective ce au discutat cu toți studenții repetenți, încercîndu-se, acolo unde nu s-a realizat pînă acum, integrarea studenților in acțiu­nile organizate de grupă; b) ca­drele didactice îndrumătoare ale grupelor unde sunt cuprinși stu­denții repetenți au purtat dis­cuții individuale cu acești stu­denți: c) intr-una din ședin­țele Consiliului A.S.C. din se­mestrul viitor se va face o ana­liză a rezultatelor profesionale in sesiunea de examene din ia­nuarie-februarie a tuturor stu­denților repetenti ai organiza­țiilor noastre. Iată care este situația studen­ților cuprinși in articolul semnat de tov. Sorin Roșca-Stănescu : Ana­nia are absențe multe la cursurile și seminariile de la disciplinele Organe de mașini și Rezistența materialelor. Nico­lae Bălă, a cerut și a primit sprijinul colegilor; cu toate a­cestea manifestă superficialitate pentru o pregătire ritmică și co­ntinuă pe tot parcursul se­mestrului. La unele ore de curs are alte preocupări. Marian Din­­că este cel ce s-a integrat cel mai bine din toți studenții re­petenți. Are o frecvență foarte bună și se pare că sesiunea din această iarnă va fi rodnică pen­tru el. Și despre Ion Rațiu se poate spune că a venit in rin­­dul noilor colegi cu gindul de a merge pe un drum bun. Co­legii au observat că Ion Ratiu s-a integrat foarte repede in colectiv și că face eforturi pen­tru a ține pasul cu cei mai buni studenți din grupă. In cazul Ni­­cole­tei Cr­im­ă, colectivul gru­pei in colaborare cu decanatul, o­bserv­ind că la inceput studen­ta nu se integra în viața grupei, au notărit să-i încredințeze con­dica de prezență, observindu-se o creștere a responsabilității fa­ță de prezență și pregătirea profesională. Despre Nemet Merza — colegii nu știu prea multe. Frecventă la ore foarte slabă. In cazul acesta se pune inră o dată problema sportivilor studenți care trebuie treptat să devină studenți sportivi. Vom studia în continuare această pro­blemă, a modului cum C.A.S.C. su­ijină activitatea sportivilor de performanță, studenți ai sec­țiilor noastre, încheiem prin a vă mulțumi pentru sprijinul pe care l-ați a­­cordat prin articolul dumnea­voastră și vă așteptăm după se­siunea de examene pentru a privi aceste cazuri prin prisma rezultatelor obținute. Președintele C.U.A.S.C. Universitatea Brașov DOBREA GHEORGHE Președinte C.A.S.C., Facultatea de utilaj tehnologic RADULESCU MIHAI „.dorim să vă facem cunoscut faptul că am luat cunoștință de aspectele critice surprinse în articolul menționat și că, in co­laborare cu biblioteca A.S.E., am trecut la recuperarea mate­rialelor sustrase. De asemenea, am hotărit să luăm atitudine față de aceste încălcări ale nor­melor eticii socialiste, care re­flectă o atitudine iresponsabilă față de materialul didactic, de bunul obștesc. Această hotărire s-a materializat in discutarea în adunările generale ale studen­ților menționați in acest arti­col, urmată de manifestarea o­­piniei critice a colectivului față de faptele acestora. Suntem­ hotăriți să instituim controale asupra modului de păstrare și restituire a materia­lului didactic, urmărind să ex­tindem astfel sfera de preocu­pare a echipelor de control ob­ștesc. Consiliul Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din A.S.E. se va preocupa in con­tinuare pentru preintîmpinarea unor situații care nu ne fac cin­ste. Avem convingerea că pe vi­itor nu se vor mai ridica astfel de probleme în Academia de studii economice. Președinte C.U.A.S.C.—A.S.E., București NICOLAE VALENTINA O sarcină de stringentă actualitate, o îndatorire civică a fiecărui student Economisirea severă a energiei electrice și combustibilului Studenți, nici o economie nu este prea mică atunci cînd este vorba de energia electri­că ! Nu trebuie să fi energeti­­cian, pentru a face niște cal­cule simple : • Reducerea cu 40 % a pu­terii becurilor fo­as­te la ilu­­minat într-o cameră de cămin studențesc echivalează anual cu o economie de 120 kg lig­nit. In spatele fiecărui comu­tator se află, deci, o adevărată mină ce se cere descoperită și exploatată.­­ Un singur strung care funcționează ;n gol zece minu­te pe zi, consumă inutil, lu­nar, 30 kwh. Lucrînd în ate­­lierele-școală, aveți în vedere întotdeauna că, economisind energia, participați direct la producția materială a întregii țări. kilowații economisiți in­­semn­nd posibilitatea produ­cerii unor însemnate canti­tăți de diverse produse. Cu 1 kwh se pot produce : • 7 kg de îngrășăminte chimice complexe sau • 11 kg ciment sau • 25 kg fontă brută de fur­nal sau • 6 kg paste făinoase sau • 1,5 kg oțel electric sau • 13 kg oțel electric sau • 1,5 m2 țesături finite pe lună. NU UITAȚI : economia de energie stă la indem­na ori­­ cui. Economisind energie, con­ tribuiți direct la realizarea mai devreme a creșterii eco­nomice a țării, la ridicarea mai rapidă a nivelului de trai în patria noastră. Joi, Î2 ianuarie 1978, la orele 20, la sediul redac­ției noastre din Bd. Schitu Măgureanu nr. 9, et. 3, va avea loc prima reuniune din acest an a cena­clului literar „Amfiteatru". Vor citi poezie : Magda­lena Ghica, Adrian Giurgea, Elena Rusu și Marian Florinescu. Va fi vernisată expoziția de pictură și guașe a Simonei Mihăilescu. Invitații de onoare ai serii , din partea „României literare" poetul Ion Horea, criticul de artă Virgil Mocanu, și din partea editurilor Eminescu și Albatros, Daniela Crăsnaru și Gabriela Negreanu. CJJl­ NIUL • Mulțumim pe această cale tuturor cititorilor revistelor noas­tre, care ne-au adresat felicitări cu ocazia Anului Nou. Le dorim, la rindul nostru, succese remarcabile și ii asigurăm că vom răs­punde, cu aceeași promptitudine, solicitărilor formulate, fiind me­reu prezenți in mijlocul lor, in centre universitare și institute. • Atragem din nou atenția, inclusiv studenților mediciniști de la I.M.F. Tg. Mureș, că nu luăm in considerație nici acele scrisori cu mai multe semnături (e drept, „in culori“), dar indes­cifrabile. • Mihai Paica, anul V, Geo­logie, Universitatea „Babeș- Bolyai“ din Cluj-Napoca, cămi­nul 1, „Hașdeu“. Răspuns la scrisoarea dv., ca și la starea de lucruri consemnată pe larg In aceasta, veți găsi in pag. 6—7 ale revistei, sub genericul „Omi­­cron“. • Studenții anului II. Facul­tatea de zootehnie a Institutului agronomic „Nicolae Bălcescu“ București. Chiar dacă cele pre­zentate in scrisoare sunt reale curajul in a le soluționa, tre­buie să vă caracterizeze, in egală măsură și pe dv. Ne pre­­tindeți nouă curajul unei inter­venții ferme și oportune, dar... nu aveți curajul să semnați această corespondență. Ne obli­gați, astfel, să repetăm , nu re­zolvăm anonime.1 • Ion Vasile, anul IV, Utilaj tehnologic, Ploiești. Deși e, in­tr-adevăr, impresionant genul „studențesc“ de care au dat do­vadă colegii dv. aflați la schi, in tabăra de la Bilea-Lac, ne pare rău că nu e la aceeași înălțime și reportajul trimis pe această temă. Vă așteptăm, in continuare, cu un reportaj stu­dențesc publicabil. • Datorită faptului că nici unul din cei ce au răspuns la ancheta noastră de Anul Nou pentru desemnarea „Superlati­velor anului“ nu a întrunit punctajul necesar (rezultatul fiind și pentru noi intr-o oare­care măsură imprevizibil), anun­țăm cu regret că nu putem li­­mina premiile promise. Mulțumind încă o dată celor ce ne-au trimis opțiunile lor, le urăm aceeași perseverență (și mai mult fler) la concursul din anul acesta.

Next