Viitorul, iulie 1908 (Anul 2, nr. 231-261)
1908-07-01 / nr. 231
2 ■7DTO' mrti**mns9am ECONOMICE SI FINANCIARE Cota valorilor la Bursa din București 29 Iunie, 1908 Cursurile s’au fixat astfel : împrumuturile de Stat române: Renta amortibila 5 la suta lei 101.87 neschimbat împrumutul de 185 milioane 5 la sută lei 102.î5 neschimbat; împrumutul de 32 milioane si jur., lei 92.50 neschimbat împrumutul de 50 milioane, lei. 91 staționar; împrumutul de 274 mii.lei 96.25 scădere ; Împrumuturile de 45, mii. lei 91 și 120 milioane, lei 91 staționar; împrumutul de 90 milioane lei 91 staționar Impr. de 180 milioane lei 91 renta amortibilă seria A și B lei 91—în scădere renta convertită din 1905, 91.— încheiat. Împrumutul de județe și orașe.—Obligațiunile Creditului județean și comunal 5 la suta lei 102.50 în urcare, obligațiunile creditului județ, și comunal 4 jum. la suta lei 92.50 staționar, obligațiunile creditului viticoliei —.— obigațiunile comunei București 4 la suta lei 86.02 urcare staționar obligațiunile Iași 92.—mprumuturi de societăți. — Scrisuri funciare rurale 5% lei 98.— urcare scris, cifre rurale 4 la suta lei 86.25 scădere, scrisuri func. urbane, București lei 97.50 urcare scris, funciare urbane iași lei 94.25 staționar; obligațiunile societatei Letea lei—.— Acțiuni.—Banca Națională a României lei 41.20 staționar, banca Agricola lei 419 urcare, Blank of Ania Utel lei 230 încheat banca de scont din București lei 127 m urcare, banca Marmorosche Blank et C-nne lei 890 urcare; provizorii lei 255 urcare banca populară din Pitești lei-------; banca Generala Română lei-1705 urcare; societatea de asigurare Naționala lei 683 urcare ; societatea de asigurare Dacia România lei 840 urcare. In devise:—Cek Londra lei 25.544 urcare; Cek Paris lei 101.60 în urcare Cek Berlin lei 125.25 Cek Viena lei 106.55 Cek Belgia lei iul.30. scădere IN STRĂINĂTATE București 28 Iunie, 1908. Valorile romane au cotat astfel pe piețele streine: La Berlin.— Renta română din 1903 5 la sută neconvertită lei 101.30 rents română din 1880 4 la sută lei —.— renta română din 1890 4 la sută lei 93.40 renta română din 1891 4 la sută lei —, renta româna din 1894 4 la sută lei —.— renta română din 1896 4 la sută lei-----renta română din 1898 4 la sută lei —.— renta română din 1905 4 la sută convertit 89.40. renta română din 1905 4 la sută lei 88.60. Împrumutul comunal București din 1888 4 jum.la sută lei 96.—Împrumutul din 1895 4 jum. 2 la sută lei 95.40 împrumut din 1898 4 jum. la sută lei 96.50. La Paris.—Renta română 5 la sută lei f. cupon. Renta română 5 la sută lei —.— Renta română 4 la sută lei 96.50 Renta română convertită lei 90.— Noul împrumut român lei 91.75. La Francfurt.—Renta română 5 la sută lei —.— Renta română 4 la sută lei — Noul împrumut român lei 101.30. La Triest. — Dacia română ca lei 668. Naționala lei 815. Generala 633 lei. La bruxelles.— Acțiuni capital 955. Acțiuni ordinare 501, tramvai București 75. CEREALE Cota cerealelor la Bursele din străinătate București, 29 Iunie 1908 Cota cerealelor Pe piețele americane La Budapesta, Grâul Oct. 10.50, pro C oh 9. Porumbul pro Iulie 7.08. August 7 21. Mai 7.00. Rapița pro Aug. 16.15. La Paris, Grâul pro Iulie 22.75, pro. Sept.—- Dec. 23.95, irna Iulie-Aug. 28.— Sept.—Dec. 21.15. La Berlin. Grâul pro Iulie 215.59 pro Sept 197.58—Secară pro. Iulie 189 —pro. Sept. 180. Porumbul pro. Iulie 148.25 pro. Sept. 147.65. La New-York. Grâul disponibil 96.— pro. Iulie 97.—pro. Sept. 93.20 pro Dec. 96.75 Porumbul disponibil 78.50, pro. Iulie 79.— pro. Sept. 78.12, pro Dec. 71.15. La Chicago. Deschiderea pro. Septembre 86.21 Iulie 85.62 pro. Sept. —, Dec. —h. Porumbul deschiderea 70.50, pro. Iulie 67, pro. Sept. —.— pro. Decembrie 60.62. La Brăila. Grâul greutate 78.70 20.— 76.77 19.— 72.73 18.26. Porumbul 13.— la Constanța. Grâul greutate 78.79 20.— 77 75 19.30 70 71 18.30 Porumbul de Mall 4.3o CE SE PETRECE IM TARA R Qtreif Furt cu efracție.— • ^IdL Confiscări. — Examenele notarilor coltunali.— Bani pierduți. •— In noaptea de 26—27 toi. individul Ion Dinicescu introducându-se prin spargere în magazinul de coloniale Leon Ruder din str. Grivița, a furat din tejghea 95 tei și și diferite mărfuri și apoi a dispărut. Poliția este pe urmele lui. — D. medic veterinar al orașului, C. Ionescu, în inspecțiunile ce a făcut eri halelor de carne, pescăriilor și restaurantelor, a confiscat dela măcelarul Iordache Brăileanu 50 kgr. carne alterată, pescarului Pandele Popescu 45 kgr. pește stricat și birtașului Mendel Leibovici 74 cârnați. — Comisiunea compusă din d-nii C. Iliescu, prefect, V. Stamatopol, procuror și G. Cristodorescu, președinte al consiliului județean, a terminat ori examinarea candidaților la posturile de notari comunali. Din 44 candidați presentați au fost admiși 38. 8'au distins, obținând peste nota opt, d-nii : I. Tomescu, D. Georgescu, I. Gheorghiu, V. Coman, G. Stănculescu și M. Vasilescu. Preotul I. Tăulescu, dela biserica Bagdat, a pierdut un plic ce conținea suma de o mie șapte sute lei în șaptesprezece hârtii a o sută. Poliția se sbate pentru a descoperi pe fericitul care i-a găsit sau dosit. Botoșani. Furtul din str. Unirei. — Evadare. Anania Radu, de 21 ani, a furat de la părintele său suma de 140 lei împreună cu un pașaport și în urmă a dispărut. Radu Pandele, părintele numitului, a reclamat cazul poliției. — Eri seară garda de la arest a dat alarma că un deținut a evadat. Cercetându-se imediat s-a constatat că evadatul se numește Theodor Pantelemon, deținut pentru mai multe fapte incorecte. Mărășești.— Si Ja,. incendiu. Lucrătorii : Vereș Ianoș, Nicolau Moraru și Baban Ion, de la fabrica de produse chimice din localitate, au fost mușcați de un câine turbat. Direcțiunea fabricei a luat măsuri ca numiții lucrători să fie înnaintați imediat institutului antirabic din București. Astă-noapte pe la ora 2 a. m izbucnind un incendiu la un grajd de boi, proprietatea d-lui Negropontes, de lângă gară, care este arendat fraților Ficheri, a ars cu desăvârșire de împreună cu 2 boi, cari se aflau legați înlăuntru. Pagubele se ridică la vre-o 2000 lei. T.-Severin. Serbare școlară. În ziua de 24 cor. toate școalele primare și publice au serbătorit împreună sfârșitul anului școlar, în curtea școalei No. 1 de băeți. Solemnitatea a fost prezidată de d. revizor școlar Dem. C. Bungețianu, asistat de d. Sabin Popescu, primarul orașului. A luat parte la serbare un numeros și distins public. Serbarea s’a început la orele 9 și jumătate dimineața. După intonarea imnului regal, executat de elevii și elevele școalelor No. 1 de băeți și fete conduse de institutorul Gh. Antoniu, D. revizor școlar a rostit o prea frumoasă cuvântare ocazională, prin care a motivat desființarea premiilor. Potrivit programei, sau recitat mai multe poezii și s’au intonat diferite cânturi ocazionale de corul condus de d. institutor Antoniu. In urmă s’a făcut darea de seumă de mersul școalelor pe anul curent. La sfârșit, d. primar al orașului, prin cuvinte bine simțite, a mulțumit corpului didactic pentru progresul realizat, pe care a avut prilejul să-l constate azistând, împreună cu d. revizor școlar, la examenul de absolvire al clasei 10. La orele 12 dim. membrii corpului didactic au luat masa împreună cu revizorul școlar, primarul și ajutorul de primar al orașului. S’au ridicat toastuli pentru d. ministru al școalelor, pentru primarul orașului și revizorul școlar. In tot timpul a domnit cea mai vie animație între comeseni. Buzău Defăimări anonime. Zilele acestea s’a încheiat și la noi epoca examenelor școlare, atât de dlamată de un anonim într’un ziar bucureștean. Ar fi jignitor însă pentru prestigiul liceului de aici, tot de bine reputat în lumea școlară din țară, dacă s’ar adeveri zvonul că îatre fileturile anonime apărute mai zilele trecute ar fi opera unui membru al corpului didactic, nemulțumit cu situația urâtă ce și-a creat-o singur în mijlocul colegilor lui și invidios pe meritele reale ae altora. Căci că se știe odată pentru totdeauna, persoanele calomniate, în notițile apărute zilele trecute, sunt niște nume foarte prețioase pentru liceul din localitate. Pe lângă directorul școalei, d. G. Popescu, și pe lângă d. G. Stănescu, amândoi oameni pricepuți și muncitori, tinerii profesori C. Romen și P. Pârvescu sunt, prin priceperea și entuziasmul lor cald indispensabili pentru ducerea mai departe a solidei instrucțiuni și educației românești ce a început a se da în sfârșit și’n liceul nostru. rele 9 la sediul societaței din Bulevardul Maria No. 20- Comitetul a discutat chestiunea încasărilor corporațiunei, întrunirea comitetului societăței „Mitropolitul Filaret“.—Comitetul societaței „Mitropolitul Filaret“ s’a adunat veri la orele 2 p. m. la sediul social din Str. Șerban-Voda No. 260. S’a discutat asupra chestiunei financiare a societaței, întrunirea fuincț. comerciali.— Eri la orele 11 dimineața a avut loc în sala Băilor Eforiei întrunirea funcționarilor comerciali. Au participat peste 500 de persoane. Preșidență d. Spirea Gheorghiu. La ordinea zilei este descărcarea gestiunei pe anul trecut. Din cauza unor interesați, a avut loc un mic scandal, care a luat sfârșit prin intervenția poliției. Au vorbit președintele și D. Georgescu. Pentru împăcarea spiritelor, deoarece comitetul este acuzat de abuzuri, s’a ales o comisiune compusă din d-nii Vighidiin, Dumitriu, Const. Ionescu, T. Zamfirescu, Șm. Vogel din partea nemulțumiților, d-nii: Roth, Ghenzel, Hofman, Angelescu și un funcționar de la Banca Națională, din partea actualului comitet. Expertiza se va termina peste 14 zile. Stei. Cu ocazia Jubileului de 40 de ani al bat. vânători După cum se știe Duminică 22 c., serbându-se jubileul de 40 de ani de la înființarea batalionului 2 de vânători, o delegație de ofițeri din acest batalion având în cap pe d. maior Manolescu-Mladian, comandantul acelui batalion, au prezentat M. S. Reginei, la Castelul Peleș, patroana acestui batalion, o statuetă de bronz, representând pe Suverana îngrijind de răniți cu această ocazie, d. maior Manolescu-Mirdian, a rostit următoarea cuvântare : Maiestate. Astăzi, 22 iunie 1908, se înplinesc 40 de ani de la înființarea batalionului 2 vânători, batalion care, — de la 10 Mai 1902 — se bucură de înalta favoare și de neîntrecuta onoare de a purta numele ilustru al Maiestății Voastre. Cu ocaziunea acestei aniversări scumpe pentru batalionul ce am deosebita onoare a comanda, ofițerii corpului mândri de trecutul său istoric și conștienți de marile îndatoriri ce au în viitor,—au îndrăznit să toarne în bronz chipul blând al Mamei tuturor ostașilor, chipul dulce al Asînătoarei tuturor durerilor trupești și sufletești, modelul de cugetare, de inimă și de virtuți neîntrecute ; și ei, prin noi, Vă roagă, respectas, să binevoiți a-1 primi, drept o dovadă că niciodată, în inima și în cugetul lor, o serbare în Corp nu va putea fi despărțită de slava ce se cuvine Maiestății Voastre. In numele ofițerilor și soldaților din batalionul Reginei Elisaveta, am astăzi cinstea nemăsurată de a depune la picioarele Maiestății Voastre reînoitul lor jurământ de credință neclintită, asigurând-o că vom ști totdeauna a ne vărsa sângele și a muri pentru a menține onoarea și gloria drapelului pe care Suverana a binevoit a-1 încununa cu «soze pentru vii, cu lauri pentru morți». Să trăiți Maiestate ! întrunirile de eri Societatea lucrătorilor zugravi vrăjtteri. Comitetul acestei societăți a ținut o ședință la orele 2 p. m. S’a discutat asupra mai multor cereri de ajutor și asupra mersului societaței. Societatea „Sf. Gheorghe“.—Comitetul acestei societăți a ținut ședință în localul societăți din Cal Văcărești 201, acordând membrilor mai multe împrumuturi: întrunirea comitetului corporației ziărilor și dulgherilor.ari la orele 9 dimineață s’au întrunit în localul din Bulevardul Maria No. 20, membrii comitetului corporației Zidarilor și Dulgherilor. Comitetul s’a ocupat între altele cu mai multe chestiuni cari privesc mersul normal al corporațiunei: întrunirea constructorilor români.—Eri la orele 9 s’au întrunit îr localul societaței din Bulevardul Maria No. 20 membrii societaței constructorilor români. Au luat cuvântul mai mulți membri ai societaței, ocupându-se de organizarea societaței, întrunirea societaței Pălărierilor.Membrii comitetului societaței Pălărierilor s’au întrunit ori la o- Adunări și întruniri Corporația meseriașilor de încălțăminte va ține auni 30 c. la orele 2 p. m. în sala Băilor Eforiei o întrunire în care se va discuta asupra măsurilor ce trebuesc luate față de criza ce bântue. — Sindicatul funcționarilor comerciali din Capitală a ținut obicinuita ședință săptămânală eri, la orele 5 d. a., în sala cercului «România Muncitoare» din calea Victoriei 91. Au vorbt d-nn Willes, Siegler și alți funcționari comerciali despre repaosul Duminical și alte chestiuni profesionale. întrunirea s’a încheiat la orele 7 seara. — Sindicatul tâmplarilor din Capitală a ținut ședință de noapte ori la orele 9 a. m., în sala sindicatelor din calea Victoriei 91. S’a discutat în chestia memoriului împotriva corporațiilor, memoriu care va fi inaintat Corpurilor legiuitoare în sesiunea ei de toamnă. Duminică 29 Iunie. In ultimile 24 de ore a plouat în cea mai mare parte a Moldovei și a Dobrogei, iar în restul țarei au căzut pe alocuri mai mult picături. In nordul Moldovei au căzut ploi satisfăcătoare dând cantități de apă între 12 și 28 mmi de apă (12 la 20 litri pe metru pătrat). Mai pretutindeni ploaia a fost însoțită de manifestațiuni electrice, iar la Vutcani (Falciu) și de grindină pe scurtă durată. Afară de unele localități muntoase, mai pretutindeni în Muntenia temperaturele au trecut de -125 °, ajungând la -129 ° la Alexandria. In Moldova temperaturele maxime au variat între -120 ° și -124 °. Noaptea pretutindeni răcoroasă, temometrul coborându-se -1-12 ° și -f 14,. Cea mai coborâtă temperatură din țară -1-80 la Sinaia. Barometrul a crescut cu 2 la 3 mm., fiind în mijlociu către 760 milimetri. Cerul în majoritatea localităților noros și vântul suflă potrivit în multe părți de la W. A plouat la: Mânzați 5 mm., Bozia 12, Herța 2, Mihăileni 6, Cobapari 5, Poeni 7, Cotnari 6, Sinești 6, Avrămeni 5, Medgidia 9, Vutcani 5, Fetești 8, Hârșova 2, Oltenița 1, Văleni 1, Bara 6, Iazu 7, Roman 5, Cars murat 8, Cernavodă 4, Mamornița 12, Codreni 12, Domboi 20, Botoșani 19,Tg.Frumos 16,Tg. Neamț 4, Piatra-N. 4, Iași 1, Huși 1, Bârlad 4, Focșani 1, Tecuci 3, Galați 4, Brăila 2, Isaccea 2, Tulcea 2, Constanța 19, Călărași 2, Buzău 1, Câmpina 1,Brănești 2, Bârsău 9, Trulești 7, Film 4, Solești 15, Fodul-Iloaei 16, Oltina 3 Negrești 4 milimetri de apă. Mării I Iulie vitu V., Ursache C., Urzică I., Vartolomeu C., Vulceanu I., Vasiliu I., Vișinevski N., Vlahuță N., Voiculescu D., Voinescu M., Vrânceanu D., Zamfirescu I., Zorilă Gh. furtul unei case de bani Cum s’a comis furtul.—Cercetările poliției rămân infructuase.— Afacerea învăluită de mister. — Descoperire senzațională. — Casa de fier regăsită într’o fântână în mijlocul câmpului. — Ancheta corespondentului nostru. Brăila, 27. Iunie. — Acum vre-o două săptămâni s’a săvârșit aci în împrejurări cu totul misterioase, un furt de o îndrâsneală rară. In noaptea de 11 cor. a dispărut din cârciuma d-lui Lupu Speer de pe bulevardul Cuza, casa de bani cu tot conținutul ei, adică vre-o sută șase zeci lei în hârtii, loturi în valoare de 800 lei și diferite alte acte și hotărâri judecătorești în valoare de 2000 lei. Autoritățile în drept, avizate a doua zi de păgubaș, au început imediat cercetările pentru descoperirea hoților sau a obiectului furat. Sforțările poliției au rămas însă inutile. Nu s’a putut găsi nici o urmă nici un indiciu care să fi îndreptățit îndrumarea ftercetarilor într’o anumită direcțiune.* Nimic nu se știe cu certitudine sau mai bine zis se știe prea puțin și totul se bazează pe presumțiuni. Astfel asupra modului cum s’a săvârșit această hoție, care a uimit aci pe toată lumea, presupunerea cea mai apropiată de adevăr este următoare: Hoții,—căci mai mulți trebue să fi fost—protejați de întuneric și de ploaia furtunoasă ce se deslănțuise în noaptea aceea asupra orașului pe la ora 2 jum., au pătruns în cârciumă pe ușa din stradă, servinduse de chei false. La câțiva pași de la ușe, în dosul tejghelei se afla casa de fier. Au dat în lături, cu dotârâre, tejgheaua, au coborât casa de fer de pe postamentul ei și au scos o pe arațe în stradă, unde probabil ca au tras-o în vre-o trăsură sau căruță, adusă înadins pentru acest scop, fâcându-se apoi nevăzuți, după ce mai întâi au avut grija să încueia loc ușa cârciumei, așa cum le-au găsit. Până mai eri, îndrăsneața hoție săvârșitâ în mijlocul orașului, pe o stradă principală, se părea învăluită în cel mai nepătruns mister. Când nimeni nu mai credea însă că mai e posibil sâ se afle ceva în această afacere, survine o întâmplare fericită care împrăștie în parte misterul ce domnea până acum. Casa de bani furată din cârciuma d-lui Lupu Speer a fost găsită de niște muncitori, aruncată într’o fântână din mijlocul câmpului, la o distanță oarecare de drumul ce duce dela Brăila la cătunul Piscu pendinte de com. Baldovinești. Teritoriul pe care se află fântâna unde s’a găsit casa, aparține com. Izlaz. Autoritățile de aci au fost imediat sesizate de descoperirea făcută. S’a anunțat parchetul local și în acelaș tip s’a procedat la scoaterea casei de bani din fântână. După o muncă grea, de câteva ore, aceasta a fost scoasă afară și transport atât la poliția din Brăila. Casa de fer a fost complect sfărâmată de cei cari au furat-o; atât ușa cât și legăturile puternice din jurul corpului pricipal au fost desprinse cu totul. In aceiași fântână s’a mai găsit un sac, în care se afla o mare parte din hârtiile din casa de bani. Știrea despre regăsirea acestei case de bani a făcut în oraș o adevărată senzație. Sunt informat că d. procuror I. Eremia va începe personal o vastă anchetă pentru descoperirea autorilor furtului de la d. Lupu Speer. Alte amănunte în numărul viitor. V. Exi tremții din școala militară Următorii elevi au trecut în anul 11-lea al școalei superioare mitare de infanterie: Anastasie B., Ardhievici E., Angelescu C., Baabsa N., Bâlâceanu G., Bâlaceanu Șt. G . Bârzotescu E., Balaxescu Gh., Bengliu C., Baiu Al., Bobulescu E., Boitan P., Bonțiu Gh., Boteanu Al., Brașoveanu C., Bratcoveanu P., Buniș C. , Cernăianu N. Cinciu A., Ciupagia C., Costcescu Gh., Constantinescu D., Constantinescu I., Costescu Const., Costiscu N., Crăciunescu N., Cristopol A.,uzen D. , Darie Al., Costaiescu Gh., Dessila C., Dimitrie V., Dobrovici N., Cosinesiu V., Drugurănescu E Eliad Th., Floareș N., Florescu Gr., Florescu P., Ganevici D Gâdineanu Gh., Georgescu D Gheorghe B., Ghițescu V., Goescu Z., Basigarm N., Hergotu I., Ignotescu Gh., Ioan Alex., Ionescu Ant., Ionescu C. N., Ionescu Coman, Iorescu Const., Ionescu E. Ionescu Gh. C., Ionescu G. Ioan Ionescu G. Nic., Ionescu St. Const., Ionescu V., Jinga P., Lazar Gh., Loghin Gh., Luculescu St., Canea Const., Manole I., Manolescu P. Manoliu Gh., Miccdoiu Gh., Miticescu A., Mocanu Gh., Mumuianu P., Munteanu Ed., Nădejde V, Necula Gh., Nica V., Niculescu S. Nițescu Gh., Oroșianu Al., Panait C. , Pantazopol E., Paunescu Gh. Păuniu C., Penciu C., Petrescu St., Petruț C., Pleșoianu I., Popescu A. loan I, Popescu A. loan I, Popescu N., Popovici Gh., Popovici P., Radu E., Rădulescu , Rădulescu N., Riga E., Roznoveanu N., Samoilescu Gh., Scarlat D. , Selagianu M., Șerpescu B. Soare C., Solomonescu D., Șova N., Stănescu C., Stavrat O., Ștefănescu P., Ștefănescu S., Ștefănescu Th., Șteflea P., Stoian Gh. Stoianovici N., Stoica V., Tătarescu St., Temistocle C., Teodorescu Ch., Teodorescu P., Teodorescu Tr., Tomescu Gh., Turna și cele de primăvară se prezintă bine. Viile promit o recoltă bună. Islazurile se prezintă binișor. Ialomița.—Semănăturile de primăvară sunt frumoase, locuitorii se ocupă cu seceratul grâului și orzului. Islazurile sunt mediocre. Iași.— Semănăturile în general sunt de mijloc. Pomii roditorii și viile sunt bune. Pășunele și fânețele au început a se îndrepta. Locuitorii se ocup cu prășitul secera și cositul. Ilfov. Semănăturile de primăvara s’au îndreptat mult în urma ploilor, osebit de grâu, care fiind prea avansat nu s’a mai putut îndrepta. Livezile de pășune, asemenea s’au îndreptat. Porumbul este frumos, locuitorii se ocupă cu seceratul grâului. Muscel — Grânele sunt foarte bune în tot județul. Porumbul este frumos, livezile de fânețe și pășunele care sufereau de secetă s’au îndreptat și promit. Viile sunt bune. Prahova, — Prășila a doua a porumbului s’a terminat, și continuă cu secera grâului, orzului și ovăzului. Fânețele artificiale sunt bune. Viile sunt frumoase și promit o recoltă bună. Roman—Semănăturile de toamnă grâul, secara și rapița în general sunt mediocre, iar parte de și erau aproape compromise, sau mai ameliorat după ploile căzute în timpul din urmă. Semănăturile de primăvară, orzul sau orzoaica și ovăzul sunt în general mijlocii. Fânețele sunt pe unele locuri bune, pe unele locuri mijlocii. Suceava.Semănăturile de toamnă și primăvară sau mai îndreptat. La început prășila II-a a porumbului. Pomii roditori și viile sunt bune. Tecuci.—Semănăturile în genere în afară de grâu, care e în secetă în urma ploilor căzute s’au îndreptat în mod simțitor. Porumbuile sunt frumoase pe toata întinderea județului. Viile sunt frumoase și promit o recoltă abundentă. Tutova.—Ploile căzute în tot județul au adus foloase semănăturilor și mai ales imașurilor și fânețelor. Semănăturile de toamnă se cosesc. Vâlcea. — Semnăturile de toamnă și de primăvară sunt bunișoare. Locuitorii se ocupă cu seceratul orzului grâului și prășila porumbului. Vlașca. Se continuă cu activitate seceratul grâului. In unele părți a început și treeratul. Porumburile sunt foarte frumoase. Islazurile și fânețele de asemenea, în urma ploilor ce au căzut. fi STAREA și IUBIȘI L SUMAU I11LGII Bacău.—Semănăturile de toamnă și cele de primăvară sunt în unele localități bune,iar in unele mijlocii din cauza secetei ce a domnit. Porumbul este frumos, viile pomii fructiferi se prezintă bine. Anexele și imașurile sunt slabe. Botoșani. — In ziua de 16 Iunie a căzut gradină cauzând mici stricăciuni semănăturilor. Orzurile și ovăzurile sunt slabe. Grâul în mare parte bun. La început secerișul la grâu. Fânețele sunt slabe. Porumbul se prăsește a doua oară. Pomii și viile sunt bune. Buzău. — In acest interval a plouat în tot județul asigurând buna desvoltare a porumbului. Livezile sunt bune iar viile premit o recolta abondenta. Secerișul grâului a început mai în tot județul. Constanța.Semănăturile de grîu orz și ovăz sunt mediocre în tot județil. Porumbul, meiurile și fânețurile sunt bune. Locuitoriii se ocupă cu treeratul grâului și secerișul orzului. Pomii și viile se prezintă bine. Covurlui — In acest interval a plouat în unele părți ale județului. Porumburile s’au terminat de prășit și promit o recoltă abondentâ. Secerișul secarei și a grâului a început. Viile sunt bune. Boip — Grâul, orzul și ovăzul sunt mediocre. Viile și pomii fructiferi sunt buni iar izlazurile în urma ploilor căzute se speră că se vor îndrepta. Dorohoi.—Legăturile de toamnă și primăvară sunt în general mijlocii. Grâul a început a se secera în unele comune. Porumbul este bun pretutindeni- Viile sunt bune. Imașurile și fânețele sunt rele. Fălciu. — Semănăturile pâioase sunt aproape de copt, pe alocurea a început secerișul. Porumbul este bun. Viile se mențin binișor. La fânețe s’a început cositul. Imașurile s’au îmbunătățit în urma ploilor căzute. Gorj.—Semănăturile de toamnă DUELUL H. Marghiloman-Negroponte Martorii, d-lui Negroponte i-au adresat următoarea scrisoare, în urma incidentului cu d. M. Marghiloman. Iubite amice. Misiunea cu care ne-ai însărcinat neizbutind după cum vei vedea din alăturatul proces-verbal iamâne să te satisfaci cum vei crede de cuvință. Cu amicală strângere de mamă. Toma Ionescu. G. Bădescu. D. Negroponte le-a răspuns următoarele: Iubiți amicii Vă mulțumesc pentru osteneala ce va’fi dat și modul cum mi-ați apărat interesele în afacerea mea cu d. Mihail Marghiloman. D. M. Marghiloman care știe să insulte dar se derodă când e vorba de a da reparațiunea cuvenită, rămâne un laș contra căruia mă voi satisface pe toate căile posibile. Primiți vă rog respectuasele mele salutări. G. N. Nepropontes. Proces Verbal Astăzi douăzeci și opt Iunie 1908 subsemnații profesor dr. Toma Ionescu și George Bădescu martorii d-lui G. N. Negroponte neam întrunit la domiciliul d-lui dr. Toma Ionescu cu d-nii Mihail Cantacuzino și Ion Mitilineu, martorii d-lui Mihail Marghiloman pentru a tranșa diferendul ivit între clienții noștri. Noi"martorii d-lui G. N. Negroponte am cerut în numele clientului nostru satisfacțiune pentru fapte următoare tari constituesc, după părerea noastră o ofensă gravă adusă d-lui G. N. Negroponte. D. Mihail Marghiloman, în timpul chiar când afacerea fratelui d-sale d. Al. Marghiloman cu d. G. N. Negropontes era încă pendinte, a semnat o petițiune prin care se cerea convocarea adunărei generale a Jotlny-Clubului pentru a decide asupra exclusiunei posibile a d-lui G N. Negropontes din acest club. D. Mihail Marghiloman a agravat faptul său prin aceia că a purtat această petițiune într-un local public, la Cofetăria Capșa, solicitând semnături de la diferite persoane, membrii ai Jockey-Clubului. Noi, martorii d-lui Mihail Marghiloman, suntem de părere că d. Mihail Marghiloman, neăiind alături de mai mulți alți membrii ai Jockey-Clubului o petițiune menită a solicita de la comitet convocarea unei adunări generale chemată a se pronunța asupra publicației date de d. Negropontes unor acte de pură administrațiune ale comitetului clubului și cari puteau da loc la comentări vătămatore pentru interesele și prestigiul Jockey Clubului, a uzat exclusiv de dreptul recunoscut fiecărui membru de statutele Clubului. Că așa fiind, exercițiul acestui drept nu poate constitui o ofensă pentru d. Negropontes singura instanță chemată a se pronunța fiind adunarea Generală a Clubului. Că tot așa nu poate constitui o ofensă faptul că la momentul când d. Mihail Marghiloman a semnat petițiunea era încă pendinte incidentul între d. Alexandru Marghiloman și d. Negropontes deoarece acest incident era o cestiune cu totul personală și deosebită și deci nu putea fi amestecată cu arătările din scrisoarea d-lui Negropontes referitoare la administrațiunea clubului, arătări cari au pro vocat chiar un comunicat din partea societății de încurajare. Că, în sfârșit, ofensa nu poate exista din împrejurarea că d. Mih. Marghiloman ar fi solicitat într’un local public iscălituri pe acea petițiune de la una sau mai multe persoane deoarece acest demers d-sa nu l’a făcut în public ci l’a făcut individual și între patru ochi adresându-se numai la două trei persoane, membri ai Clubului. Pentru aceste motive, noi, martoriii d-lui Mihail Marghiloman judecăm ca nu este ofensă și că deci nu este loc a se da de clientul nostru satisfacțiune d-lui Negropontes. Cu toate acestea, fiind dată deosebirea absolută de păreri ce există între martorii d-lui Negropontes și noi martorii d-lui Mihail Marghiloman și în dorința noastră de a da o soluțiune definitivă incidentului, noi martorii d-lui Mihail Marghiloman, am propus ca deosebirea de păreri între martorii părților să fie tranșată prin arbitragiu, fie că am cădea de acord asupra unui singur arbitrar, fie că s’ar desemna de fiecare parte câte un arbitru cărora alâturându-se un supraarbitru ales [de ei ar da o hotârâre la care d. Mihail Marghiloman declară dinainte ca se va supune. Martorii d-lui Negropontes refuzând absolut arbitragiul sub orice formă, noi martorii d-lui Mihail Marghiloman ne-am făcut o datorie să le atragem atențiunea asupra oportunitâței unei sentințe arbitrare care ar da o soluțiune definitivă incidentului ivit Intre clienții noștri, arbitragiul fiind azi admis de autori și de uzuri în materie de onoare ca o mai puternică garanție pentru o dreaptă judecare a diferendelor atingâtoare onoarei. Martorii d-lui Negropontes stăruind în părerea lor și neputându-se astfel găsi nici un teren de înțelegere, ne-am despărțit redactând prezentul proces verbal în dublu exemplar. Martorii d-lui Mihail Marghiloman Mihail G. Cantacuzino. Ion G. Mitelineu. Martorii d-lui G. Negropontes Dr. Toma Ionescu George Bădescu Tentativă de crima Pe linia ferată Aseară cu Berlinul de 8 și 50 minute a fost adus în gara de Nord, Gheorghe Constantinescu din str. Buzești 20. El a fost găsit trântit jos între șine pe linia ferată în dreptul kilometrului 24 între stațiile Buftea și Periș. El e înjunghiat în mâna stângă ; pe spinare are numai urme de lovituri puternice. Din cauza durerilor și spaimei, delirează și nu se poate înțelege nimic din ce spune. Se crede că la mijloc este o tentativă de crimă. Nenorocitul a fost trimis cu salvarea la spit. Filantropia. S’a deschis o anchetă. Stei. C ÜRTE DE ILIBITIUGIII pentru lucrători Welington, 28 Iunie.—La Camera reprezentanților s’a depus un proect de lege asupra arbitragiului și concilierei între patroni și lucrătorii. Proectul de lege prevede o amendă de 250 lei plus 25 pe săptămână în tot timpul cât durează greva, pentru orice lucrător care participă sau încurajează greva. Prima declarațiune de lock-hout (greva a patronilor contra lucrătorilor) se pedepsește cu o amendă de 5000 fr. și 1250 fr. pe fiecare săptămână. Articolul adaugat legei din 1905 prin care greviștii puteau fi pedepsiți cu închisoarea, a fost suprimat. Proectul de lege zice, că orice lucrător, al unei fabrici, care ar înceta lucrul și din a cărui cauză sănătatea sau siguranța publică ar putea să sufere, sau care ar determina ceva aparținând patronului și s’ar pune in grevă fară a fi anunțat patronul cu 21 de zile înainte, va putea fi pedepsit cu 500 fr. amendă sau trei luni de închisoare. Apelurile nu se vor putea adresa decât curiei de arbitragiu. Proectul de lege propune suprimarea comitetelor împocinitoare și crearea unui consiliu de conciliare constituit dintr-un magistrat și doi reprezentanți ai părților interesate. Moartea lui Dinu Mihail Craiova, 29 Iunie.—Azi a încetat din viață Dinu Mihail, prezident de onoare al chilului carpist Craiovean și mare proprietar. St. ȘTIRI ȘCOLARE . Au fost proclamați licențiați în drept în sesiunea de Iunie, următorii studenți ai facultății juridice din Iași: C. G. Manciu, M. Paul, L. Missir, Gh. Pavelescu, C. I. Popovici, D. Racoviță, M. Scharf, P. Gh. Șerban, C. C. Simionescu, I. Strat, C. Stroian, N. V. Teodorescu, M. R. Constantinescu, D. Vasiliu, T. M. Bonciu, V. Cristofor, A. G. Șerban, M. Corciova, A. D. Coroi, M. Condopol, E. Dense, M. Dumitrescu, G. T. Dorin, E. Emandy, M. C. Gheorghiade, C. A. Golăescu, R. Ionașcu, Gh. Laur și E. D. Lăzărescu. Celelalte rezultate nu s’au dat până acum. Le vom publica însă, la timp. ■ Au reușit la examenul de absolvență a liceului următorii elevi preparați în particular din Brăila : Secția modernă: Constantin I. Gheorghe, Herzovitz M. Juleș, Păltănea I. Pompiliu și Purcăreanu N. Marioara. Secția clasică: Metaxa I. Haktlaus Secția reală : Stănescu C. Nicolae. fie clarat sufletul comercialu Informațiuni 11 Camera de comerț și industrie din Galați a convocat pe ziua de 6 Iulie comitetele corporațiilor din județele Covurlui,Tutova și Fâlciu, pentru a proceda la alegerea a trei delegați ai meseriașilor în Camera de meserii. Detentorii de acțiuni ai societății de bazalt artificial și de ceramică de la Cotroceni au fost înștiințați ca plata cuponului pe exercițiul 1907 se va plăti cu 15 lei de fiecare acțiune. H D-nii I. Popovici, Artemis Moldoveanu și Al. Mavrogheni au obținut licența în drept, cu unanimitate de bile albe. 3 D. dr. G. Martinescu, care a fost referend statistic la Eforia spitalelor civile, a fost trecut medic comunal la Brăila. Din comunele Crețești și Tătăreni din județul Fălciu s a declarat epidemia de febră tifoidă. Direcțiunea sanitară a luat în contra acestei epidemii, măsurile de combatere. Tribunalul Juridic Studențesc aduce la cunoștința studenților Facultăței Juridice, că biletele cu care pot beneficia de 50 la sută reducere pe C. F. R. se vor împărți la Universitate Luni 30 Iunie, Marți 1 și Miercuri 2 Iulie a. c., orele 4—6 p. m. De la această dată societatea intrând în vacanță sau mai da bilete. 3 Ministerul agriculturei și domeniilor publică următoarea înștiințare : Aducem la cunoștința d-lor subscriitori la emisiunea acțiunilor Casei rurale, că repartiția subscrierilor s’a făcut și că tragerea la sorț pentru atribuirea acțiunilor s’a terminat. D-nii acționari se pot clar prezenta, cu începere de Marți, 1 iulie 1908, la administrațiunile unde au depus declarațiunile lor de subscriere, spre ■a-și primi acțiunile, sau, în caz când nu li se va fi atribuit nici o acțiune, a-și primi cauțiunea de 10 la sută ce au depus la subscriere. S A zi la orele 8 dimineața, societatea clerului român „Ajutorul“ va sărbătorii a 32-a aniversare de la înființarea sa. La orele 8 dimineața se va oficia un serviciu religios la biserica Olari, din calea Moșilor, București, de P. S. S. Arhiereul Callist I. Botoșaneanu, înconjurat de preoți și diaconi. După terminarea Sf. Liturgii P. S. Callist va ține o cuvântare religioasă ocazională, după care se va face parastasul membrilor și donatorilor decedați. In urmă asistenții vor trece în sala ședințelor din Bulevardul Carol 77, unele Părintele Președinte, Economul Chiriac G. Bidoianu, va arăta mersul Societaței pe anul expirat. S Eri după ameaza, la orele 5, d. general Averescu ministrul de răsboi, a plecat cu trenul express în străinatate, unde își va petrece concediul de 30 zile. La gară a fost condus de toți ofițerii superiori din ministerul de răsboi. Sari la orele 9 a. m., au plecat în excursiune, în județul Bacău, cei 43 absolvenți de liceu din Muntenia. Excursioniștii sânt însoțiți de d. D. R. Teodoru, secretar general al ministerului instrucțiunei. 3 Adunarea generală a acționarilor Casei rurale va fi convocată pe ziua de 20 iulie, pentru a se proceda la alegerea membrilor consiliului de administrație. Ifc Ministerul de război a mijloci pe lângă cel de instrucție să-i înainteze un tablou cu primii cinci absolvenți ai școlilor primare urbane. In urma circulației trimise de ministerul instrucției revizorii școlari au și dat numele acestor elevi. E vorba ca ministerul de război să aleagă din acești școlari pe cei mai de seamă pentru a-i înscrie în gimnaziile fiilor de militari, în caz când părinții lor s’ar învoi la aceasta. II D. Simionescu, revizor școlar al Capitalei, a înaintat d-lor directori ai școalelor primare o circulară prin care le cere să trimită neîntârziat raporturi asupra actitivitâței școlare și extra-școlare din cursul anului trecut. 3 Casa școalelor a cerut d-lui Simionescu, revizorul școlar al Capitalei, un tablou de lipsurile de care suferă școlile primare, precum și de reparațiile de care au nevoe. 3 D-l Ioan Dimitriu, sub-șef de biurou la ministerul de interne, direcțiunea generală a serviciului sanitar, a trecut cu succes ultimul examen de licență în drept. II In comunele Budieni din județul Prahova, Fântânele și Slobozia- Moara din județul Dâmbovița, s’au declarat epidemie de tuse convulsivă. Direcțiunea generală a serviciului sanitar a luat de urgență măsurile necesare pentru combaterea acestei epidemii. 3 De la începutul anului și până acum, serviciul veterinar de cale ferată a dezinfectat 13.507 vagoane cu un cat și 1494 cu două caturi. In acelaș timp, s’au transportat 3453 cai, 178 asini, 42.937 boi, 48 969 porci, 201.237 oi și miei, 2427 capre, 18.883 păsări și 83 diferite animale de menagerie, adică 308.161 animale în total. 11 Deoarece cu toată înștiințarea pe care am publicat-o primim zilnic scrisori cu liste de absolvenți ai școlilor din țară și chiar vizite la redacție ale elevilor cari ne aduc asemenea liste, vestim încă odată că nu publicăm sub nici un cuvânt asemenea liste dacă nu au ștampila direcțiunii școlii respective. II Un ziar din Capitala nu desminte în chestiunea escrocheriei de la banca comercială română din capitală. Faptul e exact așa cum le-am relatat noi și mâine vom reveni cu nouă amănunte senzaționale în jurul acestei afaceri, care a provocat o vie impresie în cercurile financiare din întreaga țară, unde se mecontează foarte mult ușurința cu care se operează la sus numita bancă•