Viața, iunie 1941 (Anul 1, nr. 62-90)
1941-06-01 / nr. 62
Sâmbătă 31 MAI m^ W/9 Apa IM/T 51 twi VIEȚI ȘI FAPTE DIN TRECUT 31 Mai 1916. — Se face o vânzare de robi, pentru care Scarlat Calimachi dă o carte lui Dimitrie Avram cu Următorul conținut ■ VÂNZARE DE ROBI «Petrachi Mavrogheni Beizade, încredințez prin acest zapis către Dumnealui Dimitrie Avram vornic de Poartă, precum să fie sciut că din țiganii de danie ce am de la prea înălțatul Domn Scarlat Alisandru Calimah vodă, cu hrisov din leatul 1814 sept. 25, prin bună învoire și tocmală i-am vândut cinci suflete țigani streini anume pe;...., Zoița, Sanda, Maria și Paraschiva. Drept aceasta de astăzi și înainte, să aibă numitul vornic de Poartă, a stăpâni pe arătații mai sus țigani, ca pe niște drepți robi ai sei, nestrămutat și ne supărat de nimine întru nimica; și atât Dumnealui cât și urmașii cirotonii a’i Dumisale în veci. «Și despre încredințarea și întărirea celor de sus urmează a noastră iscălitură, pe care să-și facă și întăritura domnească». (Semnat) Petrachi Mavrogheni (în grecește). 1816 Maiu 31». După aceasta urmează întărirea Domnitorului: Noi Scarlat Alisandru Calimah Vodă, cu mila lui Dumnezeu Domn Țerei ORT.: S £-tu Apost. Ermia și Sf-tu Mart. Ermeu. CRT.: Sf-ta Petronila (Sainte Petronille). PROT.: Petronila, Ras. soarelui 437 Ap. soarleui 19.50 Zile trecute 150 Zile rămase 215 Moldovei. Se face scrie cu aceasta carte a Domniei mele că prin jalba ce ne au dat Dumnealui Dimitrie Avram din vornic de Poartă, a făcut arătare că a cumpărat cinci suflete țigani, streini, dela luminatul Beizadea Petrachi Mavrogheni, anume..., pe care și lumânarea (luminăția) sa îi are danie cu hrisov dela Domnia mea din let 1814, arătându-ne și un zapis de vânzare din partea luminării sale pe arătatele suflete țigani, cu care jalobă rânduit fiind la cinstitu și credincioșu boierului Domniei mele Dumnealui Mihălachi Mavrogheni biv vel Postelnic, Nazim țiganilor gospod, întru cercetare, ne-am încredințat că sunt drepți țigani streini și din robii luminării sale, și cu cererea ca să i se facă și întăritură Domnească pe numiții țigani. Drept aceasta, i sau dat această carte a D-niei mele pe numiții țigani ca să-i stăpânească în veci nestrămutat și nesupărat de nimine întru nimica cu bună pace, și atât D-lui cât și urmașii clironomii D-sale, ca pe niște drepți robi ai D-sale în veci, și neruștit, întărind vâzarea aceasta, și cu a noastră Domnească pecete. «1816 Maiu 30». TRANDAFIR LATIA ȘIRIANIJ QINDE ME8GEMA ® CINEMATOGRAFE ARO.: «Dr. Gyclop», și jurnale noui. SCALA: Asediul Alcazarului și jurnale O.N.C.. și U.F.A. SALA ȘI GRADINA CAPITOL: Cavalcada Eroică și Jurnal UFA: REGAL: Dama de cupă. TRIANON: «Ultimul Roiul». SELECT- Amanda și Sânge de Mexicană. *1 EMMA: Evreul SusS ARPA, Bufalo Bill salvează pieile roșii, operă completă. P.OXY: Tinerețea și suferințele lui Tom Edison și jurnal nou. El.YSEE: Robinson, Ivette și trupa Gândacul. FORUM (B-dul Elisabeta nr. 5): Iubirea lor și Ești înger. BULEVARD: Nu suntem singuri și Vreau să-mi înșel bărbatul. OMNIA: (B-dul Schitu Măgureanu): Dansez pentru tine, Diamantele sunt periculoase, jurnal și trupa de reviste. ALCAZAR, Cântecul Patriei și Ea și El AMERICAN: Un vals de odinioară și Misiunea d-rului Kildare, AIDA (Calea Rahovei 151): Pisica și canarul și Clubul tinereții. BITOLIA: «Romanța argentiniană» și «Umbra lui Nick». BIRUINȚA: Oceanul în flăcări și Pepe Maco. CARMEN: Pepele Maco și Orașul blestemaților. COTROCENI: Victoria din Vest și Zorina CRANGAȘI: Tom Mix «Călărețul Misterios X 94». Operă complectă. «CARMEN SYLVA» (fost Lucifer), două filme Kongo Expres și Dragoste strict oprită. DIC11111 (Sic. Romană) 89): Orașe sub alarmă. Fiicele d-nei Masters, jurnal și trupă de reviste. DACIA: Bărbierul din Sevilla și Paradisul alb. DIANA: Tragedia imperială, Iadul îngerilor și trupă de reviste. EDISON: Nu sunt criminal, Hoț de femei ,și trupa Bormaz. FLORIDA: Geronimo și Anton cel GIroaznic. FRANKLIN: Lanțuri sfărâmate și Cântec de leagăn. GLORIA: Femei în lanțuri și Fugarii. LEANDA (Calea Văcărești nr. 21): Vânzătorii de păsări și Jos Masca. ILEANA: Patrula albă și Dincolo de ziduri. I.IZEANU: Femei condamnate, Spioana și Jurnal românesc. LIA: Răscoala munților și Dansez pentru tine. MIORIȚA (Calea Moșilor nr. 127): Northest Passage și Iubirea lor. MARCONI: Casa din Malta, Miel la tară, Jurnal Ufa, și trupă de reviste M. Nedeianu și M. Bejan. MARNA (Griviței 80): Iubirea lor; Oroilogiu cu bucluc și Trupa de reviste Titi Milculescu. MEXIC: La răscruce de vânturi, Zenobia și ansamblul teatral Georgesculâ și MILANO; Șarpele și Ducele de Vest Rolul MODEL: Gaga de corecție și Valsul Nemuritor. NONE (Calea 13 Septembrie 194): Misiunea Secretă și Pentru d-voastră doamnă. (Technicolor), pentru drăgostit '' NISSA (Intrarea I Zaiomirii»): Strada H și La Răspântie.' ’ ODEON (Str. l Iunie nr. 75):'Iubirea NERO: North-West Passage și Toiul lor și Jurnal de război u. > f PARIS: Daim bun Mr. Lester și Cei 4 cavaleri. PELEȘ: Furtuna și Cine a ucis pe Chef Preston, RIO: Victor Mc. Laglen și Dansez pentru tine. SPLENDID:Vorbește-mi de dragoste și iarmarocul. TOMIS: Iubirea lor, Animale năzdrăvane și jurnal C.N.C. VENUS. Copii în luptă cu viața, Drapelul și jurnal românesc. VOLTA BUZEȘTI: O viață întreagă, jurnal și compania Gândăcel. De la asociația scriitorilor militari români Intrun cadru solemn, membrii asociației scriitorilor militari români, au comemorat Ziua Eroilor. D. general președinte a rostit o caldă cuvântare pentru Eroii neamului. D. general Economu, a adus un pios omagiu pentru colonelul Al. Bertea decedat de curând. D. ing. Săulescu desvoltă un interesant expozeu asupra istoricului și etimologiei cuvintelor «asociație sau academie». " .. D. dr. căpitan Olteanu, noul membru al asociației, desvoltă comunicarea d-e ale asupra tulburărilor nervoase funcționale in armată in timp de pace și de războiu. D. colonel V. Chimil a făcut o analiză a operelor d-lui colonel Ionescu Morel. D. An. Tomița Răzășul, la cronica săptămânii, rostește un cuvânt pentru comemorarea lui Nicolae Iorga. D. I. Țuculescu desvoltă o interesantă analiză a operei de curând apărută a d-lui general G. Sktbija: Războiul Germano-Polon. Salonul Oficial Compozițiile sculpturale ale d-lui Boris Caragea Printre sculptorii încă tineri, d Boris Caragea s’a distins totdeauna datorită încercărilor sale de a da mai mult decât simple viziuni în piatră sau lemn. D-sa a căutat adesea să cuprindă volumul sculptural într’o imagină stilizată și frumoasă în sine, corectându-și sensibilitatea directă prin tot felul de jocuri ritmice și variațiuni formale. Chiar și’. în lucrările expuse acum la Salonul Oficial se poate urmări această preocupare vrednică de prețuire. Astfel, portretul d-rei J. S. este văzut cu ochi de sculptor și nu de fotograf. D. Caragea dă profilului un aer de noblețe și inteligență, iar părul bogat și stufos este, și un prilej de a da capului acesta în bronz un fundal ritmic și decorativ, realizat însă în complexitatea întregului volum. „Femeea cu chitară*’, deși așezată într’un loc neprielnic, primind o lumină care accentuiază anumite disproporții, este o compoziție interesantă, în care capul, mâinile și partea ‘superioară a trupului formează,împreună cu chitara, un bloc vertical, bine concentrat și ritmat, bloc *ce-și alta o continuare, dar și, de la echilibru,, in moartea , cealaltă a trupului, ale cărui picioare sunt ingenios petrecute.. astfel, ca să alcătuiască un joc ,total jtjțe , linii și forme armonioase. ‘4 A treia lucrare a d-lui Boris Caragea, „Maternitate” este o compoziție iarăși de bună calitate, foarte sensibil tratată, chiar dacă preocuparea decorativă este mai evidentă decât în precedenta lucrare descrisă aici. Sculptorul știe cum să grupeze elementele formale, astfel ca pruncul să fie centrul spiritual al compoziției, capul său, lipit de al mamei, atrăgând prima privire. Toate liniile și volumele posedă aici o unitate și o continuitate șerpuitoare, atât de necesară unei adevărate compoziții. Petru COMARNESCU Boris Caragea Femeia cu chitară RAuiO Sâmbătă 31 Mai 1941 6.00-7.50; Ora dimineții: Deschiderea emisiunii: ‘Gimnastică de dimineață. Marșuri (discuri). Radio Jurnal (I.)• Concert de fanfară româno-german. Închiderea emisiunii. 12.00: Muzică populară 12.45: Muzică populară (discuri); G 13.00: Radio Jurnal (II). 1515. Muzică de prânz-Orchestra Bibi Alexandrescu: Maria, o Marie-fox de Monta; Două foxtroturi din filmul «Dansez pentru tine»; Tango de Melfi; Căsuța mea-tango de Bianco; Tango de Canoro; Mayari-rumba de Orefiehe; Gauchio-serenada rumba din filmul «Ești un înger»; Ankara-rumba de Sabry Bey; O melodie; Blues de Hampton aranjată de Monta. 15.50; Serviciul de știri germane. 14.00; Radio-Juniai (IVI), 14.20-15.00; Continuarea programului Ord. Bibi Alexandrescu. 17.30; Radio-Jurnal (IV), 18.00; Ora tineretului școlar. 19.00: Cronica dramatică. 1915: Cântece studențești (discuri). RADIO ROMANIA 1950: Cântece populare românești- Lia Crăciunescu : (vocea comp.) de Orb. Boldeanu: Nu mai plânge inimioară de Predescu; Noaptea asta toată lumea e a mea"de Vasilescu, Sufletele, sufletele de I. Delescu: Mână departe caluțule de Dendrino: M’o iubi, nu m’o iubi de Predescu. RADIO BUCUREȘTI 19.30; Jurnal pentru străinătate în limba turcă, 18.40; Jurnalul pentru străinătate în limba greacă, radio Romania _ radio BUCUREȘTI 19.50; Serviciul de știri germane. 20.00; Radio-Jurnal (V). 21.15. Muzică românească: D-na Victoria Costescu-Duca (voce); Legănuș gol de Pessione; Frunză verde bob negară de N. Oancea; ; Cântă plopii la pârâu de St. Constantinescu; Pe sub cer și pe sub stele de V. Popovici; Rugăminte (versuri de Carmen Sylva) de Caudella; Fluerașul de Andreescu- Scheletti, 20 40; Poșta Radio, 20 55. Teatru: «Vulturașul», episod istoric de N. Moldovanu, 21.55. Muzică variată și de dans- Ord: Luceafărul. Schițete: Marș spaniol; Tochias: Vals; Bruene; Noapte cu stele; Tango; Pokerniec; Un lendler; Winkler; Tngo-serenadă; Hipmann; Polcă; Blankenburg; Marș 22.30; Radio-Jurnal (VI) Sport, 22.50; Continuarea programului Orc!". Luceafărul. Ivanovich. 23.30; Jurnalul pentru străinătate în limbile: germană, italiană, franceză și engleză. 24.00-0.30; Muzică variată ușoară SPECTACOLELE ZILEI -------------------L--------- Scandal Eva în Un băiat Cameleonii Saphonsmașagui la Savoy vitrină iubea o fată . .. , 1 Ura dhim . Aimöe Mătușica Purcelul Scandal Eva în Un băiat Duminică 1 liliacul “ fermeca la Savoy vitrină iubea o fată *mie O scrisoare ’ Suflete*n Scunda!*, Ura 4 d. a,, Un băiat 1/ pierdută vâitoare ■ fiocus Pocus la Savoy Eva în iubea o fată .d . .l. .. ... ,, T vitrină* , f Waiînnai Luptă și la Teatrul zilua Sâmbătă 31 Tel. 3.98.48 Tel. 4.71.71 cmuliu Tel. 5.15.53 mină Tel. 5.69 23 oavug Tel. 1.55.03 oamnai Tel. 4.84 94 Carmen Tudor Mușatesnu Ale mării și iubirii Ginere'e d-lui Purcelul fermecat Scandal la Savoy Eva în vitrină Un băiat ulceap, față Jubileul de 300 de reprezentații cu „O scrisoare pierută“ Mâine Duminecă cu prilejul închiderei stagiunei Teatrului Național și Va sărbători 300 de reprezentații cu «O SCRISOARE PIERDUTA». D. director general Liviu Rebreanu a făcut apel la vechea gardă de artiști, care au creiat în trecut rolurile acestei nemuritoare comedii, încât distribuția de mâine va cuprinde în mod excepțional numele d-nei Maria Filotti în rolul coanei Joițica; d. N. Soreanu va juca rolul lui Ghiță Pristanda; Mircea Pella, pe cel al lui Cațavencu, iar Aurel Athanasescu, rolul lui Tipatescu. Această alasă distribuție va cuprinde încă pe d-nii L Manu, Gr. Mărculescu, Finteșteanu, I. Ulmeni. Spectacolul va fi precedat de o conferință ținută de d. Ionel Teodoreanu și se va încheia prin prezentarea pe scenă a întregului personal artistic al întrei noastre scene. Cu tot cadrul de gală al acestui ultim spectacol din această stagiune prețurile vor rămâne aceleași. “ ~ ^ ^ ^ PUMIRICA I IUNIE 1 941 A murit directorul Operei din Timișoara *5 Pe scena Operei române din Timișoara, a murit la datorie, tenorul Mihail Nasta, Directorul artistic al Operilor române din Cluj și Timișoara. Cu marele său talent, cu vocea lui caldă și cultivată, tenorul Mihail Nasta, a cucerit, în scurta și glorioasa lui carieră, răsunătoare succese impunând peste frontiere faima țării sale. încă din tinerețe, Mihail Nasta și-a relevat marele său talent și minunata lui voce. In 1902 student fiind la drept, s’a urcat pentru prima oară pe scena teatrului Național din București și a cântat «Înovatore» cu un succes extraordinar, deși nu urmase nici o școală specială. Încurajat de acest succes, Mihaai Nasta a plecat la Viena unde s’a prezentat celebrului profesor de muzică Mabek, care încântat de vocea superbă a tânărului student s’a oferit să-l instruiască imediat și fără nicio plată, atât de sigur era că Mihail Nasta va face o strălucită carieră. După o prodigioasă activitate in străinătate Mihail Nasta s’a reîntors în țară și a fost numit directorul Operei române din Cluj. Pe prima noastră scenă din Ardeal, Mihail Nasta a adus una din cele mai fecunde contribuții, datorită vastei sale experiențe și a spiritului său de camaraderie reușind să ridice, chiar în prima stagiune nivelul artistic al operei noastre din capitala Ardealului. Timp de un sfert de veac, a cântat pe scenele operelor din Germania, Italia, Ceho-Slovacia și Ungaria, obținând succese răsunătoare, cimentând legături de prietenie cu lumea artistică din apus și făcând să fie aperciat numele de român. Toată viața lui Mihail Nasta și-a închinat-o muncii. Spre așa desăvârși talentul ei a urmat studiu serioase la Milanou marele profesor Vidal apoi la Viena unde a reușit să-și ia, și doctoralul în drept. Debutul în străinătate și l-a fac și la Tropqu. A cântat, aici, pe rând la Volksoper și opera imperiala din Viena apoi la opera mare din Ramburg al cărei prim tenor a fost timp de un deceniu. . Dar marilee scene de pretutindeni, îl solicitau stăruitor, astfel încât Mihail Nasta a trebuit să renunțe la angajamentul său dinx Hamburg spre a cânta la Brün, Kiell Hanover, Frankfurt, Milano și Budapesta. Faima lui a determinat direcțiunea operei mari din Budapesta să-l angajeze ca titular deși era român. In rolurile din Aida, Ebreea, Africana și mai ales m dificilul val din HughenoțH pentru cari tenorii sunt rari, Mihail Nasta a stârnit entuziasmul publicului atât de pretențios din apus. La Berlin, Mihail Nasta a avut cinstea de a cânta în prezența Fuehrerului Adolf Hitler care se știe că este un perfect cunoscător, al muzicii, Prin moartea lui Mihail Nasta, tânăra noastră operă pierde nu numai pe cel mai mare tenor al ei ci și pe un artist de frunte care cumula împreună cu talentul său unic un caracter de mare distincție, înhumarea rămășițelor lui Mihail Nasta va avea loc animi ora 15 ți 30 la cimitirul Sineasca din Craiova. M NASTA In curând la Scala „Casa Rotschild“ Cinematograful «SCALA», spregatește suprimer, marele îi lui german«Casa fi^Șebi». O îmbinare a realității crude — fantasticele; cifre, realizate ,de Natian Rothschild* de ■ pe urma războiului — alături de tragediile financiare ivite în urma războiului la Bursa din Londra. Două războie ,își,duc jugul dea lungul anilor: războiul armatelor și războiul banilor, iar în timp ce mii și miii de morți cad pentru patrie, Botschild-zii James, Nathan și Mayer — exploatează situații, râs» pândesc știri false, culeg informații și reușesc chiar să provoace o panică la Bursa din Londra în urma căreia sute de englezi își vând acțiunile se ruinează și chiar mor. Printre toate acestea — din toate acestea — iese Un învingător, un singur om, un stăpân al aurului, Nathan Rothschild. De aci viața Rothschild-zilor se scurge frumosi calm fără griji. Natan lucrează mână'n mână cu Janies la Paris și cu tatăl său la Frankfurt. Paralel cu lupta financiară, Rothsechild-zii mai au o ambiție: societatea aristocratică care se lasă greu târâtă în palatele Frankfurt, dar fii lui evreilor din David au răbdare, știu să reziste, să primească singuri și uneori au chiar noroc. Peste tot: in Londra, Paris, Viena sau Fransfurt, mâna Rothschildzilor se siftLr, insistă ' chiar ►Stfeîțle' Alufsa, ’combinații 'politice și uneori chiar probleme de stat sunt rezolvate ușor de acești stăpâni ai banului. Cam acesta ar fi filmul «C»s« Rothschild». Acțiunea începe în 1806, atunci când Rothschild își trimite pentru prima oară fiul — pe Nathan — la Londra. Un film brodat pe un subiect real, oferă spectatorului plăcerea de a gusta puțin din viața culiselor «Rothschild iene» în toată goliciunea lor tragică, dând regizorului Erich Wachneck — care girează filmul — posibilitatea de a oferi un spectacol unic. «Casa Rothschild», este o realizare a momentului, care asigură de pe acum un succes categoric cinematografului «Scala». Distribuția cuprinde numele celor mai buni actori ai filmului german. Cel mai mic rol este interpretat aci, de actori cunoscuți printre care notăm numele lui Carl Kulmami în rolul lui Nathan Rothschild. Livretul este semat de doi pioneri ai cinematografului, iar regia este girată de cunoscutul regizor Erich Wasehiede- -----lEITRUL----ALB 51 NEGRU și centru Capitalei, în fosta grădină Luxandra, se va deschide la 14 Iunie stagiunea, de pază a teatrului «Alb și Negru». Noua companie alcătuită din tot ce are teatrul românesc mai select ca actori, muzicieni, coregrafi și tehnicieni, vine să umple un rol de mult resimțit. Prima manifestare a noului teatru va fi un spectacol estival de o factură cu totul originală, o comedie muzicală, furnizat de un text frumos și de mari efecte comice, o distribuție cu adevărat sensațională din care se detașează d-nele în atașa Alexandra, marea comediană de la Teatrul Național, Florica Demion, unul din cele mai dotate elemente ale tinerei generații de actori, Elisabeta Henția, care va apare pentru prima dată în postura de actriță de compoziție, d-nii Al. Ghibericon, savurosul comic, inepuizabilul H. Nicolaide, tenorul Ion Puican, de la Opera Română, a cărei apariție va constitui o încântare pentru spectatori, o cântăreață cu o voce de aur al cărui nume se ține, deocamdată, secret, un balet de 110 girls și 12 dogs, sub conducerea excepționalului maestru Oleg Danotvsky, care va prezenta, un număr de balet intitulat «Rapsodia în Alb si Negru», unic în teatrul autohton, in care vor dansa și cei 20 de băieți teribili din orchestra de concert a lui Dinu Șerbănescu, formația care va ilustra muzical întregul spectacol. Melodiile au fost compuse de marele compozitor Nelfo Manzatli, ale cărui șlagăre vor constitui o încântare pentru toți admiratorii săi . Direcția tehnică o semnează de Traian Cornescu. Direcția de scenă o girează d. T. Teodorescu, care semnează și câteva sugestive schițe de decor. Teatrul «Alb și Negru» a cărui scenă numai a costat frumoasa sumă de 2 milioane lei, va fi cel mai occidental teatru din țară. SCALA PREGĂTEȘTE IN Programul viitor I O REPLICA DE NECONTESTAT ADEVĂR CONTRA PROPAGANDEI DE DOMINARE IUDEO-MASONICĂ ,prmul care trebuie văzutde la maci mare de orice român adevărat-