Viitorul, septembrie 1919 (Anul 13, nr. 3446-3474)

1919-09-19 / nr. 3463

j^^Js TOIȚIi^| m nem­uriațirea 1 ISST* s ® l^neg^iâ azi la Cinema, '9î^’’U­ X.i­ Direcție ȘTEFAN MARIN­ESC V 1 sie locală compusă din ingineri și­­ specialiști numiți de ministerul lu­crărilor publice, preșerd­­intii camere­lor de comerț locale, un delegat al­­ siniilotr ferate, doi comercianți sau­­ armatori recomandați de camerele sale comerț, șefiul vămei locale și că­pitanul portului. Aceste comisiuni locale vor studia toate chestiunile în legătură cu a­­menajarea și utilamea acelor porturi și rezultatele studiilor vor fi trimise spre examinare­ comisiunei centrale a porturilor. Pentru ceilial­te porturi, studiile vor fi făcute prin îngrijirea direc­­țiunei se­rviciului hidraulic, care va consulta organele interesate în miș­carea portului respectiv. Aceste studii vor fi supuse la exa­minarea comisiunei d­entuale a por­­turilt».-----------OOXXOO-----------­ Gradina ZEFIRUL — STRADA PARIS No. 2 — G stata M­isei I Ext D-g*a DARIO Comediei Franceze JOI 18 SEPTEMBRIE OTETELES! Serbări în beneficiul cu concu­rsul maeștrilor SOREANU ȘI TONEANU și cu ansamblul Teatrului Național­­ FONCTCIL NEGRU Comedie în 3 acte tradusă de d-l PAUL GUSTY. BOUT m­i ce* mai nise și­ cel m­ai celebru Comic care obține azi cele mai mari succese de la mai Paris, însoțit reput­ați !d flasthfSsiM stagland­ kinilarist!!" (EFORIA) în hatesîfl Mu ca cântece si fansuri: rîn­s m m Fantfimos» 9S00 C«(mai tare ca Fantomas) 50 minute sie e*as ©u hohote ! Spectacolul începe cu un bogat și variat program de Muzică Hall pentru familii de la marile teatre din Paris ALHAMBRA și FOLLIES BERGERE. Melle PAULETTE VALDYS Mr Dineu'C étoile de VAlhambra tle P arin Préstidigi a'eur dela, Oonr royale de Belgians M** CÂRLUS VIEVILLE & LELE Lc „fin diueur rnondien des JExcentriquse acrobates {1.5 Fotlics-lleryére de Paris minutej{ de, fon rire). Orchiestra spec­­ii sau­ conducerea groi. a. glattauer Biletele numai la Cassa Teatrului între orele 10—12 a. m. și deli|, 3 p. m. în sus BUFETUL bine asortat va sta la dispoziția spectatorilor ||| și după reprezentație. s­RB­wmm­mm PILffl MSI STaUBIESÎ! 1 POEME ȘI CULORI MODERNE QMS 1 fcKMr ®? Au sosit un luare transpert V'ude en-6res la PRAgEB ■ In rolul principal re P Ciire §i5a văzut : li FETE debuta în CÂRME SI OASE Jel 25 SeMfle I li B U M jg (LEGENDA PORTOCALELOR) PENTRU PRIMA OARA IN ROMANIA 1 © croar­e Extraordinară dramă sentimentală In 5 acte după­­ romanul marelui scriitor LA­ FLUISUADE Societara La »Sârsit o^estimă g­­ fIT DE ZAW cei artiști la ora 9 seara LA ! CHI SAU I Se no­mi me la CinaM U­?Z­i- ^ Trimis Übü Mafi Compania dramatică BULANDRA Vineri 19 Septembrie 1919 DESCHIDEREA STAGIUNE! VA PAI­A Piesă în 3 acte de L. Kistemsecher.t în rolurile principale P. Sturdza, Tony Bu­landra, Lucia­ Sturdza Bulandra Sâmbătă și Duminecă Matineu și seara V­­A PAIA Biletele la Cassa Teatrului ISME mita și ElIElia DE BĂEȚI „Principalß strada Vasile Ceata No. 1, București Sub direcțiunea de studii a d-lui M. DRA­ , GOMIRESCU, profesor universitar . Situat în d­mum­ul Capitalei, în apropiere de­­ școlile Statulu și cu un corp didactic ales din profesori d­e la Stat.­­Elevii primesc in INSTITUT o bună în­treținere de familie, și o sol­dă educațiu­ne. I Pe lângă elevii cari urmează cursurile în INSTITUT se primesc și elevii cari ur­mează la școlile Statului. C­erat? <32 EMCICLOPEDIA HOMAHA, pentru Științele Comerciale Economice, Fi­nanciare și de Bancă 1 F ascicolele următoare la IO, 20 fl SO ale f­iecărei luni. Depozitul general la Socec «St Co. BHAILH Teatrul Passaraqua___ Vineri 19 Septem­brie 1919 PREMIERA OPERETEI Wistonislui Operetă în 3 acte. Muzica de LDM.­eysler Biletele la caisa Teatru­lui____ GALAȚI Teatrul Central_____ Sân­tătă 20 Septembrie 1919 Violonistul Duminecă 21 Septembrie 1919 MATINEU ora 2 jmn. p. m­. Violonischii Seara orele 9 fix Rhodîsia Operetă în 3 acte. Muzica de OI­STRAUS Biletele la casa teatrului BAHLAD .Teatrul Carol cel Mare Luni 22 Septembrie 1919 Ciocârlia Operetă în 3 acte. Muzica de LEHAR Marti 23 Septembrie 1919 Violonistul Operetă în 3 acte. Muzica de EYSLER Miercuri 24 Septembrie 1919 S­”» de la Priștă Opereta în 3 acte. Muzica de J. GILBERT Biletele la agenția teatrului „Popoff" ____Teatrul Național____ Joi 25 Septembrie 1919 ©«sssiîisier^a Stagiunei cu celebra operă comică florin .Kiank­a Onerfund romidă in S­et-4*, la firrira de P­R. SOWVâB. Vineri 26 Septembrie 1919 Rin­a Cs»ibM Operetă în 3 acte. Muzica de EM. KALMIAN Biletele la agenția toamnață Mar­ximovici ingazu­ml ds­ „ch­ir *sp FRAȚII BARAGHIAN Colea nrne! Na. M Karamanii faine cu preț 13" convenabile. 8 Lei metrul Pânză Romaniansíe­ssMnS. Diferite cusături românești. Bisetal Patu­ra A SOSIT A* SOSIT C3ää*cb­«KJL­L PROSErîPS A sosit și se instalează în­­ Ga­ra GRIZIȚEI No. 133 — alături de Garajul Ni»1, 50 metri de­părtare de Gara de Nord ■ Inceputu­l reprezenta­­ților va avea loc Sâmbătă 20 Septembrie I.« ora 9 seara MMM BEM! Effle II MUi © iwa»8»WOTt>!»»MWKi»S­tete 3. Rissen ! ... anunță onorata sa clien­telă că ș’a redeschis Ate­lierul de «r@sfe ri­t» în Str. Academiei No. 15. BOTOSA!»! ___Teatrul Eminescu__ Luni 6 Octombrie 1919 Dfflifitua Jtțanita Operetă comică în 3 acte. Muzica de SOUPIPEE Marți 7 Octom­­brie 1919 Elfoglisia Operetă In 3 acte. Muzica de O. STRIAUS Miercuri 8 Octombrie 1919 Violonist«£ Î Operetă în 3 acte. Muzica de eysler -Toi 9 Octombrie 1919 MATINEU orele 2 imn. p, nu IF* «ie ia Poștă Operetă în 3 acte. Muzica de GILBERT Seara orele 9 fix Ciocârlia Operetă în 3 acte. Muzica de LEHAR Bilet de ila Casierii Tgatmus CERNĂUȚI* QacoWw­ _ _teatrul Comunal__ "JEPPESÍotXtii’"" ' ( m­­ serale) Vineri 10 Octombrie 1919 DESCHIDEREA STAGIUNEI Cu celebra operă comică Donna Jesachia Operă comică în 3 acte. Muzica de SOUPPÉE Sâmbătă 11 Octombrie 1919 MATINEU ore!e 2 Juso. p. m. D M de la iFoșia Operetă­ în 3 fete, Mmîca do G­LBERT Seara orele 7 fem. fix Mlociisia Operetă în 3 acte. Muzica de O. STRAUS Duminecă 12 Octombrie 1919 MATINEU ore!e 2 jam. p. m. Donna Juanita Seara, orele 7 jum. fix Of?Suită’ b* 3 :­.fa?Ai!»zica­r» KALMAN Luni 13 Octombrie 1919 ¥ feS@in­ © stil Operetă în 3 acte. Muzica de eysler ’'■'■»tele la agenția teatrală a teatrului ?? Ia Curând ?? DESCHIDEREA BíSTSaaiHTÖtül BíOEdfí 5i PiSTiSEälEI .IMPERIAL“ enajate în vastele saloane ' ^ ^ t/ r/"' al ^ Companiei Lirice avram. nicolau (K20 p­ersoan­e) t\m\ articrisr äs băieți BRANGOVEANU mm lifte Sub îoilMil patronagiu a­ Majestăței Sale Rtgina Maria­in zilele db 10 și 11 Octombrie a. c., va avea loc al șaptelea concurs hipic national, organizat de Socie­tatea Hipică Română C. C. B., pe hipodromul său de la Băneasa, sub înalta Președinție a Majestăței Sa­le Regelui. In ZIUA s­a vor fi următoarele probe­: 1) Marș­­a rezistentă a pa­trulelor regimentare de cavalerie și artilerie călăreață, Bu­curești-Plo­i­ești-București; 2)­ Con­curs de dre­saj ; 3) Concursul Școalei pregăti­toare de cavalerie; 4) Concursț de sărituri, parcurs­­ i­ndividual; 5) Curse de obstacole (galop, garduri); 6) Jocul de cocarde. In ZIUA II-a : 1) Sosirea patru­lelor regimentare, inspectarea lor ; 2) Concursul crescătorilor de cai : 3 Concursul de conducere înhămată, echipage și poștalioane naționale; 4) Premiul Teodor Elba­de, concurs de obstacole în perechi (un cavaler și o amazoană);T­) Concursul de să­rituri (viteză); 6) Sărituri în în­ăl­țim­e (gate à l’américaine); 7) Con­cursul patrulelor régimetdre (par­curs de obstacole difer­ite). Se vor decerna premii în bani și obiecte de artă în valoare de peste 20 000 lei. Un program amănunțit se va pu­blica în curând. ------—OOXXOO---------­Iași. 17. — In cartierul Nicolina a făcut explozie un rezervor de păcu­ră. Un evreu anume, Avram Köpeti, ■care se afla aproape de acel rezervor a fost proprit de explozie. Curtea marțială continuă jude­carea procesului­­ Moșinschi, fost pre­fect de Roman, și a celorlalți acuzați. Azi s’a început ascultarea martori­lor. Sunt în total 130 martori citați la acest proces. — D. Solomon Halita a demisio­nat din demnitatea de prefect al ju­dețului Iași. In locul d-sase a fost delegat d. Botez directorul prefec­­turei să gireze afacerile până la numirea unui titular. I­. Halite va candida în alegeri­le pentru Cameră în districtul Rod­­na (Transilvania). — Profesorii secundari au ars pe d-nii prof. I. Pras­sa, A. Scriban și T. Berescu, cari vor face lucrările pregătitoare pentru instituirea co­mitetelor școlare. — Față de multiplele nevoi edili­tare ale Iașului, și în vederea resta­urării orașului întregi­i serviciu teh­­nic al camuroei Iași va fi în totul reorganizat. Se vor numi ingineri șefi pentru­­ motele, ecleraj, pavaj, conducte de apă și canal, cari laolaltă vor fi sub conducerea inginerului director ge­neral al Comunei. D-l Mih­ai Volc actualul director al serviciului de apă va fi numit di­rectorul tutuiror serviciilor tehnice ale­ comunei., ------OOXXOO--------------­»cotei zilei De str. Pa/ade 58, București (lângă, beicul Cantemir) în apropiere de liceele statului, de tramvaieri electeo și fie centru. Curs secundar cu profesori de la stat, în­scrierile încap de acum. Se primase TEATRUL REGINA M­ARIA. Dei­­elevi interni în internat, sem­i-interni i­nchiderea stagiunei Vineri 19 Sen­ei externi. Se primesc și elevi dela 11­ tembrie cu „Văpaia“, ceele Statului, școala normală, sami- TEATRUL CARABU­Ș. Pisică pe narii, îngrijire părintească; educa« °,ed* tie socială. ----------ooxxoo JOI 18 SEPTEMBRIE TEATRUL NATIOM.A­.; Matineu: zețdw.sfî Boa­ra; Vixîfca Vodi. laut. ULISCI Micei- Rege. DIRECȚIUNEA. íiwr als | SPECIALE ‘im Safeiîloi stopcirl s­­di» Caisa VICTORIEI ț^. TEATRU-MUZICA TEATRUL LIR­IC. — Deschiderea stagiunei de iarnă cu opereta în 3 acte „MICUL REGI“ de Kal­­man. Compania lirică „Ma­xim­ian­-Leo­­nard“ a deschis, aseară, la Teatrul Liric, stagiunea de iarnă. Ca operetă de desc­­hid­er­e compa­nia de la L­iric și-a ales frumoasa operetă „Micaul Rege“ de Kalman, o rus­trare care pe vremuri, a repurtat frumoase succese și care aseară și-a regăsit tot succesul de odinioară. Muzica din „Micul Rege“ este nu numai frumoasă dar prezintă și în­treaga caraotei­stică, a unei com­poziți­uni serioase și poate că este una­ dintre cele mai bune lucrări ale lui Kalman. Scrisă mai mult în­­tr'un gen de operă comică, ariile din „Micul Rege“ pot satisface­ pretențiunile , chiar­ și a celor mai dificili cunoscători ai muzicei. Val­surile alternând cu­ romanțele du­ioase formează un tot admirabil și tine bine antrenată buna d­­spoziț­ia și atențiunea spectatorului. Subiectul este extras dintr’un e­­pisod din viața ultimului rege al Portugalei și pe lângă o mare doză de sentim­entaUgm« posedă și o bu­nă­ parte de comic, de un comic însă ,sănătos și t i­mp plasat. Ca interpretare opereta de aseară s’a caracterizat printr-o pregătire fără cusur. D-l Leonard, care în „Micul Rege“, are una din cele mai bune creați­­u­ni ale sale și a regăsi­t aseară tot succesul de odinioară. O interpreta­re muzicală ireproșabilă ,un joc de scenă admirabil sunt caracteristi­­cele interpretatrei d-lui Leonard!^ ]>ișa pune atâta simțire și atâta pasiune în această interpretare în­cât e mai presus de oricei laudă. Alături de d-l Leonard, d-na Zahj frășianu a apărut­ aseară, ca o artistă de mare valoare, care își dă perfect da ibne seama de toată caracteristica rolului ce-l interprreteazâ. Nu numai fnimoasa sa voce dar și­­ tot tempe­ra­meu­lui său artistic l’a pus în ser­viciul interpr­etărei cântăreței sau ti­­mentiale „Mon­tarius“. De a știut să redea perfect de­ bine tot sbuciumul «ujăeiesc al ființei care în fața iubi­tei Pe care i-o inpiră „Micu­­l Rege” își uită de r­isbunarea ce trebuie s-o exercite față de aceasta pen­tru­ asa­sinarea tatălui său. D-na Roșianu apare din ce în ce tot mai mult nu m­imiap­ ca o cântă­reață ide rală dar și ca o artistă cu mult­­ temperament. D-l Maximilian care deține partea codri­că a spectacolului, a fost puir și simplu delicios. Acest admirabil artist ale cărui resurse inepuizabile îl așează în rândul celor mai buni artiști comici pe care îi­ are­ țara noastră, a fost și aseară la înălți­mea marelui sân talent. Fără de a friza un singur moment (bufoneria d-l Maximilian odăii tot comicul personagiului întrevăzut de autori și tine antrenată buna dispo­­ziția a spectatorului de la început pâ­nă­ la sfârșit. D­na 'Maci în rolul baleti­stei „Lo­la“ a pus destulă simțire în interpre­tare, și mai cu seamă mulți nervi D­ sa posedă o bună școală muzicală păcat însă că vocea nu o prea ajută și pe alocuri unele note Idievin stri­dente ceea ce supără urechea spec­tatorului. Afară de această mică ob­servație, d-na Macri a făcut ase­ană o bună interpretare. D-nii Petrovicescu și Simionescu corecți și cu rolurile bine studiate. Restul ansamblului bine iar d. Ro­bert Frank la pupitru a constitui cu toată competinta sa bine cunoscută. In general spectacolul de aseară a marcat un început fericit al stagiu­nei de iarnă a companiei „Maximi­l­ian-Leon and“. crame MARTIAU — Modificarea și comprettarfia Legei — In discretul-lege pentru construi­rea curților marțiale s’au introdus unde modificări și­ complectări, din care reproducem aer pe cele mai de seamă . Se vor i putea înființa, după nevoe, în zona de operațiunii Curți mar­țiale la cartierul fiecărei divizii­ active sau la cartis-ul general al unui grup de divizii activi, fie că ele ar fi s­au nu încadrate ori ar o­­pera izolat. In zona interioară vor funcționa curți marțiale pe lângă fiecare co­mandament de corp de armată. Ciuțil­e marțiale de pe lângă cor­­puile I--VII armată, din zona in­terioară, vor judeca pe toți infrac­torii aflați în circumscriisiunea te­ritorială a corpului de armată res­pectiv. Donotatul comandant al corpului de armată va da ordinul de­ cerceta­­re, urmărire și judecări, pentru toți infractorii de m­u sos. Când­­ cartierul general al coman­damentului corpului de armată ac­tiv, se deplasează din circumscrip­ția sa, în zona de operații, curțile marțiale existente vor oportaua să funcționeze pentru toate afacerile pendinte și viitoare, drept curți marțiale a părților sedentare. Tot ele vor continua a judeca faptele nependinte săvâr­lite de infractori de la partea activă deplasată, care vor fi fost comise până în momen­tul deplasării comandamentului cor­tur­ant de armată activ, precum și toate faptele comise de cei ce apar­țin unităților dependințe de corpul de armată activ, care nu sunt încă deplasate. Curțile marțiale cari vor funcțio­na conform decretului de față, vor indeca și faptele căra vor fi sceteri­mise mai înainte sau după data de 14 August 20116. Sunt justițicabili de aceste Cu­rți marțiale, toți acei cari potrivit le­gilor și regulamentelor militare, cu­­dioehii de just­iție militară, comitco­­lor special din justiție militară al marinei, legei stărei de asediu, ne­­mod­ificată întru nimic prin dispo­­zițiunile titlului Ir adițional al co­­dicelui de justiția militară, legei și regulamentului contra­spionajul, dispozitiunilor titlului II adițional din codicele de justiție militară, co­dului penal și tuturor legilor și re­gn­­an­­­ Mitelor civile și militare de orice­­ fel, sunt pastig­e de Curțile marțiale. In zona interioară vor fi admiși ca apărători și acei cari nu fac puțg­­te din vreun­ emerit al armatei. In toate cazurile, apărătorii, pen­tru a lua cunoștință de actele din dosarul unei afaceri, vor cere în prealabil autorizarea președintelui Curtei marțiale. Când președintele Curtei marția­le va socoti că asupra unic«r­ afaceri de judecată, interesa superioare Őt Stat, reclamă dîuretiul:­". odată cu autorizarea pentru consul­­tarea dosarului, va cere apărătoru­lui să declare în scris, pe cuvânt de onoare, că nu va disvulga uimit din cele ce va afla, atât din actele d­e dosar, cât și din dezbateril­e­orale ce vor avea loc în­ ședința­­ secretă ea­­ o va ordona. Curțile marțiale astfel organizate, tran­eformate în consilii de­ război, vor cont­inua a funcționa chiar­­ și după demobilizarea armatei, până în ziua decretărei demobiizării to­tale a armatei, vor fi soluționate. lu­­­i Iliin si a IASjI 15 Sept.— Astăzi a avut loc­­ ieșerii de apa, noului an judecătorie ieșe. Prin tragere la sorți efectuată de Al. Tătaru primi președinte, Curtea de Apel s-a ales astfel : Secția I d-n l Tătaru președinte ri d-n?‘| Lupu, Gorgos, Gane și Patron consilieri. Secția TI-a d. Volanschi președin­te și d-nii Bu­zd­ugan, I. Teodorescu Pilat, Vârgolici și Macri membri. Camera d­e punere sub acuzații dl-nii I. Teodorescu, Vârgolici și Pa­tron. Curtea cu juri va fi presidată de d. Dim. Lupu. ooxxoo- 0 AMCSEIÂ .ÎA „Iiîiîâl p" din CSAIOVA — Un institut model — In capitala Olteniei, de unde sa pornit mișcările culturale cele mai importante, lipsa locurilor în școală este foarte mare. Cele câteva școli ale Statu­’ui nuu sunt suficiente pentru a îndeplini ce­rințele, întrucât, aci în Capitala Olte­niei vin copiii din întreaga Oltenie. Pentru a veni în ajutorul Stătu!­», care actualmente este pus în impo­sibilitate de a creea școlii noul „insti­tutul­­ pedagogic“ ,i-a luat această grea și nobilă sarcină-Indemnat de un prieten care vi­zitase acum câteva ziile institut«­, m’am decis a face o anchetă la „In­­stitutul pedagogic“ din starda Barbu Catargiu No. 7. O cladire impozantă, construită du­pă toate cerințele moderne te cuce­rește din primul moment. In fața institutului o sumă de pă­rinți însoțiți de copii așteaptă ora des­chiderea cancelariei pentru a-i înscrie. "M’am anunțat secretariatului și cu multă bunăvoință am căpătat permi­siunea de a vizita institutul însoțit de un demn profesor, încăperi spațioase, sănătoase, bine aerisite și o curte mare,­proprie prac­ticatei oricărui sport, mă face să cred că Dicreția nu a uitat dictonul latin: „Mens sana In corpore sana". Am fost condus prin internat și am ram­as incantat de ce am văzut: dor­mitoare spațioase, parchetul bine lus­truit, rufărie nouă și africă ca zăpada, lavadowri, sufragerii, sălii de hiena, camere de medtaifii mi-au făcu­t im­presia că înă aflu în cel mai preten­țios institut din Occident, „Institutul pedagogic“ așa cum este azi amenajat poate servi de model multor institute din țară iar cetățenii din capitala Olteniei se pot mândri cu el. In fruntea­­­ institutului pedagogic sunt d-nii Constantin Radul­escu și ár. I. Stoian, cari au sprijinul celor­lalți colaboratori, profesori eminenți Cu un corp profesoral superior ca­re este inspirat de dragostea de a da elemente folositoare Patriei merite, după un război în care ne-a murit atâți intelectualii „Institutul pedago­gic" va bine merita recunoștința pă­rinților cari și-au dat copiii la învă­țătură în această școală și aceea a statului care­ are­ un prețios auxiliar. A fi r­­'"’mit în conștiința mea ea se r­­<­^menî de inimă în conpii didacttic :. 2"' yin în ajutorul Statului prin <■ M institute par­ticulare, îndop „ de la o viață destrăbălată și­­ la cost multi coții cari nu-și găsesc loc pe băncile Sta­tului. Rop­­i­sm.

Next