Viitorul, iulie 1908 (Anul 2, nr. 231-261)

1908-07-01 / nr. 231

2 ■7DTO' mrti**mns9am ECONOMICE SI FINANCIARE Cota valorilor la Bursa din București 29 Iunie, 1908 Cursurile s’au fixat astfel : împrumuturile de Stat române: Renta amortibila 5 la suta lei 101.87 neschimbat împrumutul de 185 milioane 5 la sută lei 102.î5 neschimbat; împrumutul de 32 milioane si jur­., lei 92.50 neschimbat împrumutul­ de 50 milioane, lei. 91 sta­ționar; împrumutul de 274 mii.lei 96.25 scă­dere ; Împrumuturile de 45, mii. lei 91 și 120 milioane, lei 91 staționar; împrumu­tul de 90 milioane lei 91 staționar Impr. de 180 milioane lei 91 renta amortibilă seria A și B lei 91—în scădere renta con­vertită din 1905, 91.— încheiat. Împrumutul de județe și orașe.—Obli­gațiunile Creditului județean și comunal 5 la suta lei 102.50 în urcare, obligațiunile creditului județ, și comunal 4 jum. la suta lei 92.50 staționar, obligațiunile cre­ditului viticol­iei —.—­ obi­gațiunile co­munei București 4 la suta lei 86.02 urcare staționar obligațiunile Iași 92.—­­m­prumuturi de societăți. — Scrisuri funciare rurale 5% lei 98.— urcare scris, cifre rurale 4 la suta lei 86.25 scădere, scrisuri func. urbane, București lei 97.50 urcare scris, funciare urbane iași lei 94.25 staționar; obligațiunile societatei Letea lei—.— Acțiuni.—Banca Națională a României lei 41.20 staționar, banca Agricola lei 419 urcare, Blank of A­nia U­tel lei 230 încheat banca de scont din București lei 127 m urcare, banca Marmorosche Blank et C-nne lei 890 urcare; provizorii lei 255 urcare banca populară din Pi­tești lei-------; banca Generala Română lei-1705 urcare; societatea de asigurare Naționala lei 683 urcare ; societatea de asigurare Dacia România lei 840 ur­care. In devise:—Cek Londra lei 25.544­ ur­care; Cek Paris lei 101.60 în urcare Cek Berlin lei 125.25 Cek Viena lei 106.55 Cek Belgia lei iul.30. scădere IN STRĂINĂTATE București 28 Iunie, 1908. Valorile romane au cotat astfel pe pie­țele streine: La Berlin.— Renta română din 1903 5 la sută ne­convertită lei 101.30 rents română din 1880 4 la sută lei —.— renta română din 1890 4 la sută lei 93.40 renta română din 1891 4 la sută lei —, renta româna din 1894 4 la sută lei —.— renta română din 1896 4 la sută lei-----renta română din 1898 4 la sută lei —.— renta română din 1905 4 la sută convertit 89.40. renta română din 1905 4 la sută lei 88.60. Împrumutul comunal București din 1888 4 jum.la sută lei 96.—Împrumutul din 1895 4 jum. 2 la sută lei 95.40 împrumut din 1898 4 jum. la sută lei 96.50. La Paris.—Renta română 5 la sută lei f. cupon. Renta română 5 la sută lei —.— Renta română 4 la sută lei 96.50 Renta română convertită lei 90.—­ Noul împru­mut român lei 91.75. La Francfurt.—Renta română 5 la sută lei —.— Renta română 4 la sută lei — Noul împrumut român lei 101.30. La Tr­iest. — Dacia română ca lei 668. Naționala lei 815. Generala 633 lei. La bruxelles.— Acțiuni capital 955. Ac­țiuni ordinare 501, tramvai București 75. CEREALE Cota cerealelor la Bursele din stră­inătate București, 29 Iunie 1908 Cota cerealelor Pe piețele americane La Budapesta, Grâul Oct. 10.50, pro­ C oh 9. Porumbul pro Iulie 7.08. August 7 21. Mai 7.00. Rapița pro Aug. 16.15. La Paris, Grâul pro Iulie 22.75, pro. Sept.—­- Dec. 23.95, i­rna Iulie-Aug. 28.— Sept.—Dec. 21.15. La Berlin. Grâul pro Iulie 215.59 pro Sept­ 197.58—Secară pro. Iulie 189 —pro. Sept. 180. Porumbul pro. Iulie 148.25 pro. Sept. 147.65. La New-York. Grâul disponibil 96.—­ pro. Iulie 97.—pro. Sept. 93.20 pro Dec. 96.75 Porumbul disponibil 78.50, pro. Iulie 79.— pro. Sept. 78.12, pro Dec. 71.15. La Chicago. Deschiderea pro. Septem­­bre 86.21 Iulie 85.62 pro. Sept. —, Dec. —h. Porumbul deschiderea 70.50, pro. Iulie 67­, pro. Sept. —.— pro. Decem­brie 60.62. La Brăila. Grâul greutate 78.70 20.— 76.77 19.— 72.73 18.26. Porumbul 13.— la Constanța. Grâul greutate 78.79 20.— 77­ 75 19.30 70 71 18.30 Porumbul de Mall 4.3o CE SE PE­TRECE IM TARA R­ Qtreif Furt cu efracție.— • ^IdL Confiscări. — Exa­menele notarilor coltunali.— Bani pierduți. •— In noaptea de 26—27 toi. in­dividul Ion Dinicescu introducându-se prin spargere în magazinul de colo­niale Leon Ruder din str. Grivița, a furat din tejghea 95 tei și și diferite mărfuri și apoi a dispărut. Poliția este pe urmele lui. — D. medic veterinar al orașului, C. Ionescu, în inspecțiunile ce a făcut eri halelor de carne, pescăriilor și restaurantelor, a confiscat dela mă­celarul Iordache Brăileanu 50 kgr. carne alterată, pescarului Pandele Po­pe­scu 45 kgr. pește stricat și birta­­șului Mendel Leibovici 74 cârnați. — Comisiunea compusă din d-nii C. Iliescu, prefect, V. Stamatopol, pro­curor și G. Cristodorescu, președinte al consiliului județean, a terminat ori examinarea candidaților la pos­turile de notari comunali. Din 44 can­didați presentați au fost admiși 38. 8'au distins, obținând peste nota opt, d-nii : I. Tomescu, D. Georgescu, I. Gheorghiu, V. Coman, G. Stănculescu și M. Vasilescu.­­ Preotul I. Tăulescu, dela biserica Bagdat, a pierdut un plic ce conținea suma de o mie șapte sute lei în șapte­sprezece hârtii a o sută. Poliția se sbate pentru a descoperi pe fericitul care i-a găsit sau dosit. Botoșani. Furtul din str. U­­nirei. — Evadare. Anania Radu, de 21 ani, a furat de la părintele său suma de 140 lei îm­preună cu un pașaport și în urmă a dispărut. Radu Pandele, părintele nu­mitului, a reclamat cazul poliției. — Eri seară garda de la arest a dat alarma că un deținut a evadat. Cercetându-se imediat s-a constatat că evadatul se numește Theodor Pan­­telemon, deținut pentru mai multe fapte incorecte. Mărășești.— Si Ja,. incendiu. Lucrătorii : Vereș Ianoș, Nicolau Moraru și Baban Ion, de la fabrica de produse chimice din localitate, au fost mușcați de un câine turbat. Direcțiunea fabricei a luat mă­suri ca numiții lucrători să fie în­­naintați imediat­ institutului antirabic din București.­­ Astă-noapte pe la ora 2 a. m izbucnind un incendiu la un grajd de boi, proprietatea d-lui Negropon­­tes, de lângă gară, care este arendat fraților Ficheri, a ars cu desăvâr­șire de împreună cu 2 boi, cari se a­­flau legați înlăuntru. Pagubele se ri­dică la vre-o 2000 lei. T.-Severin. Serbare școlară. În ziua de 24 cor. toate școalele primare și publice au serbătorit îm­preună sfârșitul anului școlar, în cur­tea școalei No. 1 de băeți. Solemnitatea a fost prezidată de d. revizor școlar Dem. C. Bungețianu, asistat de d. Sabin Popescu, prima­rul orașului. A luat parte la serbare un numeros și distins public. Serbarea s’a început la orele 9 și jumătate dimineața. După intonarea imnului regal, executat de elevii și elevele școalelor No. 1 de băeți și fete conduse de institutorul Gh­. An­­toniu, D. revizor școlar a rostit o prea frumoasă cuvântare ocazională, prin care a motivat desființarea pre­miilor. Potrivit programei, sau recitat mai multe poezii și s’au intonat di­ferite cânturi ocazionale de corul condus de d. institutor Antoniu. In urmă s’a făcut darea de seumă de mersul școalelor pe anul curent. La sfârșit, d. primar al orașului, prin cuvinte bine simțite, a mulțumit cor­pului didactic pentru progresul rea­lizat, pe care a avut prilejul să-l constate azistând, împreună cu d. revizor școlar, la examenul de ab­solvire al clasei 10. La orele 12 dim. membrii corpului didactic au luat masa împreună cu revizorul școlar, primarul și ajutorul de primar al orașului. S’au ridicat toastuli pentru d. ministru al școa­lelor, pentru primarul orașului și re­vizorul școlar. In tot timpul a dom­nit cea mai vie animație între co­meseni. Buzău Defăimări anonime. Zilele acestea s’a încheiat și la noi epoca examenelor școlare, atât de d­lamată de un anonim într’un ziar bucureștean. Ar fi jignitor însă pentru prestigiul liceului de aici, tot de bine reputat în lumea școlară din țară, dacă s’ar adeveri zvonul că îatre­ filet­urile anonime apărute mai zilele trecute ar fi opera unui membru al corpului didactic, nemul­țumit cu situația urâtă ce și-a creat-o singur în mijlocul colegilor lui și in­vidios pe meritele reale a­­e altora. Căci că se știe odată pentru totdea­una, persoanele calomniate, în noti­­țile apărute zilele trecute, sunt niște nume foarte prețioase pentru liceul din localitate. Pe lângă directorul școalei, d. G. Popescu, și pe lângă d. G. Stănescu, amândoi oameni pricepuți și munci­tori, tinerii profesori C. Romen și P. Pârvescu sunt, prin priceperea și en­tuziasmul lor cald indispensabili pen­tru ducerea mai departe a solidei instrucțiuni și educației românești ce a început a se da în sfârșit și’n li­ceul nostru. rele 9 la sediul societaței din Bu­levardul Maria No. 20- Comitetul a discutat chestiunea încasărilor corporațiunei, întrunirea comitetului societăței „Mitropolitul Filaret“.—Comitetul societaței „Mitropolitul Filaret“ s’a adunat veri la orele 2 p. m. la se­diul social din Str. Șerban-Voda No. 260. S’a discutat asupra ch­es­­tiunei financiare a societaței, întrunirea fuincț. comerciali.— Eri la orele 11 dimineața a avut loc în sala Băilor Eforiei întruni­rea funcționarilor comerciali. Au participat peste 500 de persoane. Preșidență d. Spirea Gheorghiu. La ordinea zilei este descărcarea gestiunei pe anul trecut. Din cauza unor interesați, a avut loc un mic scandal, care a luat sfârșit prin in­tervenția poliției. Au vorbit președintele și D. Geor­­gescu. Pentru împăcarea spiritelor, de­oarece comitetul este acuzat de abuzuri, s’a ales o comisiune com­pusă din d-nii Vighidiin, Dumitriu, Const. Ionescu, T. Zamfirescu, Șm. Vogel din partea nemulțumiților, d-nii: Roth, Ghenzel, Hofman, An­­gelescu și un funcționar de la Banca Națională, din partea actualului co­mitet. Expertiza se va termina peste 14 zile. Stei. Cu ocazia Jubileului de 40 de ani al bat. vânători După cum se știe Duminică 22 c., serbându-se jubileul de 40 de ani de la înființarea batalionu­­lui 2 de vânători, o delegație de ofițeri din acest batalion având în cap pe d. maior Manolescu-Mla­­dian, comandantul acelui batalion, au prezentat M. S. Reginei, la Castelul Peleș, patroana acestui batalion, o statuetă de bron­z, re­­presentând pe Suverana îngrijind de răniți cu această ocazie, d. ma­ior Manolescu-Mirdian, a rostit următoarea cuvântare : Maiestate. Astăzi, 22 iunie 1908, se în­pli­nesc 40 de ani de la înființarea ba­talionului 2 vânători, batalion care, — de la 10 Mai 1902 — se bucură de înalta favoare și de neîntrecuta onoare de a purta numele ilustru al Maiestății Voastre. Cu ocaziunea acestei aniversări scumpe pentru batalionul ce am deo­sebita onoare a comanda, ofițerii corpului mândri de trecutul său is­toric și conștienți de marile îndato­riri ce au în viitor,—au îndrăznit să toarne în bronz chipul blând al Ma­mei tuturor ostașilor, chipul dulce al Asînătoarei tuturor durerilor tru­pești și sufletești, modelul de cuge­tare, de inimă și de virtuți neîntre­cute ; și ei, prin noi, Vă roagă, res­­pectas, să bine­voiți a-1 primi, drept o dovadă că niciodată, în inima și în cugetul lor, o serbare în Corp nu va putea fi despărțită de slava ce se cuvine Maiestății Voastre. In numele ofițerilor și soldaților din batalionul Reginei Elisaveta, am astăzi cinstea nemăsurată de a de­pune la picioarele Maiestății Voas­tre reînoitul lor jurământ de cre­dință neclintită, asigurând-o că vom ști totdeauna a ne vărsa sângele și a muri pentru a menține onoarea și gloria d­rapelului pe care Suverana a binevoit a-1 încununa cu «soze pen­tru vii, cu lauri pentru morți». Să trăiți Maiestate ! întrunirile de eri Societatea lucrătorilor zugravi vr­ăjtteri.­ Comitetul acestei socie­tăți a ținut o ședință la orele 2 p. m. S’a discutat asupra mai multor cereri d­e ajutor și asupra mersului societaței. Societatea „Sf. Gheorghe“.—Co­mitetul acestei societăți a ținut șe­dință în localul societăți din Cal Văcărești 201, acordând membrilor mai multe împrumuturi: întrunirea comitetului corpora­ției z­iărilor și dulgherilor.­ari la orele 9 dimi­neață s’au întrunit în localul din Bulevardul Maria No. 20, membrii comitetului corpo­rației Zidarilor și Dulgherilor. Comitetul s’a ocupat între altele cu mai multe chestiuni cari privesc mersul norm­al al corporațiunei: întrunirea constructorilor ro­mâni.—Eri la orele 9 s’au întrunit îr­­ localul societaței din Bulevardul Maria No. 20 membrii societaței constructorilor ro­mâni. Au luat cuvântul mai mulți mem­bri ai societaței, ocupându-se de or­ganizarea societaței, întrunirea societaței Pălărieri­­lor.­Membrii com­itetului societaței Pălărierilor s’au întrunit ori la o- Adunări și întruniri Corporația meseriașilor de încălță­minte va ține auni 30 c. la orele 2 p. m. în sala Băilor Eforiei o întru­nire în care se va discuta asupra măsurilor ce trebuesc luate față de criza ce bântue. — Sindicatul funcționarilor comer­ciali din Capitală a ținut obicinuita ședință săptămânală eri, la orele 5 d. a., în sala cercului «România Mun­citoare» din calea Victoriei 91. Au vorb­t d-nn­ Willes, Siegler și alți funcționari comerciali despre repao­­sul Duminical și alte chestiuni pro­fesionale. întrunirea s’a încheiat la orele 7 seara. — Sindicatul tâmplarilor din Ca­pitală a ținut ședință de noapte ori la orele 9 a. m., în sala sindicatelor din calea Victoriei 91. S’a discutat în chestia memoriului împotriva cor­porațiilor, memoriu care va fi inain­tat Corpurilor legiuitoare în sesiunea ei de toamnă. Duminică 29 Iunie. In ultimile 24 de ore a plouat în cea mai mare parte a Moldovei și a Dobrogei, iar în restul țarei au căzut pe alocuri mai mult picături. In nordul Moldovei au căzut ploi satis­făcătoare dând cantități de apă între 12 și 28 mmi de apă (12 la 20 litri pe metru pătrat). Mai pretutindeni ploaia a fost însoțită de manifesta­­țiuni electrice, iar la Vutcani (Falciu) și de grindină pe scurtă durată. A­­fară de unele localități muntoase, mai pretutindeni în Muntenia temperatu­­rele au trecut de -1­25 °, ajungând la -129 ° la Alexandria. In Moldova tem­­peraturele maxime au variat între -1­20 ° și -124 °. Noaptea pretutindeni răcoroasă, te­mometrul coborându-se -1-12 ° și -f 14,. Cea mai coborâtă tem­peratură din țară -1-80 la Sinaia. Ba­rometrul a crescut cu 2 la 3 mm., fiind în mijlociu către 760 milimetri. Cerul în majoritatea localităților no­­ros și vântul suflă potrivit în multe părți de la W. A plouat la: Mânzați 5 mm., Bozia 12, Herța 2, Mihăileni 6, Cobapari 5, Poeni 7, Cotnari 6, Sinești 6, Avrăm­eni 5, Medgidia 9, Vutcani 5, Fetești 8, Hârșova 2, Ol­tenița 1, Văleni 1, Bara 6, Iazu 7, Roman 5, Cars murat 8, Cernavodă 4, Mamornița 12, Codreni 12, Dom­­boi 20, Botoșani 19,Tg.­Frumos 16,Tg. Neamț 4, Piatra-N. 4, Iași 1, Huși 1, Bârlad 4, Focșani 1, Tecuci 3, Galați 4, Brăila 2, Isaccea 2, Tulcea 2, Constanța 19, Călărași 2, Buzău 1, Câmpina 1,Bră­­nești 2, Bârsău 9, Trulești 7, Film 4, Solești 15, Fodul-Iloaei 16, Oltina 3 Negrești 4 milimetri de apă. Mării I Iulie­ vitu V., Ursache C., Urzică I., Vartolomeu C., Vulceanu I., Va­­siliu I., Vișinevski N., Vlahuță N., Voiculescu D., Voinescu M., Vrânceanu D., Zamfirescu I., Zo­­rilă Gh. furtul unei case de bani Cum s’a comis furtul.—Cercetările poliției rămân infructuase.— Afa­cerea învăluită de mister. — Des­coperire senzațională. — Casa de fier regăsită într’o fântână în mij­locul câmpului. — Ancheta cores­pondentului nostru. Brăila, 27. Iunie. — Acum vre-o două săptămâni s’a săvârșit aci în împrejurări cu totul misterioase, un furt de o îndrâsneală rară. In noaptea de 11 cor. a dispărut din cârciuma d-lui Lupu Speer de pe bulevardul Cuza, casa de bani cu tot conținutul ei, adică vre-o sută șase­ zeci lei în hârtii, loturi în valoare de 800 lei și diferite alte acte și hotărâri judecătorești în va­loare de 2000 lei. Autoritățile în drept, avizate a doua zi de păgubaș, au început ime­diat cercetările pentru descoperirea hoților sau a obiectului furat. Sfor­țările poliției au rămas însă inu­tile. Nu s’a putut găsi­­ nici o urmă nici un indiciu care să fi îndreptățit îndrumarea­ ftercetarilor într’o anu­mită direcțiune.* Nimic nu se știe cu certitudine sau mai bine zis se știe prea puțin și totul se bazează pe presumțiuni. Astfel asupra modului cum s’a săvârșit această hoție, care a uimit aci pe toată lumea, presupunerea cea mai apropiată de adevăr este următoare: Hoții,—căci mai mulți trebue să fi fost—protejați de întuneric și de ploaia furtunoasă ce se deslănțuise în noaptea aceea asupra orașului pe la ora 2 jum., au pătruns în câr­ciumă pe ușa din stradă, servindu­­se de chei false. La câțiva pași de la ușe, în dosul tejghelei se afla casa de fier. Au dat în lături, cu do­târâre, tej­gheaua, au coborât casa de fer de pe postamentul ei și au scos o pe arațe în stradă, unde probabil ca au tras-o în vre-o trăsură sau că­ruță, adusă înadins pentru acest scop, fâcându-se apoi nevăzuți, după ce mai întâi au avut grija să încue­ia loc ușa cârciumei, așa cum le-au găsit. Până mai eri, îndrăsneața hoție săvârșitâ în mijlocul orașului, pe o stradă principală, se părea învă­luită în cel mai nepătruns mister. Cân­d nimeni nu mai credea însă că mai e posibil sâ se afle ceva în această afacere, survine o întâm­plare fericită care împrăștie în parte misterul ce domnea până acum. Casa de bani furată din cârciuma d-lui Lupu Speer a fost găsită de niște muncitori, aruncată într’o fântână din mijlocul câmpului, la o distanță oare­care de drumul ce duce dela Brăila la cătunul Piscu pendinte de com­. Baldovinești. Teritoriul pe care se află fântâna unde s’a găsit casa, aparține com. Izlaz. Autoritățile de aci au fost imediat sesizate de descoperirea fă­cută. S’a anunțat parchetul local și în acelaș t­ip s’a procedat la scoa­terea casei de bani din fântână. După o muncă grea, de­ câteva ore, aceasta a fost scoasă afară și trans­­port atât la poliția din Brăila.­­ Casa de fer a fost complect sfă­râmată de cei cari au furat-o; atât ușa c­ât și legăturile puternice din jurul corpului pricipal au fost des­prinse cu totul. In aceiași fântână s’a mai găsit un sac, în care se afla o mare parte din hârtiile din casa de bani. Știrea despre regăsirea acestei case de bani a făcut în oraș o ade­vărată senzație. Sunt informat că d. procuror I. Ere­mia va începe personal o vastă anchetă pentru descoperirea auto­rilor furtului de la d. Lupu Speer. Alte amănunte în numărul viitor. V. Exi tremții din școala militară Următorii elevi au trecut în a­­nul 11-lea al școalei superioare mi­tare de infanterie: Anastasie B., Ardhievici E., An­­gelescu C., Ba­absa N., Bâlâceanu G., Bâlaceanu Șt. G . Bârzotescu E., Balaxescu Gh., Bengliu C., B­ai­u Al., Bobulescu E., Boitan P., Bonțiu Gh., Boteanu Al., Bra­­șoveanu C., Bratcoveanu P., Buniș C. , Cernăianu N. Cinciu A., Ciu­­pagia C., Cos­tcescu Gh., Cons­­tantinescu D., Con­stantinescu I., Costescu Co­nst., Costiscu N., Cră­ciun­e­scu N., Cristopol A.,­­uzen D. , Darie Al., Costaiescu Gh­., Des­­sila C., Dimitrie V., Dobrovici N., Cosinesiu V., Drugurănescu E Eliad Th­., Floareș N., Florescu Gr., Florescu P., Ganevici D Gâdineanu Gh., Georgescu D Gheorgh­e B., Ghițescu V., Goescu Z., Basigarm N., Hergotu I., Ig­­notescu Gh., Ioan Alex., Ionescu Ant., Ionescu C. N., Ionescu Co­man, Iorescu Const., Ionescu E. Ionescu Gh. C., Ionescu G. Ioan Ionescu G. Nic., Ionescu St. Const., Ionescu V., Jinga P., Lazar Gh., Loghin Gh., Luculescu St., Canea Const., Manole I., Manolescu P. Manoliu Gh., Miccdoiu Gh., Miti­cescu A., Mocanu Gh., Mumuianu P., Munteanu Ed., Nădejde V, Necula Gh­., Nica V., Niculescu S. Nițescu Gh., Oroșianu Al., Panait C. , Pantazopol E., Paunescu Gh. Păuniu C., Penciu C., Petrescu St., Petruț C., Pleșoianu I., Po­pescu A. loan I, Popescu A. loan I­, Popescu N., Popovici Gh., Po­­povici P., Radu E., Rădulescu , Rădulescu N., Riga E., Rozno­­veanu N., Samoilescu Gh., Scarlat D. , Selagianu M., Șerpescu B. Soare C., Solomonescu D., Șova N., Stănescu C., Stavrat O., Ște­fănescu P., Ștefănescu S., Ște­fă­nescu Th., Șteflea P., Stoian Gh. Stoianovici N., Stoica V., Tăta­rescu St., Temistocle C., Teodo­rescu Ch., Teodorescu P., Teodo­rescu Tr., Tomescu Gh., Turna și cele de primăvară se prezintă bine. Viile promit o recoltă bună. Islazurile se prezintă binișor. Ialomița.—Semănăturile de pri­măvară sunt frumoase, locuitorii se ocupă cu seceratul grâului și orzului. Islazurile sunt mediocre. Iași.— Semănăturile în general sunt de mijloc. Pomii roditorii și viile sunt bune. Pășunele și fâne­țele au început a se îndrepta. Lo­cuitorii se ocup cu prășitul secera și cositul. Ilfov.­­ Semănăturile de primă­vara s’au îndreptat mult în urma ploilor, osebit de grâu, care fiind prea avansat nu s’a mai putut în­drepta. Livezile de pășune, aseme­nea s’au îndreptat. Porumbul este frumos, locuitorii se ocupă cu se­­ceratul grâului. Muscel­ — Grânele sunt foarte bune în tot județul. Porumbul este frumos, livezile de fânețe și pășu­nele care sufereau de secetă s’au îndreptat și promit. Viile sunt bune. Prahova, — Prășila a doua a po­rumbului s’a terminat, și continuă cu secera grâului, orzului și ovă­zului. Fânețele artificiale sunt bune. Viile sunt frumoase și pro­mit o recoltă bună. Roman—Semănăturile de toam­nă grâul, secara și rapița în ge­neral sunt mediocre, iar parte de și erau aproape compromise, s­au mai ameliorat după ploile căzute în timpul din urmă. Semănătu­rile de primăvară, orzul sau or­zoaica și ovăzul sunt în general mijlocii. Fânețele sunt pe unele lo­curi bune, pe unele locuri mijlocii. Suceava.­Semănăturile de toam­nă și primăvară s­au mai îndrep­tat. L­a început prășila II-a a po­rumbului. Pomii roditori și viile sunt bune. Tecuci.—Semănăturile în genere în afară de grâu, care e în secetă în urma ploilor căzute s’au îndrep­tat în mod simțitor. Porumbuile sunt frumoase pe toata întinderea județului. Viile sunt frumoase și promit o recoltă abundentă. Tutova.—Ploile căzute în tot ju­dețul au adus foloase semănături­lor și mai ales imașurilor și fâne­­țelor. Semănăturile de toamnă se cosesc. Vâlcea. — Sem­năturile de toam­nă și de primăvară sunt buni­­șoare. Locuitorii se ocupă cu se­ceratul or­zului grâului și prășila porumbului. Vlașca.­ Se continuă cu activi­tate seceratul grâului. In unele părți a început și treeratul. Po­­rumburile sunt foarte frumoase. Islazurile și fânețele de­ asemenea, în urma ploilor ce au căzut. fi STAREA și IUBIȘI L SUMAU I11LGII Bacău.—Semănăturile de toamnă și cele de primăvară sunt în u­nele localități bune,­­iar in unele mijlocii din cauza sece­tei ce a dom­nit. Porumbul este frumos, viile­­ pomii fructiferi se prezintă bine. Anexele și imașurile sunt slabe. Botoșani. — In ziua de 16 Iunie a căzut gra­dină cauzând mici stri­căciuni semănăturilor. Orzurile și ovăzurile sunt slabe. Grâul în mare parte bun. La început secerișul la grâu. Fânețele sunt slabe. Porum­bul se prăsește a doua oară. Po­mii și viile sunt bune. Buzău. — In acest interval a plouat în tot județul asigurând buna desvoltare a porumbului. Li­vezile sunt bune iar viile premit o recolta abondenta. Secerișul grâu­lui a început mai în tot județul. Constanța.­Semănăturile de grîu orz și ovăz sunt mediocre în tot județi­l. Porumbul, meiurile și fâ­­nețurile sunt bune. Locuitoriii se ocupă cu treeratul grâului și se­cerișul orzului. Pomii și viile se prezintă bine. Covurlui — In acest interval a plouat în unele păr­ți ale județu­lui. Porumburile s’au terminat de prășit și promit o recoltă abon­­dentâ. Secerișul secarei și a grâu­lui a început. Viile sunt bune. Boip — Grâul, orzul și ovăzul sunt mediocre. Viile și pomii fruc­tiferi sunt buni iar izlazurile în urma ploilor căzute se speră că se vor îndrepta. Dorohoi.—Legăturile de toamnă și primăvară sunt în general mij­locii. Grâul a început a se secera în unele comune. Porumbul este bun pretutindeni- Viile sunt bune. Imașurile și fânețele sunt rele. Fălciu. — Semănăturile pâioase sunt aproape de copt, pe alocurea a început secerișul. Porumbul este bun. Viile se mențin binișor. La fânețe s’a început cositul. Imașu­rile s’au îmbunătățit în urma plo­ilor căzute. Gorj.—Semănăturile de toamnă DUELUL H. Marghiloman-Negroponte Martorii, d-lui Negroponte i-au adresat următoarea scrisoare, în urma incidentului cu d. M. Mar­ghiloman. Iubite amice. Misiunea cu care ne-ai însărcinat ne­izbutind după cum vei vedea din alăturatul proces-verbal i­amâne să te satisfaci cum vei crede de cu­­vință. Cu amicală strângere de mamă. Toma Ionescu. G. Bădescu. D. Negroponte le-a­­ răspuns ur­mătoarele: Iubiți amicii Vă mulțumesc pentru osteneala ce va’fi dat și modul cum mi-ați apă­rat interesele în afacerea mea cu d. Mihail Marghiloman. D. M. Marghiloman care știe să insulte dar se derodă când e vorba de a da reparațiunea cuvenită, ră­mâne un laș contra căruia mă voi satisface pe toate căile posibile. Primiți vă rog respectuasele mele salutări. G. N. Nepropontes. Proces Verbal Astăzi douăzeci și opt Iunie 1908 subsemnații profesor dr. Toma Ionescu și George Bădescu mar­torii d-lui G. N. Negroponte ne­am întrunit la domiciliul d-lui dr. Toma Ionescu cu d-nii Mihail Can­­tacuzino și Ion Mitilineu, martorii d-lui Mihail Marghiloman pentru a tranșa diferendul ivit între clien­ții noștri. Noi"martorii d-lui G. N. Negro­ponte am cerut în numele clien­tului nostru satisfacțiune pentru fapte următoare tari constituesc, după părerea noastră o ofensă gravă adusă d-lui G. N. Negroponte. D. Mihail Marghiloman, în timpul chiar când afacerea fratelui d-sale d. Al. Marghiloman cu d. G. N. Negropontes era încă pendinte, a semnat o petițiune prin care se cerea convocarea adunărei generale a Jotln­y-Clubului pentru a decide asupra exclusiunei posibile a d-lui G N. Negropontes din acest club. D. Mihail Marghiloman a agravat faptul său prin aceia că a purtat această petițiune într-un local pu­blic, la Cofetăria Capșa, solicitând semnături de la diferite persoane, membrii ai Jock­ey-Clubului. Noi, martorii d-lui Mihail Mar­ghiloman, suntem de părere că d. Mihail Marghiloman, neăiind ală­turi de mai mulți alți membrii ai Jockey-Clubului o petițiune menită a solicita de la comitet convocarea unei adunări generale che­mată a se pronunța asupra publicației date de d. Negropontes unor acte de pură administrațiune ale comitetului clubului și cari puteau da loc la comentări vătămatore pentru inte­resele și prestigiul Jockey Clubu­lui, a uzat exclusiv de dreptul re­cunoscut fiecărui membru de sta­tutele Clubului. Că așa fiind, exer­cițiul acestui drept nu poate con­stitui o ofensă pentru d. Negropon­tes singura instanță chemată a se pronunța fiind adunarea Generală a Clubului. Că tot așa nu poate constitui o ofensă faptul că la momentul când d. Mihail Marghiloman a semnat petițiunea era încă pendinte inci­dentul între d. Alexandru Marghi­loman și d. Negropontes de­oarece acest incident era o cestiune cu totul personală și deosebită și deci nu putea fi amestecată cu arătă­rile din scrisoarea d-lui Negro­pontes referitoare la administrațiu­­nea clubului, arătări cari au pr­o vocat chiar un comunicat din par­tea societății de încurajare. Că, în sfârșit, ofensa nu poate exis­ta din împrejurarea că d. Mih. Mar­ghiloman ar fi solicitat într’un local public iscălituri pe acea petițiune de la una sau mai multe persoane de­oarece acest demers d-sa nu l’a făcut în public ci l’a făcut indivi­dual și între patru ochi adresân­­du-se numai la două trei persoane, membri ai Clubului. Pentru aceste motive, noi, mar­­toriii d-lui Mihail Marghiloman ju­decăm ca nu este ofensă și că deci nu este loc a se da de clientul nos­tru satisfacțiune d-lui Negropontes. Cu toate acestea, fiind dată deo­sebirea absolută de păreri ce există între martorii d-lui Negropontes și noi martorii d-lui Mihail Marghi­loman și în dorința noastră de a da o soluțiune definitivă incidentu­lui, noi martorii d-lui Mihail Mar­ghiloman, am propus ca deosebirea de păreri între martorii părților să fie tranșată prin arbitragiu, fie că am cădea de acord asu­pra unui singur arbitrar, fie că s’ar desemna de fiecare parte câte un arbitru cărora alâturându-se un supra­arbitru ales [de ei ar da o hotârâre la care d. Mihail Marghi­loman declară dinainte ca se va supune. Martorii d-lui Negropontes refu­zând absolut arbitragiul sub ori­ce formă, noi martorii d-lui Mihail Marghiloman ne-am făcut o datorie să le atragem atențiunea asupra o­­portunitâței unei sentințe arbitrare care ar da o soluțiune definitivă incidentului ivit Intre clienții noș­tri, arbitragiul fiind azi admis de autori și de uzuri în materie de onoare ca o mai puternică garanție pentru o dreaptă judecare a dife­rendelor atingâtoare onoarei. Martorii d-lui Negropontes stă­ruind în părerea lor și neputându-se ast­fel găsi nici un teren de înțe­legere, ne-am despărțit redactând prezentul proces verbal în dublu exemplar. Martorii d-lui Mihail Marghiloman Mihail G. Cantacuzino. Ion G. Mitelineu. Martorii d-lui G. Negropontes Dr. Toma Ionescu George Bădescu Tentativă de crima Pe linia ferată Aseară cu Berlinul de 8 și 50 minute a fost adus în gara de Nord, Gheorghe Constantinescu din str. Buzești 20. El a fost găsit trântit jos între șine pe linia ferată în dreptul kilometrului 24 între stațiile Buf­tea și Periș. El e înjunghiat în mâna stângă ; pe spinare are numai urme de lovituri puternice. Din cauza durerilor și spaimei, delirează și nu se poate înțelege nimic din ce spune. Se crede că la mijloc este o ten­tativă de crimă. Nenorocitul a fost trimis cu salvarea la spit. Filan­tropia. S’a desc­his o anchetă. Stei. C ÜRTE DE ILIBITIUGIII pentru lucrători Welington, 28 Iunie.—La Camera reprezentanților s’a depus un pro­­ect de lege asupra arbitragiului și concilierei între patroni și lu­crătorii. Proectul de lege prevede o a­­mendă de 250 lei plus 25 pe săptă­mână în tot timpul cât durează greva, pentru orice lucrător care participă sau încurajează greva. Prima declarațiune de lock-hout (greva a patronilor contra lucră­torilor) se pedepsește cu o amendă de 5000 fr. și 1250 fr. pe fiecare săptămână. Articolul adaugat legei din 1905 prin care greviștii puteau fi pe­depsiți cu închisoarea, a fost su­primat. Proectul de lege zice, că orice lucrător, al unei fabrici, care ar în­ceta lucrul și din a cărui cauză sănă­tatea sau siguranța publică ar putea să sufere, sau care ar determina ceva aparținând patronului și s’ar pune in grevă fară a fi anunțat patronul cu 21 de zile înainte, va putea fi pede­psit cu 500 fr. amendă sau trei luni de închisoare. Apelurile nu se vor putea adresa decât curiei de arbitragiu. Proectul de lege propune su­primarea comitetelor împocinitoare și crearea unui consiliu de con­­ciliare constituit dintr-un magis­trat și doi reprezentanți ai părți­lor interesate. Moartea lui Dinu Mihail Craiova, 29 Iunie.—Azi a încetat din viață Dinu Mihail, prezident de onoare al chilului carpi­st Cra­­iovean și mare proprietar. St. ȘTIRI ȘCOLARE . Au fost proclamați licențiați în drept în sesiunea de Iunie, următorii studenți ai facultății juridice din Iași: C. G. Manciu, M. Paul, L. Missir, Gh. Pavelescu, C. I. Popovici, D. Ra­­coviță, M. Scharf, P. Gh. Șerban, C. C. Simionescu, I. Strat, C. Stroian, N. V. Teodorescu, M. R. Constanti­­nescu, D. Vasiliu, T. M. Bonciu, V. Cristofor, A. G. Șerban, M. Corciova, A. D. Coroi, M. Condopol, E. De­­n­se, M. Dumitrescu, G. T. Dorin, E. Emandy, M. C. Gheorghiade, C. A. Golăescu, R. Ionașcu, Gh. Laur și E. D. Lăzărescu. Celelalte rezultate nu s’au dat până acum. Le vom publica însă, la timp. ■ Au reușit la examenul de absol­vență a liceului următorii elevi pre­parați în particular din Brăila : Secția modernă: Constantin I. Gheorghe, Herzovitz M. Juleș, Păl­­tănea I. Pompiliu și Purcăreanu N. Marioara. Secția clasică: Metaxa I. Haktlaus Secția reală : Stănescu C. Nicolae. fie clara­t su­fletul comercia­lu Informațiuni 11 Camera de comerț și industrie din Galați a convocat pe ziua de 6 Iulie comitetele corporațiilor din județele Covurlui,Tutova și Fâlciu, pentru a proceda la alegerea a trei delegați ai meseriașilor în Camera de meserii. Detentorii de acțiuni ai socie­tății de bazalt artificial și de ce­ramică de la Cotroceni au fost în­științați ca plata cuponului pe exer­cițiul 1907 se va plăti cu 15 lei de fiecare acțiune. H D-nii I. Popovici, Artemis Mol­­doveanu și Al. Mavrogheni au ob­ținut licența în drept, cu unani­mitate de bile albe. 3 D. dr. G. Martinescu, care a fost referend statistic la Eforia spi­talelor civile, a fost trecut medic comunal la Brăila. D­in comunele Crețești și Tătă­­reni din județul Fălciu s a decla­rat epidemia de febră tifoidă. Direcțiunea sanitară a luat în contra acestei epidemii, măsurile de combatere.­­ Tribunalul Juridic Studențesc aduce la cunoștința studenților Fa­­cultăței Juridice, că biletele cu care pot beneficia de 50 la sută re­ducere pe C. F. R. se vor împărți la Universitate Luni 30 Iunie, Marți 1 și Miercuri 2 Iulie a. c., orele 4—6 p. m. De la această dată so­cietatea intrând în vacanță sau mai da bilete. 3 Ministerul agriculturei și do­meniilor publică următoarea înști­ințare : Aducem la cunoștința d-lor sub­­scriitori la emisiunea acțiunilor Ca­sei rurale, că repartiția subscrieri­lor s’a făcut și că­ tragerea la sorț pentru­ atribuirea­ acțiunilor s’a ter­minat. D-nii acționari se pot clar pre­zenta, cu începere de Marți, 1 iu­lie 1908, la administrațiunile unde au depus declarațiunile lor de sub­scriere, spre ■a-și primi acțiunile, sau, în caz când nu li se va fi a­­tribuit nici o acțiune, a-și primi cauțiunea de 10 la sută ce au de­pus la subscriere. S A zi la orele 8 dimineața, so­cietatea clerului român „Ajutorul“ va sărbătorii a 32-a aniversare de la înființarea sa. La orele 8 dimineața se va oficia un serviciu religios la biserica O­­lari, din calea Moșilor, București, de P. S. S. Arhiereul Callist I. Bo­­toșaneanu, înconjurat de preoți și diaconi. După ter­minarea Sf. Liturgii P. S. Callist va ține o cuvântare re­ligioasă ocazională, după care se va face parastasul membrilor și donatorilor decedați. In urmă asistenții vor trece în sala ședințelor din Bulevardul Ca­rol 77, unele Părintele Președinte, Economul Chiriac G. Bidoianu, va arăta mersul Societaței pe anul expirat. S Eri după ameaza, la orele 5, d. general Averescu ministrul de răsboi, a plecat cu trenul express în străinatate, unde își va petrece concediul de 30 zile. La gară a fost condus de toți ofițerii superiori din ministerul de răsboi. S­ari la orele 9 a. m., au plecat în excursiune, în județul Bacău, cei 43 absolvenți de liceu din Mun­tenia. Excursioniștii sânt însoțiți de d. D. R. Teodoru, secretar general al m­inisterului instrucțiunei. 3 Adunarea generală a acționa­rilor Casei rurale va fi convocată pe ziua de 20 iulie, pentru a se proceda la alegerea membrilor con­siliului de administrație. Ifc Ministerul de război a mij­loci pe lân­gă cel de instrucție să-i înainteze un tablou cu primii cinci absolvenți ai școlilor primare ur­bane. In urma circulației trimise de ministerul instrucției revizorii șco­lari au și dat numele acestor e­­levi. E vorba ca ministerul de război să aleagă din acești școlari pe cei mai de seamă pentru a-i înscrie în gimnaziile fiilor de militari, în caz când părinții lor s’ar învoi la aceasta. II D. Simionescu, revizor școlar al Capitalei, a înaintat d-lor direc­tori ai școalelor primare o circu­lară prin care le cere să trimită neîntârziat raporturi asupra acti­­tivitâței școlare și extra-școlare din cursul anului trecut. 3 Casa școalelor a cerut d-lui Simionescu, revizorul școlar al Ca­pitalei, un tablou de lipsurile de care suferă școlile primare, precum și de reparațiile de care au nevoe. 3 D-l Ioan Dimitriu, sub-șef de biurou la ministerul de interne, di­recțiunea generală a serviciului sa­nitar, a trecut cu succes ultimul examen de licență în drept. II In comunele Budieni din jude­țul Prahova, Fântânele și Slobozia- Moara din județul Dâmbovița, s’au declarat epidemie de tuse convul­sivă. Direcțiunea generală a serviciu­lui sanitar a luat de urgență mă­surile necesare pentru combaterea acestei epidemii. 3 De la începutul anului și până acum, serviciul veterinar de cale ferată a dezinfectat 13.507 vagoane cu un cat și 1494 cu două caturi. In acelaș timp, s’au transportat 3453 cai, 178 asini, 42.937 boi, 48 969 porci, 201.237 oi și miei, 2427 capre, 18.883 păsări și 83 di­ferite animale de menagerie, adică 308.161 animale în total. 11 De­oarece cu toată înștiințarea pe care am publicat-o primim zil­nic scrisori cu liste de absolvenți ai școlilor din țară și chiar vizite la redacție ale elevilor cari ne aduc asemenea liste, vestim încă odată că nu publicăm sub nici un cuvânt asemenea liste dacă nu au ștampila direcțiunii școlii respective. II Un ziar din Capitala nu des­­minte în chestiunea escrocheriei de la banca comercială română din capitală. Faptul e exact așa cum le-am re­latat noi și mâine vom reveni cu nouă amănunte senzaționale în ju­rul acestei afaceri, care a provocat o vie impresie în cercurile finan­ciare din întreaga țară, unde se mecontează foarte mult ușurința cu care se operează la sus numita bancă•

Next