Viitorul, mai 1908 (Anul 2, nr. 171-201)
1908-05-01 / nr. 171
sunt ceea ce alcâtuește felul propriu de a vedea al unui partid, ceea e alcătuește așa numitul program politic. Ei bine, de aceste principii, de acest program, să se pătrundă centrele noastre provinciale. Spre ele și în jurul lor să se strângă, ca în jurul singurului fond de viață politică. Cu toate acestea, astăzi suntem încă foarte departe de acest deziderat. Ceea ce leagă între ele elementele unei grupări de provincie, sunt lucruri cu totul străine de acest fond adevărat de viață: idea. Nevoia de a se ocupa cu ceva, cel ce n’are nici o ocupație, nevoia de a-și realiza un beneficu, cel ce nu vede decât interesul său, nevoia de a-și da o aparență mai strălucită, cel ce e condus de o’vanitate prostească; acestea sunt astăzi, în primul loc, ceea ce ține împreună, elementele grupului politic de provincie. Ideile acestea sunt lucruri secundare, ele aparțn «naivilor» din partid, cari sunt tot atât de lăsați în umbră, pe cât însăși ideile sunt socotite ca simple accesorii în politică. «Naivii» aceștia sunt haina de paradă a partidului ocal; aruncată imediat ce parada a trecut, ea este pusă cu mare grabă când vreo nouă ceremonie se prezintă. Consecințele acestei lipse de orientare pe baza ideilor, explică aproape toate anomaliile politicei din provincie. Lipsind grupărilor locale o temelie mai statornică dacât capriciile membrilor, înțelegem tot artmcialismul politicei de provincie. Ințe egem acele certuri fără sfârșit, acele combinări și recombinări, acele uniri și deftiniri fără motiv și înțeles serios. ’ Șeful politic din o localitate trebue să fie un adevărat maistru de equilibristici, pentru a putea ținea la un loc, pe toate elementele grupării ce conduce. Fără o convingere superioară și el, fără un criteriu politic mai înnalt spre care să îndrumeze gruparea, preocupat mai mult de situaținea lui personală, îl vedem înclinându-se când într’o parte când în alta a grupului local, urmând curentului celui mai amenințător, care nu-i nici cel mai drept nici cel mai sănătos, de multe ori. Șeful, sorbindu-și forța, nu din tăria ideilor ce reprezintă, ci din putința de a satisface apetituri și interese, are totdeauna un prestigiu moral pus la îndoială. Membrii grupului n’au încredere în statornicia șefului, iar acesta, la rândul său, n’are încredere în tăria grupului; și de aci, când amăgirea grupului de șef, când «tragerea E pe sfoară» a șefului de grup. Iar rezultatul general, dăunător partidului celui mare, e mobilitatea grupului local, gata a se desface în fragmente capabile a se alipi la alte constelații politice din localitate. Cu acest sistem, nu putem avea la periferie decât o politică artificială, iar cluburile politice ajung niște cuiburi, din cari, în loc să-și ia avânt interesele comune pentru armonia cetățenească, încolțesc neînțelegeri, interese personale, pentru desbinarea între cetățeni. Un mijloc, cred, ar putea în mare parte, să scoată politica provincială din acest făgaș . Să se stabilească o mai strânsă legătură intre cluburile locale și centrul partidului. Această apropiere, deși atinge o chestie de organizare internă a însăși partidului, totuși e ușor de realizat. Apropierea se va putea face, ori prin o participare mai deasă a fruntașilor politici în adunările grupărilor locale, ori prin o organizare mai largă a comitetelor locale, așa fel, ca cei mai distinși ai partidului, din o localitate, să poată lua parte toți, fie la ședințele centrului politic, fie la congresele partidului. Aceste ședințe și aceste congrese apoi, trebue să fie ele înșile mai numeroase pentru a se putea stabili un schim cât mai larg de vederi între centru și provincie. Atunci, cea ce formează astăzi apanajul de discuție al elitei noastre politice, ar ajunge un lucru comun și al cluburilor locale. Chestiunile de diferite ordine, cari astăzi formează competința speciala a unui număr restrâns de oameni, ar preocupa și ființele celor ce fac politică departe de centru. Ideile elaborate de elită s’ar discuta și în provincie, s’ar confrunta cu realitatea pe care provincia o vede mai de aproape, și multe din aceste idei s’ar corecta și s’ar adapta mai bine la nevoile reale Câștigul, negreșit, ar fi mai mare, căci în cazul când vederile partidului s’ar închega într’un tot de reforme, atunci haina ce s’ar eroi corpului nostru social, nu ar mai fi de împrumut și străină acestui corp, ci ar fi o haină potrivită trebuințelor lui și care acoperindu-1 într’o parte nu l’ar mai lăsa desgolit in alta. Astfel, prin o mai strânsă legătură cu centrul și prin o orientare pe calea ideilor. Cluburile locale ar aduce un folos și politicei generale prin juste informațiuni, și politicei din provincie, în special, prin mai înalte preocupări. Apoi astfel îndrumate, cluburile ar putea sluji nu numai de simple agenții electorale ca astăzi, ci la realizarea adevăratului lor scop: «formarea unei conștiințe politice sănătoase în masa cetățenilor noștri ? Pentru a ajunge la acest din urmă lucru însă, cluburile trebue să strângă, mai mult ca astăzi, contactul cu mulțimea cetățenilor. Să popularizeze și să fixeze mulțimei vederile proprii ale partidului, așa ca să ajungă un bun comun al tuturora capitalul de principii cari astăzi aparține, aproape exclusiv, elitei partidului. Prin frământarea acestor idei, mulțimea ar căpăta și ea un mod de a vedea, un mod de "a se orienta față cu nevoile ce o solicită Ar dobândi simțul politic de a distinge în cea ce i se făgăduește, ce este și ce nu este cu putință de realizat. Atunci ar ajunge cetățeanul, în mod conștient, a se alipi de un partid sau altul, după cum îl va crede mai aproape sau mai departe de înțelegerea nevoilor sale. Neștiința și neîncrederea apoi, pe care o manifestă astăzi cetățeanul, față de legile cele mai bune, ar dispărea. Prin discuții anticipate, el ar cunoaște de aproape, mai dinainte, sensul în care se va întocmi legea. Făurirea legilor într’un anumit chip n’ar mai fi o surprindere pentru el, iar aplicațiunea lor n’ar mai întâmpina nici o rezistență din partea cetățeanului, deoarece el n’ar vedea în această aplicațiune decât punerea în practică a propriilor lui păreri. Lege și cetățean n’ar mai fi doi vrăjmași, unul care să caute a eluda legea, altul care să pândească a pedepsi pe cetățean. Legea ar rămânea cea ce trebue să fie, un mijloc de armonizare între toți. Precauțiunile luate de guvernul actual în aplicarea reformelor sale, sunt cea mai bună dovadă de chipul cât este de străin cetățeanul nostru de sensul legilor ce i se aplică, fie ele cele mai bine intenționate, cum sunt cele actuale. Circulările numeroase, apelurile necontenite ale guvernului către organele administrative de toate soiurile, spre a lămuri înțelegerea legilor prezente, sunt dovada cea mai vie, cât de puțin participă cetățeanul nostru la viața politică a țării aceștia. El primește numai legi pe cari le simte, cum ziceam la început, și nu le pricepe. In această stare, ce rol însemnat ar putea să aibă, în luminarea conștiinței cetățenești, cluburile noastre de provincie. Și ce sprijin real ar putea aduce guvernului, lămurind mulțimei, înțelesul binefăcător al reformelor actuale de pildă Dar acest concurs oferit guvernului, nu numai că nu-1 văd nicăiri, dar pare că cluburile noastre nici nu chinuesc că-1 pot oferi și că ar fi de folos. Legile odată alcătuite, ele sunt în acelaș timp și o îngrădire și o îndrumare a activității cetățenești, într’un anumit sens. Această îndrumare, la rândul ei, trebue însuflețită, trebue călăuzită. Cluburile locale pot avea și azi, un rol însemnat, anume de a fi inițiatorii acestei noui activități. Așa de exemplu: există o lege a monopolului cârciumelor, societățile de cumpărare se impun. Inițiativa s’a luat; cluburile de provincie cu fruntașii lor ar trebui s’o stimuleze. Avem legile învoelilor agricole, a casei rurale, băncilor populare, obștiilor sătești ; în interiorul acestor ’ legi, noi îndrumări de acțiune s’ar putea deschide, ca de exemplu, formări de asociațiuni cooperative, asociațiuni pentru exploatări de pământ, de păduri, etc. etc., lucruri, carii deși sunt începute, însă ar trebui mai mult stimulate. Și tot astfel, ocupându-se mai mult de interesele mulțimei, centrele de provincie — înțeleg cluburile s - ar putea găsi și alte direcțiuni de activitate din ce în ce mai însemnate și pentru viața locală și generală a țării. O altă perspectivă de acțiune ar putea avea cluburile și în altă ordine de idei. Un partid își are aspirațiunile lui, idealurile de realizat, într-un timp mai depărtat, ca de pildă: Votul universal al partidului liberal. Către aceste idealuri trebuesc pregătite mințile din timp. Trebue a se limpezi lumea, în ce condițiuni aceste idealuri pot deveni o realitate. Atunci, cu o pregătire din timp, conștiința cetățeanului ar putea fi ferită de multe lucruri fantastice. N’ar mai fi crezut pe cuvânt, oricine i-ar flutura pe dinainte perspective din povești; și nici acele porniri oarbe ale mulțimii, după vedenii nenorocite, nu s’ar mai întâmpla. Și tot așa, urmând de aproape interesul obștesc, perspectiva de acțiune a cluburilor locale se vede din ce în ce mai însemnată. In acest chip, cluburile de provincie îndrumându-se pe calea ideilor, ar ajunge să transforme politica locală din o frământare de interese personale, în o politică de căutare a interesului obștesc , prin intermediul dintre cetățeni și centrul partidului, ar ajunge să dea acestuia o mai puternică solidaritate internă; prin apropierea în sine de mass a cetățenilor, ar ajunge să deschidă mulțimei curente de idei sănătoase, și direcțiuni de activitate rodnică, a căror rezultat ar fi formarea unei temeinice conștiinți politice cetățenești și asigurarea unui m^rs progresiv și liniștit, pentru viața noastră socială. Panaite Criveț Piatra NI. 21 Ce se petrece în țari (Prin poștă dela corespondentul nostru) 29 Aprilie, 1908. Cotești (R.-Sărat).— <n nuntă.Duminică 27 Aprilie la ora 3 p. m a avut loc la moșia Cotești din județ. P.-Săr.t, celebrarea căsătoriei drăgălașei d-rei Marioara C. Rădulescu, fiica d-lui Colonel Rădulescu, cu simpaticul inspector comunal C. Vasilescu-Mărășești. Nnii au fost d-na și d. R. Tătăranu, senator, fost prefect de R.-Sărat. Căsătoria s-s celebrat în frumosa biserică de lângă monastire, unde, pe lângă foarte mulți invitați din elita focșăneană și R -Sărat, a ținut să-și arate dragostea și mai toată populațiunea din împrejurimi: țărani, femei flăcăi și fete, îmbrăcați în haine mândre de serbătoare, au asistat de asemenea la această serbare. Felicitările s’au primit în casele proprietăței Colonelului Rădulescu, unde s’a servit șampanie și s’au făcut urări călduroase pentru fericirea tinerilor căsătoriți. Apoi, în sunetele armonioase ale muzicei regimentului Putna No. 10, s’a început în curtea caselor, curte mare, boierească—o mândră horă țărănească, în care flăcăi și fete, în haine de sărbătoare, jucau cu drag și foc, în admirația nuntașilor, cari priveau cu plăcere la această manifestație de dragoste sinceră din partea populației locale. Entuziazmul crescu și mai mult, când hora fu schimbată în «bătuta» și când alături de flăcăi și fete, se prinse și câțiva tineri ofițeri din regtele 9 și 10 de infanterie. Era un decor admirabil: să vezi sub ultimele raze ale soarelui apunând flăcăi și fete, în frumoasa costuma naționale, jucând cu mândrie în horă. Și toți jucau cu foc și pe fețe ; tuturor se citea bucuria Pe înserate hora încetă, satul intră în liniște, iar în saloanele castelului începu valsul dulce și fermecător, în acordul dulce al orchestrei militare. S’a dansat cu multă aprindere, dat fiind elementul militar tânăr, care abunda. S’a servit apoi un supeu bogat, udat cu vinuri delicioase — specialitatea podgoriilor Cotești și Odobești — și, în acest timp, toasturile nu mai conteneau. Petrecerea s’a continuat până noaptea târziu. Focșani.Hotărârea consiliului comunal.—Bărbier imoral Zilele acestea băeții loan G. Andrei, de 13 ani și Petrache G. Mosoi, de 14 ani, au înaintat polițiilor din Odobești și Focșani plângeri în contra bărbierului Teodor Leon din Odobești, acuzând pe acesta de homosexualitate, în complicitate cu tânărul Dumitru N. Helciu. Cei doi bieți nevinovați au fost ucenici în acea bărbierie, și se susține că și alți ucenici au avut a suferi apucăturile lui. Parchetul și polițiile anchetează cazul acesta monstruos. — Consiliul comunal din Focșani a decis ca să nu se mai dea grădina publică pentru reprezentațiuni, serbări sau kermese, ci în tot timpul verei să fie numai la dispoziția publicului. O afacere, a trimis imediat să ridice din sălaș pe țiganca cu copilul în chestie; . b) că la sosirea polițiștilor, copilul dispăruse; c) ar mai fi aflat că după ce țiganca a fost arestată la siguranță și luată de scurt, a mărturisit că copilul este la o altă țigancă de la marginea Bucureștiului, de unde a fost ridicat de poliție și înaintat cu adresa No. 6720 «Azilului Cantacuzino»; de și ar mai fi aflat că Siguranța a luat toate măsurile pentru prinderea denaturatei mame. SANITARE Au fost numiți în posturile de copiști în direcția generală a serviciului sanitar d-nii: dr. M. Georgescu, Sp. Pitișteanu, I. Constantinescu și d-ra P. Cornea. ■ D. Furtună, inspector veterinar, șeful serviciului veterinar central, a fost transferat ca inspector veterinar tehnic pentru epizootii. D. profesor C. Motaș a fost numit șef al serviciului veterinar în locul d-lui Furtună. Oe la „Vatra Luminoasă“ In soc. regionale s’au mai înscris următoarele persoane : Maria Donatta Mfiller- Elveția, David Herșcovici-Iași, Weiss Lajos-Wiena, I. K. Goldenberg-Viena, August Zwölfer, Nicolaus Mihaiiovici, Giuseppe Pilanto, Albert Kästner, Else Schufner, Eugene Hempel, Louis Merrier, Raul Bisson, Leo Bachelin, Ilie Dumitrescu. Din orașul Mărășești: Fabrica si rafinăria de zahăr, 1. L. Bally, Therese Bally, Louise Bally, Emanuelle Bally, Victor Stalsky, Helene Stalsky, Adolf Wasgestein, Iohann Orgonji, Franț Mika, A. Hofbaner, Emma Hofbaner, Rudolt Bucholz, Anton Pertumé, Ph. Gardelly, Wilhelm Schneyder, Iohann Köbér, dr. Grigoriu, Th. Hall , Jacques Rucani și Köte Könnig. ARTIQTIOE Soc. filarmonică Cavalul din comuna Războeni (Neamț) organizează o mare serbare de dans pentru seara zilei de 4 Mai. ■ Marți seara, 6 Mai, are loc la Ateneu un mare festival dat în folosul bibliotecei școlare a liceului Lazăr D. dr. Urechia va ține conferința Discursiune in Bucegi. "VWW" Scrisori din Bulgaria încercare de delapidare—Invedarea alegerilor pentru Sobrane Rusciuc. 26 Aprilie — Azi dim. pe la 10, Banca Balcanică aj trimes pe încasatorul ei, A. Dimitroff, bulgar de fef din Brăila, să încaseze un cek în valoare de 40 mii lei de la Banca Agricolă, pe cari apoi să i verse la Banca Națională. Dimitrof, însă, după ce a încasat cehul precum și alte două mii lei de la diferite persoane, a găsit de cuviință să fugă cu banii. Autoritățile fiind înștiințate la timp, au luat măsuri și, după câteva ore, a izbutit să-l prindă pe necinstitul încasator în satul Trestenic, unde se oprise cu trăsura. Fugarul nu avea asupra lui decât suma de 720 lei. Adus sub escortă în oraș, procurorul și judele-instructor i-au luat interogatorul și după multe ezitări a mărturisit că restul banilor s-a ascuns sub podul căiei ferate din satul Cula. Dimitrof a rămas arestat preventiv până se va judeca procesul acestei afaceri. Fapta aceasta necinstită a prdus mare senzație pe piața comercială, fiind prima încercare de delapidare în orașul nostru. Ministrul Mușanof a sosit în localitate în vederea dizolvării actualului consiliu comunal stambulovist și a numirei membrilor în comisia interimară. De asemenea d-sa va lua măsuri pentru distribuirea cărților de alegător pentru alegerea de deputați dela 25 Mai viitor. IN JURUL UNUI ARTICOL de REPORTAJ Succesul de reportaj obținut de ziarul nostru [alaltăeri, cu articolul «Un copil vândut țiganilor», a pus în mișcare pe reporterii celorlalte ziare de tiraj din Capitală. Reporterul «Universului», pentru a-și scuza nedibăcia, față de Redacție, insinuează, la rubrica «Știrile Nopței» — deși faptul s’a petrecut ziua și încă cu două zile înainte — că totul este fantezie. Dacă reporterul numitului ziar și-ar fi dat puțină osteneală să se intereseze la Poliția Capitalei — singurul izvor de unde culege faptele cu care își servește gazeta la care lucrează— ar fi aflat: a) că d. Pop, șeful siguranței, sesizat de noi de această Joi 1 Mai Știri Școlare școala Capiadurii După cum se știe, pe lângă primară «General Adrian» din țară, funcționează o școală de pentru funcționarii coerciali. Ministerul instrucțiunei a admis următorul corp didactic la acea școală, d. I. Mihailescu, profesor la școala comercială, de cursul comptabilității; d. Guerius de limba franceză; d. Carol Haimovici, absolvent al școalei comerciale din Viena, pentru limba germană ; d. A. G. Grigorof, tehnologia mărfurilor; d-nii Juarez Movilă și Al. Filoreanu muzica vocală-Exercițiile militare vor fi pradate de plutonierul Petrescu, instructorul militar al școalei primare «General Adrian». Ei Luni s’au deschis cursurile tuturor școalelor de adulți din Capitală. ■ Cursurile școalei primare din comuna Domnești de sus, din jud. Ilfov, au fost închise din cauza epidemiei de pojar. £ 3 D. Al. Ionescu a fost numit învățător în comuna Vârteju Nefliu, județul Ilfov. um Serbarea Muzicală Școlară în ziua de 18 Mai, va avea loc serbarea muzicală a elevilor și elevelor școalelor secundare din întreaga țară. Serbarea se va ține în capitala fiecărui județ în București, serbarea va avea loc în sala Atheneum, la orele 2 p. m., iar ca comisiune examinatoare, ministerul instrucțiunei a delegat pe d. St. Sihleanu, inspectorul general al învățământului secundar, d. D. Popovici, directorul conservatorului de muzică din Capitală și d-na Charlota Leria. In Iași, producțiunea se va ține în sala Teatrului Național din localitate, iar ca comisie examinatoare vor fi: d. Teodorini, directorul conservatorului de muzică din Iași, d. Th. Burada și d. M. Tănăsescu, inspector general al muzicei vocale. In celelalte capitale de județe comisiile se vor compune din directorul liceului local, prefectul județului și un delegat al consiliului județean. Escursiunea didactic din Putna pe valea Prahovei (De la trimisul nostru special) Plecarea. La Ploești.V Vizitarea monumentelor și instituțiunilor culturale.—Drumul spre Câmpina — Primirea învățătorilor Putneni la Câmpina. — Banchetul și vizitarea instalațiunilor petrolifere. — Drumul la Predeal. — O ușoară deziluzie — La sanatoriul ministerului de culte.— Câteva ore frumoase în Predeal—Excursiunea pe jos și în trăsuri la Azuga. — Plecarea la Sinaia. — O noapte la Sinaia. — Reîntoarcerea. — In gara Focșani. Focșani, 26 Aprilie. — Una din cele mai amuzante și instructive escursiuni, organizate de membrii corpului didactic din țară, a fost desigur escursiunea învățătorilor din Putna pe Valea Prahovei, sub conducerea d-lui I. I. Teodora, revizor școlar, director al școalei No. 32 din capitală. * Sub conducerea acestui șef energic și activ, membrii corpului didactic din Putna, în număr de 101 institutori, învățători și invadatoare, în două vagoane, au plecat în noaptea de 21—22 cor., la orele 2 spre Ploești, însuflețiți de aceia dispoziție pe care o simte omul, în ajun de a gusta farmecul noutății și al frumosului. La ora 6 jum. dimineața escursioniștii au sosit în gara Ploești. Corul, format de învățători a intonat mai multe cântece sub conducerea d-lui Stoicescu, simpaticul institutor de la școala No. 8 de băieți din Focșani, după care escursioniștii au intrat în oraș. Aci au vizitat cu o deosebită plăcere și admirație monumentele și instituțiunile culturale. La orele 10 jum. excursioniștii putneni, împreună cu colegii lor ialomițeni și prahoveni, au plecat cu trenul spre Predeal, oprindu-se câteva ceasuri și la Azuga, unde li se pregătise un banchet de 600 tacâmuri. Pe drumul spre Câmpina, învățătorii au admirat mult intensa viață industrială a locului. In gara Câmpina le-au eșit întru întâmpinare primarul comunei d. Dumitru Ștefănescu și au fost invitați a se opri în acest orășel, unde din inițiativa sa li se preparase un banchet. Față de insisistențele călduroase ale primarului de Câmpina, excursioniștii s-au despărțit de colegii lor ialomițeni și prahoveni, rămânând pentru puțin în Câmpina. La restaurantul Ștefiea a avut loc un banchet de 120 tacâmuri, la care au luat parte pe lângă excursionist și autoritățile locale. S’a toastat de. primar, revizor și mai mulți institutori și învățători, după care escursioniștii conduși de amabilul primar Ștefănescu au vizitat sondele petrolifere și aci au luat cunoștință de numeroasele faze prin care trec operațiile pentru distilarea și dobândirea petrolului lampant și a celorlalte produse petrolifere. La orele 6, după ce d. Teodoru, a mulțumit călduros primarului pentru strălucita primire, escursioniștii au luat trenul spre Predeal.* Drumul acesta a fost o adevărată surprindere pentru învățătorii Putneni, prin frumusețea pozițiunilor naturale și prin splendoarea variațiilor de vederi, pe care nu le mai întâlniseră vreodată. La orele 8 luna, seara, au sosit în gara Predeal. Ac ieșind din gară, fură cuprinși de un sentiment de revoltă deoarece nici o trăsură nu se găsea la dispoziția lor și drumul până la Sanatoriul ministerului de Culte, unde aveau să găzduiască e lung de vre-o 3 km. O noapte de nesomn și o zi de perpetue plimbări și escursiuni prin Câmpina, fi zdrobite de oboseală. Dar... ultimele sforțări pe jos și iată-ne ajunși la Sanatoriu. Aci, fără a se mai gândi la banchetul ce li se pregătise și la care se plasaseră colegii lor sosiți mai înainte la Predeal, escursioniștii ocupară cele 120 paturi din dormitorul sanatoriului, renunțând la masă. A doua zi avură prilejul de a admira frumusețea acestei localități mărginită de munți, pe culmile cărora se vedeau imense troiene de zăpadă. Pe panta ușor înclinată a muntelui care dă în luncă, un cor compus din d-rele institutoare Elena Lupu, Antonescu, Marian și Polichroniade, a cântat un număr de cântece naționale, cari răsunau plăcut în vale. Sub conducerea d-lui revizor I. Teodoru, învățătorii au plecat în trăsuri și pe jos de la Predeal la Azuga, după ce mai înainte participaseră la un banchet oferit de prefectul de Prahova. De la Azuga, unde învățătorii au stat puțin, deoarece fabricile erau închise, fiind sărbătoarea sf. Gheorghe, au plecat cu trenul de 3 d. a. la Sinaia, unde, după ce au vizitat Mănăstirea, muzeul și dependințele fiind conduși de cucernicul,arhiereu Nifon Popescu s’au îndreptat către castelele Feleș și Pelișor admirând în vale pitoreștile pozițiuni din aceste locuri, cântate cu atâta măestrie de ilustra noatră regina-poetă. După ce au luat masa, la un restaurant din Sinaia, învățătorii au vizitat orașul, și-n urmă au fost găzduiți cu prețuri reduse la hotelul Caraiman și i diverse vile particulare. * A doua zi cu trenul de 6 jum. dim. escursioniști au plecat spre Focșani, corul compus din învățători și condus de maestrul de muzică, d. R. Stoicescu, institutor și fost revizor și director al orfelinatului din Focșani,a făcut deliciile acestei călătorii la reântoarcere. * La ora 1.2â p. m. excursioniștii sosesc în gara Focșani, unde d. Constantiniu, institutor și fost director al școalei No. 2 de băeți din localitate, a mulțumit d-lui revizor școlar 1.1. Teodoru, care prin modul inteligent și demn cu care a condus pe învățători, a făcut ca această excursiune să însemneze o epocă frumoasă din viața lor. A răspuns d. I. I. Teodoru, mulțumind învățătorilor pentru frumoasele sentimente, ce manifestă față de d-sa și îndemnându-i la muncă stăruitoare după un repaos atât de bine utilizat. In urmă d. Teodoru trebuind să plece cu trenul la București, pentru a-și revedea familia și-a luat rămas bun în mod călduros,de la învățătorii Putneni cari au plecat pe la casele lor. R. Mai apoi Casația, admițând recursul ministerului, a casat decizia, trimițând afacerea spre a fi judecată din nou de Curtea de apel din București. După o serie de amânări, afacerea urma să se judece ieri. Ambele părți au cerut însă amânarea fără termen a procesului, deoarece sunt pe cale a încheia o tranzacțiune care să stingă litigiul. Amânarea s’a admis. Atentatul din comuna Măgurele- Otetelișanu. Locuitorul Enache Stancu din numita comună se duse la guardul silvic Apostol Nistor, căruia îi ceru să-i dea un pogon de izlaz. Guardul îl refuză cu drept cuvânt, răspunzându-i că nu are nevoie de izlaz deoarece nu are vite, ba încă mai mult, că anul trecut i-a dat izlaz, iar dânsul l’a arendat unui alt sătean de la care a încasat arenda, fără a plăti nimic Statului. Atunci, Enache Stancu, care venise cu intențiuni de violențe, scoase un revolver și trase un foc asupra guardului silvic, fără însă a-l nimeri. Fiul atentatorului voind să împiedice pe tatăl său de a trage alte focuri, se luptă cu dânsul spre a pune mâna pe revolver, care se descărcă pe neașteptate, in mâna fiului retezându-i două degete. Criminalul fu arestat și trimes parchetului de Ilfov, care a deschis contra lui acțiune publică pentru omor neizbutit. Tribunalul i-a confirmat mandatul de arestare emis de judecătorul de instrucție al cabinetului 2. Diverse. Judecătorii de ocoale, numiți de curând pentru județul Ilfov, au depus ieri legiuitul jurământ înaintea tribunalului. — Parchetul a primit știrea că Leonard Anton, complicele lui Pagoni la furtul săvârșit în dauna d-nii Aurora Dinescu, se află la Atena, unde numitul are părinți. Dânsul fiind supus grec și pe lângă aceasta, relațiunile diplomatice cu Statul elin fiind întrerupte, nu poate fi vorba de extrădarea hoțului. Gazeta Tribunalelor Afacerea bancnotelor false.Pe lângă amănuntele ce am dat ori asupra descoperiri în Turcia a unei bande de falsificatori de bancnote românești, mai putem anunța astăzi că un nou membru al bandei a fost arestat în insula Corfu. El se numește D. Petrescu, originar din Craiova, desenator iscusit și care a suferit două condamnări din partea tribunalului de Ilfov, tot în afaceri de falsuri și plastografii. Prima oară pentru falsificarea a numeroase mandate poștale și a doua oară pentru ingenioasa escrocherie săvârșită în dauna casei de mașini «Clayton și Suttleworth». D. judecător de instrucție Slătineanu a început demersurile pentru a obține extrădarea falsificatorului arestat. Procesul ministerului de finanțe cu d. J. Chrisoveloni.—Am publicat acum câtva timp că tribunalul Ilfov secția 2-a, a condamnat pe d. J. Chrisoveloni să plătească fiscului suma de aproape 45.000 lei, din următoarele motive: D. M. Chrisoveloni (bătrânul), părăsind țara, donase fiului său averea d-sale compusă din moșie, fabrică de spirt și mobile în Capitală pe cari le-a evaluat în minus cu 2 milioane, pentru a frustra fiscul, plătind taxa de înregistrare la o valoare mai mică. Tribunalul fiind sesizat a obligat pe d. Crisoveloni să plătească în plus Statului, suma mai sus indicată. D se a făcut apel, care a fost respins ori de secția 2-a a Curței. Abordajul de la Cerna-Vodă. O tranzacție în perspectivă.Din ciocnirea vapoarelor Radu-Negru și Franz Iosef lângă Cerna-Vodă, a eșit procesul intentat de societatea de navigație ungară contra ministerului lucrărilor publice, care fu condamnat de Curtea de apel din Galați să plătească societății ungare peste 600.000 lei, valoarea vasului ei Franz-Iosef, care s-a pierdut pe urma acelei coliziuni. ȘTIRI ECONOMIE Ministerul de domenii a numit o comisiune specială, care să cumpere oi și berbeci de astrahan din Bucova pentru periile statului și pentru proprietății, cari vor face cererile la timp și vor consemna pe seama ministerului sumele trebuitoare socotite aproximativ pe cap de vită pe loc. ■ In cele dintâi șece luni ale anului 1907, noi am cumpărat mărfuri din Bulgaria pentru 445.111 lei, și am vândut mărfuri Bulgariei pentru 1.347.729 lei. Delegația «Uniunei» studenților români în Cernăuți Duminecă 27 Aprilie e, urmând a fi aniversarea soc. studenților români «Junimea» din Cernăuți, a plecat din Capitală d-nn: Spineanu Alexandru, președintele «Uniunei» studenților, Bărdescu Anton, vice-președinte, Beșteli Matei și Cezar Spineanu, membri. Delegația a fost primită în Cernăuți de d. Cornel Corneanu, președintele «Junimei» cu numeroși membri ai societăței. Apoi a fost condusă în localul «Junimei», unde în prezența unui numeros public rămân, d. președinte Corneanu după ce salută prin cuvinte bine simțite delegația, ține o prea interesanta și frumoasă conferință asupra însemnătății acelei zile. Seara, a avut loc reprezentația piesei lui Alexandri , «Baba Hârca» de membrii «Junimei» și «Armoniei» precum și baletul din «Noaptea sfântului Andrei», jucat cu multă grație de frumoasele domnișoare românce. In urmă s’a servit în grădina «Gotlieb» o masă studenților după care s’a expediat d-lui Spi ru C. Haret, Ministrul Cultelor, următoarea telegramă: Studenții «Junimei» din Cernăuți și delegația «Uniunei studenților din București. Vă aduce cu prilejul datei aniversarei,«Jubiffiei» respectoase mulțumiri și urări de viață lungă. Cornel Cornean președintela «Junimei» Alexandru Spineanu președintele «Uniunei» fiindcă «Junimea» împlinește 30 de ani de viață s’au hotărât și pentru luna Iunie mărețe serbări jubiliare la cari vor fi poftiți, prin delegați toate societățile studențești române din Regat și străinătate precum și numeroși literați români. A doua zi delegația «Uniunei» , a vizitat intrig palatul «Președențial» și alte instituțiuni culturale românești, după care a părăsit orașul în frățești salutări ale membrilor «Junimei». Cărți și Reviste A apărut Rumana Esperantisto, organul oficial al societății esperantiste române, anul I, No. 1. Publicația aceasta apare de 2 ori pe lună. Abonamentul anual 4 lei. Desvoltarea științei penale în țara noastră Un curs nou la facultatea de drept.— Prima prelegere a d-lui C. Rădulescu, sub-directorul general al închisorilor. După cum am anunțat din vreme, eri a avut loc la facultatea de drept inaugurarea noului curs de sociologie criminală, știința penitenciarelor și legislație comparată. Un numeros auditoriu, format din profesori universitari, magistrați, avocați și mulți studenți au ascultat cu un vădit interes și o încordată atenție pe distinsul criminalist, d. C. Rădulescu, subdirectorul general al închisorilor. D-sa, după ce mulțumește d-lui profesor Tanoviceanu, care era de față, și către care, spune d-sa, are o datorie de conștiință și recunoștință, cum și d-lui ministru al instrucțiunei, expune programul ce-l va urma în scurtul timp cei mai rămâne"până la^vacanță, promițând că la anul va începe cursul amănunțit. Arată importanța problemei criminalității, care a eșit din domeniul pur teoretic, dând naștere multor discuțiuni de utilitate social. Școala lombroziară, inaugurată de distinsul medic Cesare Lombroso, susținută cu multă căldură de Enrico Terri și baronul Garofalo, răsturnând vechea teorie a liberului arbitru are meritul de a fi văzut în criminal un factor al eredității, transportând discuțiunea de la crimă la criminal. După aceia, d-sa face un istoric amănunțit al evoluției concepțiunei pedepsii în care distinge 2 perioade: 1) perioada înainte de revoluția franceză, stăpânită de teoria filosofică sau politică a pedepsii și 2. Perioadă după revoluția franceză, caracterizată prin o tendință din ce în ce mai accentuată spre individualizarea pedepsei. De la legea din 1790, care în art. 2 proclamă principiul personalităței pedepsei, sociologia crimnală, la o mare desvoltare. Crima începe a fi studiată ca un fenomen social, criminalul ca individualitate și toată vechea concepție politică a pedepsei se schimbă*. De acum, alături de această știință, sociologia criminală—se naște o alta, știința penitenciarelor. Căci, până atunci, odată deliguentul condamnat, nimeni nu se mai îngrijea de regimul la care va fi supus, deoarece nimeni nu se gândea să-l redea societăței. Pornind de aci, criminaliștii caută să îndulcească rigorile—barbare s’ar putea numi—ale vechilor legiuiri penale. Prin modificări, timide la început, se ajunge în Franța la un complex de legi speciale tinzând spre amanetizarea pedepsei și care transforma cu totul codul din 1832, a cărei copie aproape fidelă e actualul nostru cod penal. La noi însă, nu numai că nu s’a adus nici o modificare codului penal, dar nu s’a făcut nici o lege specială, așa că în codul nostru penal, pedeapsa are caracterul ei neuman din trecut, perpetuitatea. La noi, chiar cel ce a suferit o condamnare cât de mică, este prigonit toată viața ca un câine și împins astfel de însăși societatea care ar trebui să-l proteagă, la noi infracțiuni,a recidivă. Distnsul penalist sfârșește prin a arăta inferioritatea codului nostru penal chiar față de celelalte națiuni din Peninsula Balcanică. După ce d-sa termină, d. profesor Tanoviceanu—adresându-se în special studenților—arată marea importanță a cursului d-lui C. Rădulescu, care aparținând altei școale— a îmblânzire a pedepsei —va da loc la discuții contradictorii din care studențimea va trage foloase reale. In afară de asta, ziua inaugurării acestui curs — zice d. Tanoviceanu — trebue socotită, ca un moment istoric în desvoltarea științei penale la Facultatea noastră, anuine, că până acum, nu s’a dat importanța cuvenită acestei ramure juridice, același profesor fiind obligat să facă și dreptul penal și procedura penală, și până acum câțiva ani,—la Iași e și acum astfel și procedura civilă. D-l C. Bădulescu posedând o mare putere de sintetizare a reușit să se facă ascultat cu o încordată atențiune și a fost aplaudat cu căldură, mai ales de studențime, entusiastă că prin d C. Rădulescu, a dobândit un nou luminător în știința petiței, .Stei, GREVA MĂCELARILOR D. Cezărescu primarul-ajutor al primarului, a primit delegațiile măcelarilor angrosiști și detailiști pentru a vedea cari sunt nemulțumirile lor. S’a convenit că pe viitor măcelarii angrosiști să se mulțumească cu un beneficiu maxim de 3 bani kgr. și măcelarii detailiști cu un beneficiu de 10 bani. Primăria n-a mai făcut cunoscut ca în nici un caz nu va tolera ca prețul cărnei să treacă de 1 leu kgr. In caz contrariu Primăria își va lua singură însărcinare de a tăia carne. ȘTIRI COMERCIALE Instalațiunea relativ la încălzitul și iluminatul noului palat al Camerei de comerciu și al Bursei s’a adjudecat asupra societăței «Centralherzungwerke din Viena». ■ Imobilul în care se află actualmente instalată Camera de comerciu, a fost vândut prin licitație publică societății Marmorosch Blank . Cq.‘ ■ In cursul săptămânei dela 22-26 Aprilie următoarele cereale au sosit în Obor. Port. Docuri și pe apă: In port: 23 de vagoane grâu, 18 vagoane fasole, 257 vagoane porumb și un vagon mazăre. In obor: 14 care mei, 28 care grâu, 94 care orz, 536 care porumb. Dela 19 la 26 Aprilie au sosit în docuri 188 tone grâu 1200 tone orz, 110 tone ovăz și 4781 tone porumb. Actualmente sunt 180 docuri disponibile cu o capacitate de 17781 tone. ■ .închirierea locurilor pentru bâlciul moșilor se va face prin licitație publică care se va ține în zilele de 8 și 9 Mai la biroul percepțiilor din câmpul Moșilor. >&.■ Tradiționalul târg al Moșilor din Capitală va începe anul acesta la 21 Mai și va ține până la 2 Iunie inclusiv ; Joia Moșilor s’a fixat pentru ziua de 29 Mai. ■ Nalul maritim pe ziua de 22 și 26 aprilie s’a stabilit astfel la bursa din Brăila. Dela Brăila la Rotterdam t. 400(500 sch. 6(3 p. units. Dela Sulina la Hamburg t. 500 sch. 6 p. units. Dela Galaț SOMNAMBULUL — Roman original de P. MACRI — — Ași dori din tot sufletul, răspunse Teofilis ; dar mi-e peste putință să mă despart de d. Cosmopol înainte de a ajunge în România. — Pentru ce ? — E un secret. Accentul, modul de a vorbi, totul arată un fel de tulburare internă și pictorul înțelese că trebue să fie în adevăr un secret la mijloc. In sfârșit, vaporul ajunsese la Neapole. — N’am să te uit niciodată, d-le, îi zise băiatul despărțindu-se și fost așa de bun cu mine... — Și eu să-mi aduc multă vreme aminte de tine. Ești un tânăr foarte cuminte! îi răspunse pictorul rus. Până și câinele căpitanului părea a fi trist că se despărția de Teofilis. Rănirea Câte și trei, Periele, Marcu Iliescu și cu Teofilis se duseră la cel mai apropiat oțel și cerură să li se servească masa într’una din camerile ocupate. D. Cosmopol era foarte neliniștit, mâncă puțin și se uită mereu, în jurul său, căutând parcă ceva. Marcu îl observa cu nerăbdare. Era un debut important pentru el. Pericle devenise oare, un instrument capabil să-l îmbogățească și să-l scape de toți aceia cari îl jenează . Isbutise în planurile sale, sau se înșelase de puterea ce credea că are asupra nenorocitului tânăr? Nu trecu mult și se asigură pe deplin. Simptomele sugestiunii începură să se producă. Privirea lui Pericle devenea din ce în ce mai stranie, iar când ajunse la deșert, se sculă brusc în picioare și plecă spunând lui Teofilis să-l urmeze. Intendentul îi strecură un pumnal în buzunarul hainei. Băiatul, deși foarte nedumerit i se supuse. Coborâră scările, eșiră pe trotuar și o luară spre țărmul mării. Se înoptase și cerul se acopeperise de nori. Fără să-și mai vorbească vreun cuvânt, își iuțiră pașii. Pericle ținea de mână pe Teofilis. Marcu Iliescu îi urmărea de la distanță. Sărmanul băiat era foarte neliniștit și nu știa ce să facă. Vedea bine că stăpânul său se supune unei porunci a intendentului, dar care era acea poruncă ? Nu i se pregătea oare moartea ? La gândul acesta ochii i se muiară de lacrămi. Ajunseră într-un loc retras, de unde nu se auziau decât puternicile semnale ale vapoarelor și nu se vedea decât din distanță în distanță câte o casă. Teofilis, înspăimântat, voi să-și retragă mâna și să fugă, dar deodată, o puternică lovitură de pumnal în piept îl făcu să se clatine, încercă să apuce pe stăpânul său, brațele îl danlansară însă în aer și nenorocitul căzu la pământ. Simți că-l inundă ceva cald de piept, duse mâna și bete de pumnal. Voi să-l smulgă din rană, dar căzu în nesimțire. Suntem în Neapole, într’o cârciumă de lângă port, unde vin să se îmbete mateloții. Câteva femei, destul de urâte, servesc pe clienți. Alături de cârciuma unde se bea, e o sală mare unde se dansează și unde au loc mai multe producțiuni zise artistice. Mateloții de pe toate vapoarele nu vin decât acolo, aceasta fiind cârciuma lor. Femeile cu rochiile scurte intră și ies într’una. Cu toate că ușile stau deschise, e o fumărie de nedescris, provenită de la lulelile mateloților, și în acest film se mai amestecă un miros acru de băutură. E ceasul 11, câțiva mateloții se scoală de la masă, plătesc și pleacă cântând. Nu-și prea țin bine echilibrul, și pentru a fi mai siguri, pentru a rezista, se iau de braț sprijinindu-se reciproc. Ei merg d-a lungul portului, prin întunericul besnă al nopții, când deodată două dintre dânșii cad jos la pământ. După ce i sȚbutiră, cu mare greutate, să se scoale, voiră să vadă care e cauza acestui accident. Ei se împedicaseră de ceva, pare că ar fi fost un buștean, încercară să aprindă un chibrit dar nu fu cu putință din cauza vântului. Cu câteva minute mai înainte sosise un vapor din Marsilia și ancorase în apropiere. — Hei! aduceți un felinar ! strigară mateloții. Nu trecu mult și doi alți maloți de pe vaporul de curând ancorat, sosiră cu un felinar. Un strigăt de oroare e și atunci din pieptul acestor oameni cu fețele bronzate de arșița soarelui, întins la pământ și într-un sac de sânge zăcea, un copil în vârstă ca de 14 ani. (Va urma) 1 1 """"i111" "nTM