Viața Studențească, iulie-septembrie 1979 (Anul 24, nr. 25-30)
1979-07-25 / nr. 25-26
Un reper al dezvoltării și modernizării bazei materiale a învățământului : Facultatea de medicină Iași. Bunăstarea poporului, idee-forță a societății socialiste multilateral dezvoltate Hotărirea privind înfăptuirea programului de creștere a nivelului de trai în perioada 1976—1980, program elaborat din inițiativa și sub îndrumarea directă a secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, și aprobat de Conferința națională din decembrie 1977. Înscrie in cartea împlinirilor acestor decenii încă o pagină de rezonanță, demonstrând fără putință de tăgadă înaltul umanism al societății noastre conduse de Partidul Comunist, al cărui țel suprem este ridicarea continuă a nivelului de trai material și spiritual al poporului. Rezultat direct al modului exemplar în care muncitori, țărani, intelectuali, toți oamenii muncii din țara noastră, români, maghiari, germani și de alte naționalități, au răspuns chemării partidului, muncind cu abnegație pentru realizarea și depășirea sarcinilor prevăzute pentru prima etapă a actualului cincinal, hotărirea Plenarei Consiliului Oamenilor Muncii prevede pentru etapa a doua obiective de o majoră importanță pentru ridicarea în continuare a nivelului de trai, spiritual și material. Astfel, pe baza creșterii venitului național cu 30%, retribuția reală a personalului muncitor a crescut cu 21,4% — îndeplinindu-se în trei ani prevederile pentru întreg cincinalul, — pînă în 1980 procentul de creștere va ajunge, suplimentar, la 32,3%. Veniturile realizate din fondul social de consum s-au materializat, între altele, în majorarea pensiilor cu 4—20%, creșteri mai ridicate aplicindu-se pensiilor mici, în sporirea alocației de stat pentru copii, în noi dotări destinate ocrotirii sănătății populației, în dezvoltarea bazei materiale a activităților social-culturale, turismului, sportului, petrecerii timpului liber. Urmare firească, directă, a creșterii veniturilor reale ale oamenilor muncii, desfacerile de mărfuri și prestările de servicii pentru populație au cunoscut o creștere importantă în condițiile în care indicele de creștere a prețurilor în 1978 a fost inferior celui prevăzut — demonstrație elocventă a faptului că în România bunăstarea poporului, dezvoltarea economico-socială a țării sunt realizate in condițiile asigurării echilibrului financiar și monetar. Pe temelia solidă a rezultatelor obținute, prevederile recentei hotărîri jalonează căile de înfăptuire a programului de creștere in continuare a bunăstării poporului. Urmare directă a creșterii substanțiale a retribuției nete, se prevede îmbunătățirea aprovizionării populației, creșterea desfacerilor de mărfuri agro-alimentare și industriale. Astfel, dacă în 1975 au fost desfăcute mărfuri in valoare de 141,1 miliarde lei, iar in 1978 de 184,7 miliarde lei, în 1980 valoarea lor va ajunge la 215 miliarde lei , duse alimentare (față de 1950, consumul la carne pe locuitor va fi în 1980 de 49,4 miliarde lei (față de 28,2 miliarde lei în 1975 și 37,2 miliarde lei în 1978). Se va asigura, de asemenea, o importantă creștere a consumului pe locuitor la principalele produse alimentare (față de 1950, consumul la carne pe locuitor va crește de peste 3,7 ori, la lapte de două ori, la zahăr și produse zaharoase de peste 4,3 ori, la legume și produse din legume de peste 2,1 ori), precum și sporirea vînzărilor de bunuri de folosință îndelungată (înzestrarea la 1 000 de locuitori va fi mai mare față de 1965 de 2 ori la aparate de radio, de 7 ori la televizoare, de 7,4 ori la frigidere, de 23 de ori la autoturisme). Atingerea tuturor acestor parametri înalți de creștere a bunăstării implică realizarea cu succes a obiectivelor planului pe acest an și pe anul viitor, mobilizarea fiecărui om al muncii la realizarea exemplară a tuturor indicatorilor economici, reducerea cheltuielilor de producție, ridicarea nivelului tehnic și calitativ al produselor, creșterea eficienței economice în toate sectoarele de activitate ; un rol deosebit se acordă sporirii productivității muncii care, în proiectul Directivelor Congresului XII al P.C.R., apare ca principalul factor de creștere a venitului național. A realiza 80% din sporul venitului național pe seama productivității muncii sociale presupune orientarea cu fermitate către sporirea tot mai accentuată a eficienței întregii activități economice, o creștere tot mai largă a activității științifice, amplificarea rolului științei în organizarea și modernizarea economiei, a întregii vieți sociale, aplicarea fermă în toate domeniile a celor mai înaintate cuceriri ale revoluției tehnico-științifice mondiale. Pornind de la aceste noi cerințe ale actualei faze de dezvoltare a societății noastre, de la rolul hotărîtor al științei și tehnicii, Congresul al XII-lea va dezbate și adopta „Programul de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și de Introducere a progresului tehnic pînă în 1990 și direcțiile principale pînă în anul 2000“, program generos, a cărui înfăptuire necesită o înaltă calificare a personalului muncitor. Directivele prevăd pentru acest cincinal formarea profesională a unui număr de 1.750.000 muncitori calificați și 300.000 tehnicieni, maiștri, ingineri și alte cadre de specialitate — tineri aflați azi pe băncile școlilor, studenți ai institutelor de învățămînt superior din întreaga țară. De aceea, unul din obiectivele de bază ale cincinalului 1981—1985 va continua să rămînă dezvoltarea și modernizarea învățămîntului de toate gradele, îndeosebi a invățămîntului tehnic, pentru ramurile cu cea mai puternică dezvoltare, principala atenție acordîndu-se perfecționării conținutului acestuia, integrării sale cu producția și cercetarea, pregătirii temeinice a studenților în concordanță cu cerințele progresului tehnic, ale dezvoltării economico-sociale a țării noastre în etapa actuală și în perspectivă. V Roxana PASCU 2 VIAȚA STUDENȚEASCA Studenți, profesori, absolvenți, cercetători despre Amplul program de activitate al intrării României intr-o Avîntul nestăvilit al economiei Proiectul de Directive ale Congresului al XII-lea P.C.R. cu privire la dezvoltarea economico-socială a României in cincinalul 1981—1985 și orientările de perspectivă pînă in 1990 reflectă, in continuare, preocuparea neabătută a partidului, pentru progresul rapid al patriei noastre și ridicarea nivelului de trai material și spiritual al poporului, pe lângă teze și idei călăuzitoare in gindire și acțiune, de o deosebită valoare teoretică și practică, acest document al partidului conține și date statistice privind ritmurile și proporțiile care, prin limbajul lor, dau contur și dimensiune faptelor pe care le vom împlini, nivelului de dezvoltare pe care-1 vom atinge. Una din orientările și sarcinile de bază ale planului cincinal 1981—1985 o constituie dezvoltarea în ritm înalt, economico-socială Astfel, conform prevederilor, în perioada 1981 —1985, ritmul mediu anual de creștere va fi : 6,0—6,6% produs social, 6,7—7,4% la velanit național, 9,0—10,0% la producția netă industrială, 9,0% la producția globală 8,0— industrială, 7,0—7,5% la productivitatea muncii în industrie etc. Dezvoltarea în ritm înalt a economiei exprimă preocuparea partidului pentru avansarea cu pași repezi pe linia progresului și civilizației. Există o puternică dependență a nivelului de dezvoltare economică a țării de ritmul anual de creștere cu cit acesta din urmă este mai ridicat, cu atît sporul anual absolut al venitului național, pe locuitor, este mai mare. In consecință, se creează baza reală pentru eliminarea într-un timp mai scurt a decalajului care ne desparte de țările avansate din punct de vedere economic. Numai atunci cind ritmul mișcării economiei noastre devansează pe cel al țărilor avansate se creează terenul real pentru eliminarea decalajului ; nu este vorba de un ritm mai mare, ci de un ritm mai înalt de dezvoltare, prin urmare lichidarea rămînerii în urmă necesită mai puțin timp. Ritmurile de dezvoltare pe ansamblul economiei naționale, pe ramuri și subramuri, prevăzute a fi realizate in perioada 1981—1985 sunt ritmuri inalte, a căror îndeplinire are o mare însemnătate practică; baza de comparație (adică nivelul anului 1980) este mult mai ridicată față de perioadele anterioare, și ca urmare, fiecare procent de creștere se exteriorizează într-un volum cu mult sporit al sporului absolut al producției, al venitului național. Transpunerea în viață a obiectivelor și sarcinilor dezvoltării in perioada care urmează necesită, desigur, punerea in mișcare, antrenarea unui întreg sistem de factori — umani, tehnici, economici, organizatorici, social-politici etc. In acest context, un rol deosebit de însemnat revine invățămîntului superior, care este chemat să furnizeze producției sociale, în toată diversitatea ei, specialiști cu mai bine pregătiți care să asigure valorificarea cit mai eficientă a resurselor materiale, folosirea deplină a tehnicii cu care sînt dotate unitățile economice, să gospodărească și să administreze cit mai bine avuția națională. Dar nu numai atît. Ritmul înalt de dezvoltare economico-socială, dinamismul României socialiste se întemeiază în mare măsură pe progresul științei și tehnicii, știut fiind faptul că promovarea rapidă a noilor cuceriri, constituie un puternic factor de comprimare a etapelor de scurtare a drumului ce trebuie parcurs dimpotrivă, neglijarea în această direcție reprezintă un factor potențial de agravare a decalajelor. învățămîntul superior, prin marele său potențial de creație științifico-tehnică, își va aduce din plin contribuția la dezvoltarea activității de cercetare științifică, la modernizarea economiei, a conducerii societății, a întregii vieți sociale din țara noastră, la afirmarea științei românești pe plan mondial. Prof. univ. dr. CONSTANTIN ENACHE, catedra de Economie politică, A.S.E. București, vel general societatea, care nu stăpinește aceste noi mijloace, se află în situația de a nu beneficia de această șansă echivalentă cu o mutație în calitatea speciei. Pe de altă parte, folosirea intensă a noilor tehnici de calcul eliberează omul, sau la nivel general societatea, de oboseala muncii mintale raționale, permițînd concentrarea cu prioritate asupra a ceea ce rămine exclusiv în atribuțiile gîndirii umane, adică formularea problemelor, a ipotezelor, luarea deciziilor. Trebuie bine înțeles că cel care știe să învețe, cel care are pasiunea cunoașterii, a spiritului critic și novator, prin aceasta servind societatea la nivelul exigențelor ei servind știința ale cărui actuale, țeluri sînt în țara noastră profund umaniste totodată se remodelează continuu pe sine, se transformă mereu, adaptîndu-se cerințelor dinamicii actuale ale progresului, afirmîndu-și plenar personalitatea. Imaginea omului care învață, indiferent de vîrstă și misiunea socială ce o are, de a omului care este mereu frămîntat de semne de întrebare, care este pasionat de tot ceea ce este nou, care își găsește împlinirea existenței sale în actul creației materiale sau spirituale, este imaginea omului societății noastre aflate in „deceniul stiintei“. Prof. dr. ing. Florea DUDIȚA, rectorul Universității din Brașov Specialiștii deceniului științei Cei care astăzi sunt în băncile universităților poartă răspunderea istorică de a deveni specialiști cu înaltă calificare în deceniul pe care Proiectul Directivelor Congresului al XII-lea al P.C.R. îl prefigurează a fi al științei, tehnologiei, calității și eficienței, al trecerii patriei noastre în rîndul țărilor cu dezvoltare medie. In lumina rolului hotărîtor pe care îl are știința în edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate și al creării condițiilor pentru făurirea comunismului în patria noastră Congresul al XII-lea al P.C.R., va dezbate și adopta „Programul de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și de introducere a progresului tehnic pînă în anul 1990 și direcțiile principale pînă în anul 2000“. Prin acest program se conferă cercetării științifice — alături de sarcinile ce decurg din viitorul cincinal — misiunea majoră de a direcționa activitatea economico-socială, devansînd-o în timp și oferind soluții noi pentru diferite domenii ale dezvoltării. In Proiectul Directivelor se subliniază că „Pe baza concepției materialist-dialectice și istorice a partidului nostru despre natură și societate, cercetarea trebuie să promoveze în toate domeniile construcției noastre socialiste o gândire științifică profund novatoare, îndrăzneață, cu adevărat revoluționară, care — pornind de la cele mai avansate realizări pe plan mondial — să îmbogățească cu noi descoperiri cunoașterea universală“. A învăța, a învăța să înveți, a învăța continuu și eficient, este un imperativ al etapei istorice pe care o parcurgem, cind stăpînirea proceselor tehnologice cere tot mai multe cunoștințe de specialitate, cind există un extraordinar aflux informațional. Cimul a avut întotdeauna în cele mai ascunse cute ale spiritului său obsesia semnelor de întrebare, neliniștea căutărilor, neastîmpărul cutezanței, pasiunea aflării. Dar, astăzi, a învăța este o necesitate pentru fiecare om al muncii, condiție pentru a putea fi util societății, condiție pentru a putea beneficia de șansele de afirmare a personalității pe care i le oferă societatea noastră, condiție ca egalitatea între cetățeni să fie și mai deplină, condiție ca în toate domeniile de activitate să se producă un reviriment calitativ. Cei ce vor fi specialiștii de mîine, trebuie să fie capabili să învețe așa cum cere ritmul de astăzi al dezvoltării, adică înțelegînd principiile și analizînd conceptele, asimilind critic și selectiv, dovedind continuă disponibilitate față de tot ceea ce apare nou, confruntînd mereu ideile teoretice cu realitatea practicii productive și sociale, educîndu-și pasiunea pentru manifestarea contribuției proprii, pentru actul de creație, moment de supremă împlinire a personalității umane. Pe drept cuvînt s-a spus că noile mijloace tehnologice și in special calculatoarele reprezintă pentru creierul uman echivalentul a ceea ce ar fi putut fi obținut printr-o mutație biogenetică. Omul, sau la mn a largă perspectivă cercetării științifice viitoare Preocupare constantă a Partidului Comunist Român, încă de la preluarea puterii, asigurarea resurselor energetice moderne — prin electrificarea țării, și prin refacerea și dezvoltarea industriei petrolifere distruse de război — a devenit acum comandament major al viitorului plan cincinal și, in perspectivă, al viitorului deceniu. Obiectivul fixat— asigurarea independenței energetice a României pînă în anul 1990 — ne propune de aceea nouă, cercetătorilor în domeniul energiei, sarcini sporite legate de descoperirea și valorificarea unor noi resurse energetice, de utilizarea la maximum a potențialului și resurselor existente. In această direcție proiectul de Directive ale Congresului al XII-lea al P.C.R. și proiectului Programului-directivă de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și de introducere a progresului tehnic în perioada 1981— 1990 și direcțiile principale pînă în anul 2000 constituie un îndrumar prețios pentru activitatea noastră, sintetizînd principalele direcții de dezvoltare în acest domeniu, precum și liniile concrete de acțiune pentru a atinge înalții parametrii prevăzuți în viitor. Proiectele citate fac referirea exactă la cele mai noi descoperiri și direcții de cercetare existente pe plan mondial, de la energia eoliană sau solară, pînă la tehnicile de obținere a energiei prin procesul de fuziune nucleară, deschizînd un timp larg de acțiune cercetării științifice românești, căreia în viitorul cincinal i se vor aloca in acest scop mijloace financiare și materiale sporite de utilizarea cărora, cu maximă eficiență, ne simțim cu toții responsabili. Pentru noi sunt extrem de mobilizatoare rîndurile din „Programul-directivă...“ care arată că „sarcina unităților științifice, a fiecărui cercetător este nu numai de a studia și concepe soluții tehnice avansate, ci și de a contribui direct, printr-o colaborare strânsă cu întreprinderile, la aplicarea lor efectivă, eu