Viața, iulie 1941 (Anul 1, nr. 91-121)

1941-07-01 / nr. 91

........ 1— “ — MÎMEM ■rmr^zxer^:­Vy---mme - - ■ iuai I DINI­E VIEȚI ȘI EAP 30 IUNIE 1638. — La Govora, în ti­­pografia Domnească se tipărește Psal­tirea slavonească, la începutul căreia se află prefața adresată d’3 Matei Ba­sa­rab către Români și către alte nea­muri înrudite cu noi după credință Prefața e scrisă în limba slavonă astfel «Ion Matei Basarab Voevod, cu bi­necuvântarea dumnezeească Domn al întregei Țări Ungrovlah­e ș­i, al păr­ților de peste munți, Herțeg de Am­­laș și Făgăraș și celelalte... am dorit cu multă silință să vă dăruesc această curte de Dumnezeu însuflețită, nu­mită Psaltire, pe care Duhul prin gura lui David o scoase. De aceea cu căldura dragostei prim­ți acest dar, deși de un prea mare preț, dar ca un început, căci după aceasta am de gând (voese) să vă dau cuvi­oșiilor voastre­ți alte cărți. Va rog dar pe voi conlocuitorii țării noastre și mai ales pe voi frați ce veți fi după noi și cu voia lui Dum­nezeu Ignatie episcopul Râmnicului și păstrați acest dar, vreau să zic acea­stă tipografie; și păzind-o cu îngrijire ca un dar prea cinstit, căci este o co­moară mai scumpă decât toate como­rile pământești; căci aurul și argin­tul și pietrele sunt comori scumpe ce ORT. Sinodul Sfitilor Apostoli CRT. Sinodul Sf-tilor Apostoli PROT. Sinodul Apostolilor Ras. soar. 4.36 Ap. soar. 20.2 Zile trecute 180 Zile rămase 185 «# V­I­­ “EDIJT înfrumusețează numai vremelnic tru­purile, iar comoara aceasta înfrumu­sețează sufletele omenești...» «Din porunca prea luminatului Domn Ion Matei Basarab Voevod și cu binecuvântarea prea sfințitului ar­­chiepiscop Teofil, cu mila lui Dumne­zeu mitropolit al întregei țări a Un­­grovlah­iei și a iubitorului de Dum­nezeu gnatie episcopul Râmnicului și a lui Ștefan episcopul Buzăului, am tipărit această carte ce se cheamă Psaltire, cu cel mai mic între călu­gări Melete Machedoneanul, igume­­nul mănăstirii cenobitice Govora, cu hramul Adormirea preacuratei Născă­toare de Dumnezeu, de­oarece m’am aprins de dragoste pentru acest meș­teșug al tipografiei când am primit ha­na călugărească în sf. munte al Atonului, în marea lavră bulgărească a mănăstirii numită Zingraf. De aceea, vă rog pe voi cei ce veți ceti această carte, dacă va fi ceva greșit, să îndreptați cu duhul blânde­ții și să ne blagosloviți pe noi cei ce ne-am trudit întru aceasta și să nu ne blăstămați, căci n’a scris înger, ci mâna păcătoasă și de lut. In anul 7145, iar dela nașterea lui Christos 1638, luna Iunie 30 zile». TRANDAFIR LAȚIA-ȘIRIANU RADIO Luni 30 Iunie 1941 6.00—7.50. Ora dimineții: Deschide­rea emisiuunii. Marșuri (discuri). Ra­dio jurnal (1. p. 1-a). Concert de fan­fară român­o-german. Radio jurnal (1, p. 2-a); închiderea emisiunii. .(Program suprapus pe fond muzical) Deșteaptă-te Române. 12.00. Muzică românească. Orches­tra Ionel Cristea. 12.50: Jurnal în limba rusă. 13.00: Ora oficială Radio Jurnal (II) 13.15: Continuarea programului Or­­chestrei Ionel Cristea. 13.50: Serviciul de știri germane. 14.00: Ora oficială Radio jurnal (III) 14.20: Ora ostașului. 15.20: închiderea emisiunii de prânz, 17.30: Ora oficială. Radio jurnal i(IV). 18.00: Teatru. 19.00: Cronica științifică 19.15: Concert de violoncel George Ștefănescu. Faure: Siciliana; Sammar­­tini; Grave și Vivace. 19.30: Jurnal pentru străinătate în limba turcă. 19.40: Jurnal pentru străinătate în limba greacă, 19.50: Serviciul de știri germane. 20.00; Ora­ ț­fiicială. , Risc jurnal (V), 20.15: Marșuri. 20.25; Emisiune în limba ucrainiană, 20­ 40: Marș. 20.45: Universitatea Radio Ciclul «Cutremurele». Cutremurele din Ro­mânia de I. Popescu. 21.00. Ora Italiei: I) Dante de Prof. Alex. Marcu; II) Muzică veche italia­nă (discuri), 2030. Recital de­ piano D-na Cella Delavrancea. Scarlatti; Trei sonate (pp. 58, 60. 55); J. S. Bach: Fantezie cromatică și Fugă. Chopin: a) Studiu op. 25 No. 5; b) Nocturnă No. 7; c) Poloneză No. 4, 22.00; Jurnal în limba rusă. 22.10: Marșuri (discuri) 22.30: Ora oficială. Radio jurnal (VI); Sport. 22.50: Eduard Lalo, prezentare mu­zicală, 23.30: Jurnal pentru străinătate în limbile: germană, italiană, franceză și engleză. Rfm­­d­a Fundațiilor­­ Fundațiilor Re. II, anul VIII cu »­##€ £«,Di Cii,­­z ct pi­i viind Ion Petrovici.­ Considerații de fi­­losofia istoriei. Tr. Arghezi: Versuri Emanoil Bucuța; Visul lui Ion Creangă; «Corabia sburătoare»; Ion Pillat; Ionele; Anton Balotă; Ru­gii Marcului; Ion Bălan; Dionysos; Ion Vlasiu: Gosprii de pe Cruce; Ion Id. Bucur: Versuri; Tudor Vianu : Note despre stilul lui I. L. Caragiale; Vlaicu Bârna: Ciclu din :Turnuri;­­M­ircea Herovanu: însemnări pentru o introducere la o istorie a științei; D. Caracostea: Semnificația lui Va­­sile Alecsandri: Texte și documente ; Mihai Emi­­ne­scu: Tot o scrisoarea I-a a lui M. Eminescu (cu o notă introductivă de Perpessicius); I. Horia Rădulescu: Un proiect de ziar francez din 1839 l’Echo de Danube: Comentarii critice : Perpessicius :­­Jurnal de lector; Vladimir Streinu: Troiță poetică; Șerban Cioculescu : Viața romanțată a lui Petru Cercel; Cronici : F. Tim­eș : Comemorări Și festivități culturale : Note despre nuvela fantastică; Hor; garanția: «Lăpușneanu de Zir' " ' aria mu­zicală; Cornelia, C­re : Spațiul Europa; Putură și liter­ctura Bănă­țeană, prezentate in evoluția lor is­torică: Dimitrie Cherasim; Sapțiul European; Wolf von Aichelburg;­­Aero-futurismul lui Marinetti; Otilia Casimir. A murit și Aglae Pru­teanu. ­ ................. MARTI | IULIE 1941 ___ .____________________________■­­­­ min in min — ................—|--------------------------—————— ———mu i ............ Conferința generalului franco MADRID 29 (Rador). — Cores­pondentul agenției Havaa.Ofi­a nuntă: In fața a 80 de generali și colo­neli, generalul Franco a rostit o conferință la Centrul de înalte Stu­dii militare, despre «războiul de manevră și rolul șefilor de mari unități». Cardillo și-a ales pildele din răz­boiul spaniol de desrobire. Teatrale LUPTA ȘI LUMINA, ora 17,30 (5,30 d. a.), «Doctorul fără voe», comedie în 3 acte de Moliere și «Milostenie» de Vladimir Tudor, Impresionantă sinucidere la Tâirgoviște TAllGOVIȘTE, 28 (Prin telefon), O tragică sinucidere s’a înregistrat azi în orașul nostru. Tânăra Constanța Vasile Dinescu, din str. Berzei 20, și-a tras un foc de revolver în tâmpla dreaptă. Cu toate ajutoarele date, a sucom­bat. Se fac cercetări pentru a se sta­bili cauzele disperatului act, ^ DE PI TOT GLOBUL întreruperea fatala. Temperatura pământului Cu cât ne coborîm în adâncul pă­mântului, cu atât mai mult tempera­tura crește. La fiecare 33 metri adân­cime, temperatura crește cu un grad, ceea ce se poate constata coborând în­­tr-o mină unde căldura vine din cen­trul pământului și unde temperatura atinge 200.000 grade. La o adâncime numai­ de 60 km, cât are litosfera (scoarța pământului) tem­peratura se ridică la 2000 grade, căldu­ră atât de puternică când, se topesc toate metalele. Astfel că, la 60 km, a­ I­uneime toate substanțele se transfor­mă în stare lichidă sau gazoasă. Cum au vrut—și n’au izbutit — englezii să transporte Casa Ioa­nei d’Arc la ei în țară Cu prilejul sărbătoririi Ioanei de­­ Arc, dl Girardin, unul din ultimii urmași ai familiei Sfintei, care este stăpânul casei, de la Domremy, în care s’a născut și a viețuit Sal­vatoarea Franței, a desvăluit zia­riștilor francezi un fapt necunos­cut până acum de­cât de d-sa. «In 1929 — a spus d. Girardin — un englez care își făcea cuiva la Contrexeville, a venit într’o zi să-mi facă o vizită. EL dorea să cumpere casa Sfintei Ioana și m’a lăsat pe mine să stabilesc prețul. Cum vă puteți lesne închipui, am refuzat categoric orice trag. Engle­zul nu s’a descurajat și peste câte­va zile a venit să mă vadă din nou, să-mi spună că este dispus să plă­tească numaidecât în lire sterline, închipuindu-și că nimeni nu poate rezista la tentația banilor. L-am refuzat pentru a doua oară. Când l-am întrebat ce intenționa să facă cu o casă atât de mică și nelocuită de multă vreme, curiosul amator mi-a răspuns : «Ce intenționez să fac cu casa ° t Foarte simplu. Vreau să o «demontez» și s'o reclădesc ai­doma în Anglia». «Este zadarnic să mai spun că după acest răspuns l-am dat afară pe individul care nu putea să pri­ceapă cât de mult îl disprețuiam pentru atitudinea lui mercantilă care m’a jignit adânc». Din toate câte ceva ANEMIE. — Șederea în câmpie com­bate anemia și este recomandabilă mai cu seamă cardiacilor. ARHIPELAGUL BAFFIN - PARRY, care se află situat între Marea Baffin și Hudson, în Nordul Americii, a fost descoperit între anii 1822-1829 de na­vigatorul englez William Eduard Par­ry (1790-1855). LANA.­­ Lanuri fine sunt acelea al căror număr de fire se ridică de la ~79 până la 8000 pe centimetru patrat, grosolane sunt acelea când »elor nu trece de 1000 pe ■at curat este mai ne- «■•. • ' 'mă, aerul este elix. ,'r. Revoille­­ t destinat­­ si electrior a fost i’ong la anul 1844. OTIC a fost inventat il Goților (325),­ima gazetă apărută coasă de Petru cel Ri A apărut după o prea mare muncă intelectuală Influența întunericul­­ui a animalelor Lumina lucrează asupra ființe­lor ca un excitant foarte puternic. Se înțelege dar, de ce noaptea în­cetează această perioadă de acti­vitate. Astfel, îndată ce se înse­rează, animalele se liniștesc, se duc se se odihnească. Câteva insecte sunt prietene cu întunericul! Astfel sunt fluturii de noapte, cari stau ascunși în timpul zilei, dar cari încep să zboare în­dată ce vine noaptea. Altele cum sunt unele animale inferioare, fără a fi animale de noapte, sunt obișnuite cu întueri­­cul și nu se văd decât noaptea, din cauza fosforescen, licuricii. Toată lumi ceste insecte, cami suau,, cu mii de stele. Luciolii, un­de licurici, sunt asemenea lumi,, dar în loc de a sta nemișcați, le, mișcă mereu în întuneric. Piroforul din America de Sud. aruncă o lu­mii, zice lumi sr­noase fost în. ./ pentru V­OL iiiu.xvxo*i wvi» să se poată recunoaște ?*: înmulțirii speciei. 1812 cu N­P . «ui «­na. Sau cum v­a va să câștige războiul laparațu BERLIN 29 (Uf a). — Succesele fulgerătoare și hotărîtoare obținute de armata germană în 7 zile numai de răsboiu în Est,dovedesc că răs­­boiul acesta își are de astă dată un cu totul alt curs, decât acela din 1914—18. Răsboiul mondial a ținut trei ani și jumătate, până ce Pute­rile Centrale după lupte crâncen, au silit pe ruși să semneze pacea de la Brestl­tovsk, nici o posibilitate De fapt nu există de comparație nici din punct de vedere politic și nici din punct de vedere strategi sau militar, între campania de a­cum din Est și lupta de odinioară a Puterilor Centrale împotriva Rusie. Cu atât mai lipsită de sens este și aluzia făcută astăzi de Moscova, în­tru ridicarea moralului hoardelor comuniste, aluzie referitoare la în­frângerea lui Napoleon. Căci lăsând la o parte faptul că Napoleon se găsi­a atunci — adică în 1812—13 pe panta declinului puterii sale, iar Germania în plină ascensiune, tre­buie remarcat că de atunci au tre­­cut 180 ani, vrem în care evoluția teh­nică a luat proporții gigantice. Cercurile competente militare ger­mane declară că răsboiul actual din Est nu se deosebește numai de răs­­boaiele napoleoniene ci este absolut cu totul deosebit și de răsboiul mon­dial. Cu această ocazie sunt subli­niate următoarele puncte: 1. In răsboiul mondial forța ger­­mană avea ca obiectiv de căpetenie Parisul, iar răsboiul din Rusia era purtat, cu mijloace secundare. Din punct de vede­re numeric armatele germano-austriace, deși victorioase, erau sub nivelul celor triste. As­tăzi Germania intervine după o pre­gătire atât de perfectă, încât trupe­le ei, fără a mai vorbi de superiori­tatea desăvârșită a materialului de răsboiu, este și din punct de vedere numeric egală armatei sovietice. 2. In răsboiul mondial. Puterile Centrale trebuiau să ducă un răs­­boiu pe două fronturi, ceea ce nu permitea deplasarea, unor forțe ca­tegorice în Est. Mulțumita solida­rității europene, răsboiul împotriva bolșevismului se desfășoară astăzi sui­­ama unor gituațiuni cu totul altele decât cele din răsboiul mon­dial. Germania, sub geniala conducere a Fuehrerului Adolf Hitler, a avut grijă să rezolve și să lichideze pe rând toți dușmanii Europei, cari în­cercau să submineze civilizația con­tinentală FRONTUL DE LA MAREA ALBA ȘI PANA LA MAREA NEAGRA SUB O COMAN­DA UNITARA S. In răsboiul mondial existau chiar dela început fricțiuni între trupele Kaiserului Wilhelm II și cele ale împăratului Frantz Iosef. De astădată întregul front dela Ma­rea Albă și până la Marea Neagră stă sub o comandă unitară Cât de perfect instruită și cât de pu­ternică este acuma această comandă unitară, o dovedește cu prisosință evoluția celor doi ani de răsboiu. . Pe de altă parte, Rusia Țarului Nicolae al II-lea avea o conducere unitară, iar astăzi comandamentul sovietic nu reușește decât să împrăș­tie neîncredere și neștiință. Jidanii lui Stalin ucigând toată pătura in­telectuală rusească, au creeat go­luri adânci, care s-au resimțit din plin în timpul campaniei din Fin­landa. Armata germană dispune în tota­litatea ei, dar și fiecare comandant de regiment în parte, fiecare co­mandant de companie până la ul­timul mușchetar, fiecare sburător și fiecare mecanic tankist de o ex­periență șî de o dexterietate în ale răsboiului extraordinare, pe câtă vreme toți soldații și toți așa zișii ofițeri sovietici trebuiesc conside­rați ca incapabili de a mânui ar­mele. amestecul pungii ga­L’ITIENE 4. In timpul răsboiului mondial, campania a durat dealungul tutu­ror anotimpurilor din cei trei ani și jumătate, iar acuma răsboiul­ se desfășoară în cel mai bun și mai favorabil anotimp. Și mai trebuie remarcat un fapt că în campania actuală, Hinterlandul rusesc este în permanență controlat și­ amenințat de aviația Reichului, lucru care nu s’a întâmplat în răsboiul din 1914-181­5. Cea mai hotărîtoare deosebire între ieri și azi este rapiditatea cu care se mișcă trupele germane. Și în concluzie mai trebuie subliniat că astăzi comanda trupelor sovie­tice este mai prejos de orice închi­puire, pentru că planul strategic al Moscovei de a masca toate trupele lor în punga galițiană nu poate fi calificat altfel, decât ea greșala ca­pi­ta­la, care le-a adus moartea Impresionanta ceremonie de pe stadionul din Vichy VICHY, 29 (Radar).­­ Mareșalul Pe­­tain a remis în mod solemn taberelor ti­neretului, cu ocazia aniversarei fondă­­rei lor, drapelul oferit de d-na general Kintziger. Ceremonia a acut loc pe stadionul din Vichy decorat cu drapele, în pre­zența amiralului Darlan, și a d-lui Je­rome Carcopino secretar de stat la edu­cația națională și a tineretului, precum și a generalului­ Füntziger și a d-lui se­cretar general al educației tineretului. Au asistat mai mult de 10.000 specta­tori. In aceiași epocă a anului trecut a­­ceste tabere ale tineretului au fost în­ființate, in vederea formărei fizice și morale a adolescenților ce fuseseră în­corporați in armată, însă au trebuit să fie demobilizați pe baza clauzelor ar­mistițiului. De atunci s-a decretat ca obligator pentru tineret, un stagiu de opt luni în­­tr unul din cele 32 grupuri de tineret Înființate, fetirea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, la mănăstirea Stravopoleos, din Capitală Eri, Duminică 29 Iunie 1941, fiind sărbătoarea Sf. Apostoli P­etre și Pa­­vel, în străvechea Mănăstire Sf. Arhan­ghel Mihail și Gavril Stavropoleos, din centrul Capitalei, cu o pietate creș­tinească deosebită, un sobor de preoți a oficiat Sf. Liturghie. Cu acest prilej creștinesc, s-a făcut o sfântă slujbă pentru pomenirea suflete­lor eroilor cari și-au dat viața murind pe altarul de jertfă al Neamului, pen­tru apărarea pământului sfânt al Ba­sarabiei și Bucovinei. La această pioasă slujbă, au luat parte donatorii și ostenitorii cu împo­dobirea acestui sfânt locaș împreună cu bunul român și creștin Octavian Do­­brin, inițiatorul­ redeschiderii bisericii monument istoric Stavropoleos, care a fost închisa și părăsită peste 40 de ani de zile. • Părintele profesor Dumitru Iliescu, în cuvinte alese, a arătat însemnătatea sărbătorii Sfinților Apostoli Petre și Pavel precum și momentele de reînăl­țare ale Neamului Românesc și crești­nesc. Corul Bisericii sub conducerea diri­jorului Constantin Antipa, a dat răs­punsurile, Sf. Slujba a luat sfârșit la orele 12 jumătate, în timp ce corul cânta Cu noi este Dumnezeu, tnțelegeț Neamul și vă plecați, căci cu noi este Dumne­zeu, Spre linia I-a de luptă... (Continuare din pag. I-a) , vizită prematura și o plecare precipitați­a avioanelor de bombardament inamice... al războiului. Când trec avioane­le inamice ei stau pe prispă ca și? Abia ne-am instalat în cantona­ment și o supremă onoare î — două avioane de bombardament rusești însoțite ® alte de vânătoare, încear­că o timidă incursiune deasupra cai­cului sat. Se aruncă la întâmplare câteva bombe — probabil cu intenția de a nimeri un pod din apropiere. Ne «camuflăm» ușor cu ajutorul ve­getației abundente din curtea casei. Se încearcă de către inamic chiar și un palid tir de artilerie. Frumoasă intenție — dar apărarea anti-aeriană germano-română a intrat în func­țiune și a convins piloții d-lui Molo­tov să-și îndrepte elicea spre alte țări... mai calde. După ce pericolul care n’a fost de­­loc galben și nici măcar «roșu» — cu­loarea a fost estompată de distanța prudentă adoptată de eroii aerieni respectivi­­­, este trecut, ne ridicăm și­­ suntem încântați cu toții că n’am cum ar aștepta să treacă ploaia — și apoi se duc din nou la prășit... avut nici măcar emoția unui goal înscris într’un match de campionat «Războiul este numai la început un pericol, curând devine o pasiune — iar bombardamentul acesta, primul pentru noi, este și prima bucurie a zilei de astăzi... — Nu-i așa, camarazi­i» Băeții mei mă aprobă încântați numai scriitorul Paul Daniel Iones­­cu găsește că această comparație e puțin cam prea literară. Intr’un ou, vânt, simpaticul meu secretar e cam palid, dar o să-i treacă. Un subofițer german completează bine inspirat dialogul, scrutând dis­prețuitor înălțimile îndepărtate în care s’au pierdut circumspectele a­­parate inamice : «Lase» sie, sie le­gen schlecht» (lasă-i că se ouă prost») Silit. rez. Anastasie Iflii­tie il­PE HEKBI AfflIP TEATRE COMEDIA : Fetița ta. SAVOY : matineu ora 4 și seara 6.30 . Banii nu fac nici două parale. LUPTA ȘI LUMINA : Hocus-pocus. jȘ^RINDAR: Era în vitrină. COLOS-ALHAMBRA : Vagabonzii. CINEMATOGRAFE ARO: «Pe veci a tab, cu Losetta Young și David Niven. Jurnal de răz­boi O. N. C. No. i. SCALA: Hotel Paradis cu Hilde Krahl, Albert Matterstock și George Alexander. Jurnal UFA. CAPITOL .­ Johnny Apollo și Jurnal. REGAL : Asediul Alcazarului, Jurnal O. N. C. și U. F. A. TRIANON : O aventură în Haiti și jurnal U. F. A. SELECT: Paradisul Pierdut cu Fer­nand Gravey și Micheline Presle și Jurnal nou. FEMINA : Bal Pare. PALAS BULEVARD : Copii în luptă cu viața. ARPA : Intre viață și moarte, jurnal , răsboi și jurnal românesc. ROXY : Ultima întâlnire. ELISEE: O fetiță vieneză și Compania Gândăcel. FORUM : Evreul Sass, jurnal și com­­plectare. OMNIA: Tarzan stăpânul junglei, In țara cowboy-lor și jurnal. ALCAZAR : Tinerețea și suferințele lui Tom Edison: Jurnal și complec­ta­re. AIDA: Șarja morții. Jurnal și com­­plectare. AMERICAN : Ultimul rând: Complec­­tare : Un ritm de jazz și Jurnal ro­mânesc. BITOLIA : Ultimul gangster, Mont- Blanc și jurnal românesc. BARCELONA : Pericolul roșu, jurnal O.N.C., completare și trupa de revis­te Doctel Stănescu. BIRUINȚA : Raza morții (Sbucium) : Jurnal și compleetare. CARMEN SYLVA fost Lucifer, Prin­țesa Tarabanova și Trupa Georges­­cu Iași. CARMEN : Cavalcada fantastică, jur­nal și compleetare. COTROCENI: Condotiieri și Jurnale C. N. C. și U. F. A. CRÂNGAȘI : Secretul celor 13 mas­cați (operă complectă). Trupă de re­viste. DICI110 : 1 contra 100, jurnal și tru­pa de reviste Dan Boerescu. DACIA: Iți amintești, jurnal și com­pleetare. DIANA : Pericolul roșu, Jurnal, Com­pleetare și Trupa Jan Tomas. FRANKLIN (Ateneul Român) : Femei bănuite, Jurnal rom­ân, grm­an și complectar. FLORIDA : Ispita unei nopți. Jurnal și completare. EDISON: Trei camarazi, Jurnal Nr. 13 și Trupa N: Burmaz. GLORIA : Geronimo, Jurnal și com­pleetare. IZBANDA : O viață ntreagă. Jurnal și compleetare. ILEANA : Un vals de odinioară (Vân­zătorul de păsări) și jurnal de ac­tualitate. LIZB­AN­A : Casa din Malta, jurnal ro­­mânsc și compleetare. LIA : Congo Exprs: Jurnal și complee­tare. MARCONI: Evreul Sass (a doua săp­tămână): Jurnal românesc Nr. 1 de războiu­l: Trupă de reviste. MARNA: Fiicele Doamnei Masters, Pinguini curioși­ și Trupa de reviste Titi Mihailescu*. MEXIC : De la Mayerlind la Sarajevo, Vederi din lume și Jurnal O. N. C. și Trupa de artiști Georgescu-Iași. MILANO : Katia, Jurnal O. N. C. și U. F. A. MODEL: Ultima baricadă: Com­plec­­tarea cu Pompei și Jurnalul. MIORI­­­A : Cei 4 Cavaleri, jurnal de război Ufa și jurnal românesc. NON1 : Cei 4 cavaleri și Aventuriera. NERO : f­urtuna, Compleetare și jur­nal. NlKSA: Menaj parisian si Complee­tare. ODEON : O viață întreagă și jurnale O. C. R. și O. N. T. VERGU: Zanzibar și Jurnal O. C­ R. PARIS : Inamicul ne pândește și com­pleetare. PELEȘ: Paradisul Vagabonzilor: Jur­nal și compleetare. PACHE : Umbra trecutului, Jurnal și compleetare. RIO: Victor Mc. Laglen și Dansez pentru tine. REX : Sânge de Mexicană, Jurnal Ufa, SIC (Bulevardul Filantropiei, 115): E­mancipata și Cavalcada fantastică. TOMIS : O fată cu noroc și jurnal de război. TRIUMF: Iadul îngerilor, un film în relief și jurnal U. F. A. UNIC : Secretul, Jurnal și complee­tare. UNIREA : Inima unei regine. Jurnal și compleetare. VOLTA-BUZEȘTI : 7 ani de ghinion, Jurnal și Comp. «Gândăcel». VENUS: Aventuriera și jurnal. Adăposturile vor avea indicatoare vizibile Comandamentul pentru apărarea antiaeriană a Capitalei a luat mă­suri să se așeze placarde indica­toare la toate adăposturile publice din oraș, arătând la adăposturile mari, capacitatea d­e primire.

Next