Viitorul, septembrie 1919 (Anul 13, nr. 3446-3474)
1919-09-19 / nr. 3463
j^^Js TOIȚIi^| m nemuriațirea 1 ISST* s ® l^neg^iâ azi la Cinema, '9î^’’U X.i Direcție ȘTEFAN MARINESC V 1 sie locală compusă din ingineri și specialiști numiți de ministerul lucrărilor publice, preșerdintii camerelor de comerț locale, un delegat al siniilotr ferate, doi comercianți sau armatori recomandați de camerele sale comerț, șefiul vămei locale și căpitanul portului. Aceste comisiuni locale vor studia toate chestiunile în legătură cu amenajarea și utilamea acelor porturi și rezultatele studiilor vor fi trimise spre examinare comisiunei centrale a porturilor. Pentru ceilialte porturi, studiile vor fi făcute prin îngrijirea direcțiunei serviciului hidraulic, care va consulta organele interesate în mișcarea portului respectiv. Aceste studii vor fi supuse la examinarea comisiunei dentuale a porturilt».-----------OOXXOO----------- Gradina ZEFIRUL — STRADA PARIS No. 2 — G stata Misei I Ext D-g*a DARIO Comediei Franceze JOI 18 SEPTEMBRIE OTETELES! Serbări în beneficiul cu concursul maeștrilor SOREANU ȘI TONEANU și cu ansamblul Teatrului Național FONCTCIL NEGRU Comedie în 3 acte tradusă de d-l PAUL GUSTY. BOUT mi ce* mai nise și cel mai celebru Comic care obține azi cele mai mari succese de la mai Paris, însoțit reputați !d flasthfSsiM stagland kinilarist!!" (EFORIA) în hatesîfl Mu ca cântece si fansuri: rîns m m Fantfimos» 9S00 C«(mai tare ca Fantomas) 50 minute sie e*as ©u hohote ! Spectacolul începe cu un bogat și variat program de Muzică Hall pentru familii de la marile teatre din Paris ALHAMBRA și FOLLIES BERGERE. Melle PAULETTE VALDYS Mr Dineu'C étoile de VAlhambra tle P arin Préstidigi a'eur dela, Oonr royale de Belgians M** CÂRLUS VIEVILLE & LELE Lc „fin diueur rnondien des JExcentriquse acrobates {1.5 Fotlics-lleryére de Paris minutej{ de, fon rire). Orchiestra specii sau conducerea groi. a. glattauer Biletele numai la Cassa Teatrului între orele 10—12 a. m. și deli|, 3 p. m. în sus BUFETUL bine asortat va sta la dispoziția spectatorilor ||| și după reprezentație. sRBwmmmm PILffl MSI STaUBIESÎ! 1 POEME ȘI CULORI MODERNE QMS 1 fcKMr ®? Au sosit un luare transpert V'ude en-6res la PRAgEB ■ In rolul principal re P Ciire §i5a văzut : li FETE debuta în CÂRME SI OASE Jel 25 SeMfle I li B U M jg (LEGENDA PORTOCALELOR) PENTRU PRIMA OARA IN ROMANIA 1 © croare Extraordinară dramă sentimentală In 5 acte după romanul marelui scriitor LA FLUISUADE Societara La »Sârsit o^estimă g fIT DE ZAW cei artiști la ora 9 seara LA ! CHI SAU I Se nomi me la CinaM U?Zi- ^ Trimis Übü Mafi Compania dramatică BULANDRA Vineri 19 Septembrie 1919 DESCHIDEREA STAGIUNE! VA PAIA Piesă în 3 acte de L. Kistemsecher.t în rolurile principale P. Sturdza, Tony Bulandra, Lucia Sturdza Bulandra Sâmbătă și Duminecă Matineu și seara VA PAIA Biletele la Cassa Teatrului ISME mita și ElIElia DE BĂEȚI „Principalß strada Vasile Ceata No. 1, București Sub direcțiunea de studii a d-lui M. DRA , GOMIRESCU, profesor universitar . Situat în dmumul Capitalei, în apropiere de școlile Statulu și cu un corp didactic ales din profesori de la Stat.Elevii primesc in INSTITUT o bună întreținere de familie, și o soldă educațiune. I Pe lângă elevii cari urmează cursurile în INSTITUT se primesc și elevii cari urmează la școlile Statului. Cerat? <32 EMCICLOPEDIA HOMAHA, pentru Științele Comerciale Economice, Financiare și de Bancă 1 F ascicolele următoare la IO, 20 fl SO ale fiecărei luni. Depozitul general la Socec «St Co. BHAILH Teatrul Passaraqua___ Vineri 19 Septembrie 1919 PREMIERA OPERETEI Wistonislui Operetă în 3 acte. Muzica de LDM.eysler Biletele la caisa Teatrului____ GALAȚI Teatrul Central_____ Sântătă 20 Septembrie 1919 Violonistul Duminecă 21 Septembrie 1919 MATINEU ora 2 jmn. p. m. Violonischii Seara orele 9 fix Rhodîsia Operetă în 3 acte. Muzica de OISTRAUS Biletele la casa teatrului BAHLAD .Teatrul Carol cel Mare Luni 22 Septembrie 1919 Ciocârlia Operetă în 3 acte. Muzica de LEHAR Marti 23 Septembrie 1919 Violonistul Operetă în 3 acte. Muzica de EYSLER Miercuri 24 Septembrie 1919 S”» de la Priștă Opereta în 3 acte. Muzica de J. GILBERT Biletele la agenția teatrului „Popoff" ____Teatrul Național____ Joi 25 Septembrie 1919 ©«sssiîisier^a Stagiunei cu celebra operă comică florin .Kianka Onerfund romidă in Set-4*, la firrira de PR. SOWVâB. Vineri 26 Septembrie 1919 Rina Cs»ibM Operetă în 3 acte. Muzica de EM. KALMIAN Biletele la agenția toamnață Marximovici ingazuml ds „chir *sp FRAȚII BARAGHIAN Colea nrne! Na. M Karamanii faine cu preț 13" convenabile. 8 Lei metrul Pânză RomaniansíessMnS. Diferite cusături românești. Bisetal Patura A SOSIT A* SOSIT C3ää*cb«KJLL PROSErîPS A sosit și se instalează în Gara GRIZIȚEI No. 133 — alături de Garajul Ni»1, 50 metri depărtare de Gara de Nord ■ Inceputul reprezentaților va avea loc Sâmbătă 20 Septembrie I.« ora 9 seara MMM BEM! Effle II MUi © iwa»8»WOTt>!»»MWKi»Stete 3. Rissen ! ... anunță onorata sa clientelă că ș’a redeschis Atelierul de «r@sfe rit» în Str. Academiei No. 15. BOTOSA!»! ___Teatrul Eminescu__ Luni 6 Octombrie 1919 Dfflifitua Jtțanita Operetă comică în 3 acte. Muzica de SOUPIPEE Marți 7 Octombrie 1919 Elfoglisia Operetă In 3 acte. Muzica de O. STRIAUS Miercuri 8 Octombrie 1919 Violonist«£ Î Operetă în 3 acte. Muzica de eysler -Toi 9 Octombrie 1919 MATINEU orele 2 imn. p, nu IF* «ie ia Poștă Operetă în 3 acte. Muzica de GILBERT Seara orele 9 fix Ciocârlia Operetă în 3 acte. Muzica de LEHAR Bilet de ila Casierii Tgatmus CERNĂUȚI* QacoWw _ _teatrul Comunal__ "JEPPESÍotXtii’"" ' ( m serale) Vineri 10 Octombrie 1919 DESCHIDEREA STAGIUNEI Cu celebra operă comică Donna Jesachia Operă comică în 3 acte. Muzica de SOUPPÉE Sâmbătă 11 Octombrie 1919 MATINEU ore!e 2 Juso. p. m. D M de la iFoșia Operetă în 3 fete, Mmîca do GLBERT Seara orele 7 fem. fix Mlociisia Operetă în 3 acte. Muzica de O. STRAUS Duminecă 12 Octombrie 1919 MATINEU ore!e 2 jam. p. m. Donna Juanita Seara, orele 7 jum. fix Of?Suită’ b* 3 :.fa?Ai!»zicar» KALMAN Luni 13 Octombrie 1919 ¥ feS@in © stil Operetă în 3 acte. Muzica de eysler ’'■'■»tele la agenția teatrală a teatrului ?? Ia Curând ?? DESCHIDEREA BíSTSaaiHTÖtül BíOEdfí 5i PiSTiSEälEI .IMPERIAL“ enajate în vastele saloane ' ^ ^ t/ r/"' al ^ Companiei Lirice avram. nicolau (K20 persoane) t\m\ articrisr äs băieți BRANGOVEANU mm lifte Sub îoilMil patronagiu a Majestăței Sale Rtgina Mariain zilele db 10 și 11 Octombrie a. c., va avea loc al șaptelea concurs hipic national, organizat de Societatea Hipică Română C. C. B., pe hipodromul său de la Băneasa, sub înalta Președinție a Majestăței Sale Regelui. In ZIUA sa vor fi următoarele probe: 1) Marșa rezistentă a patrulelor regimentare de cavalerie și artilerie călăreață, București-Ploiești-București; 2) Concurs de dresaj ; 3) Concursul Școalei pregătitoare de cavalerie; 4) Concursț de sărituri, parcurs individual; 5) Curse de obstacole (galop, garduri); 6) Jocul de cocarde. In ZIUA II-a : 1) Sosirea patrulelor regimentare, inspectarea lor ; 2) Concursul crescătorilor de cai : 3 Concursul de conducere înhămată, echipage și poștalioane naționale; 4) Premiul Teodor Elbade, concurs de obstacole în perechi (un cavaler și o amazoană);T) Concursul de sărituri (viteză); 6) Sărituri în înălțime (gate à l’américaine); 7) Concursul patrulelor régimetdre (parcurs de obstacole diferite). Se vor decerna premii în bani și obiecte de artă în valoare de peste 20 000 lei. Un program amănunțit se va publica în curând. ------—OOXXOO---------Iași. 17. — In cartierul Nicolina a făcut explozie un rezervor de păcură. Un evreu anume, Avram Köpeti, ■care se afla aproape de acel rezervor a fost proprit de explozie. Curtea marțială continuă judecarea procesului Moșinschi, fost prefect de Roman, și a celorlalți acuzați. Azi s’a început ascultarea martorilor. Sunt în total 130 martori citați la acest proces. — D. Solomon Halita a demisionat din demnitatea de prefect al județului Iași. In locul d-sase a fost delegat d. Botez directorul prefecturei să gireze afacerile până la numirea unui titular. I. Halite va candida în alegerile pentru Cameră în districtul Rodna (Transilvania). — Profesorii secundari au ars pe d-nii prof. I. Prassa, A. Scriban și T. Berescu, cari vor face lucrările pregătitoare pentru instituirea comitetelor școlare. — Față de multiplele nevoi edilitare ale Iașului, și în vederea restaurării orașului întregii serviciu tehnic al camuroei Iași va fi în totul reorganizat. Se vor numi ingineri șefi pentru motele, ecleraj, pavaj, conducte de apă și canal, cari laolaltă vor fi sub conducerea inginerului director general al Comunei. D-l Mihai Volc actualul director al serviciului de apă va fi numit directorul tutuiror serviciilor tehnice ale comunei., ------OOXXOO--------------»cotei zilei De str. Pa/ade 58, București (lângă, beicul Cantemir) în apropiere de liceele statului, de tramvaieri electeo și fie centru. Curs secundar cu profesori de la stat, înscrierile încap de acum. Se primase TEATRUL REGINA MARIA. Deielevi interni în internat, semi-interni inchiderea stagiunei Vineri 19 Senei externi. Se primesc și elevi dela 11 tembrie cu „Văpaia“, ceele Statului, școala normală, sami- TEATRUL CARABUȘ. Pisică pe narii, îngrijire părintească; educa« °,ed* tie socială. ----------ooxxoo JOI 18 SEPTEMBRIE TEATRUL NATIOM.A.; Matineu: zețdw.sfî Boara; Vixîfca Vodi. laut. ULISCI Micei- Rege. DIRECȚIUNEA. íiwr als | SPECIALE ‘im Safeiîloi stopcirl sdi» Caisa VICTORIEI ț^. TEATRU-MUZICA TEATRUL LIRIC. — Deschiderea stagiunei de iarnă cu opereta în 3 acte „MICUL REGI“ de Kalman. Compania lirică „Maximian-Leonard“ a deschis, aseară, la Teatrul Liric, stagiunea de iarnă. Ca operetă de deschidere compania de la Liric și-a ales frumoasa operetă „Micaul Rege“ de Kalman, o rustrare care pe vremuri, a repurtat frumoase succese și care aseară și-a regăsit tot succesul de odinioară. Muzica din „Micul Rege“ este nu numai frumoasă dar prezintă și întreaga caraoteistică, a unei compozițiuni serioase și poate că este una dintre cele mai bune lucrări ale lui Kalman. Scrisă mai mult într'un gen de operă comică, ariile din „Micul Rege“ pot satisface pretențiunile , chiar și a celor mai dificili cunoscători ai muzicei. Valsurile alternând cu romanțele duioase formează un tot admirabil și tine bine antrenată buna dspoziția și atențiunea spectatorului. Subiectul este extras dintr’un episod din viața ultimului rege al Portugalei și pe lângă o mare doză de sentimentaUgm« posedă și o bună parte de comic, de un comic însă ,sănătos și t imp plasat. Ca interpretare opereta de aseară s’a caracterizat printr-o pregătire fără cusur. D-l Leonard, care în „Micul Rege“, are una din cele mai bune creațiuni ale sale și a regăsit aseară tot succesul de odinioară. O interpretare muzicală ireproșabilă ,un joc de scenă admirabil sunt caracteristicele interpretatrei d-lui Leonard!^ ]>ișa pune atâta simțire și atâta pasiune în această interpretare încât e mai presus de oricei laudă. Alături de d-l Leonard, d-na Zahj frășianu a apărut aseară, ca o artistă de mare valoare, care își dă perfect da ibne seama de toată caracteristica rolului ce-l interprreteazâ. Nu numai fnimoasa sa voce dar și tot temperameului său artistic l’a pus în serviciul interpretărei cântăreței sau timentiale „Montarius“. De a știut să redea perfect de bine tot sbuciumul «ujăeiesc al ființei care în fața iubitei Pe care i-o inpiră „Micul Rege” își uită de risbunarea ce trebuie s-o exercite față de aceasta pentru asasinarea tatălui său. D-na Roșianu apare din ce în ce tot mai mult nu mimiap ca o cântăreață ide rală dar și ca o artistă cu mult temperament. D-l Maximilian care deține partea codrică a spectacolului, a fost puir și simplu delicios. Acest admirabil artist ale cărui resurse inepuizabile îl așează în rândul celor mai buni artiști comici pe care îi are țara noastră, a fost și aseară la înălțimea marelui sân talent. Fără de a friza un singur moment (bufoneria d-l Maximilian odăii tot comicul personagiului întrevăzut de autori și tine antrenată buna dispoziția a spectatorului de la început până la sfârșit. Dna 'Maci în rolul baletistei „Lola“ a pus destulă simțire în interpretare, și mai cu seamă mulți nervi D sa posedă o bună școală muzicală păcat însă că vocea nu o prea ajută și pe alocuri unele note Idievin stridente ceea ce supără urechea spectatorului. Afară de această mică observație, d-na Macri a făcut aseană o bună interpretare. D-nii Petrovicescu și Simionescu corecți și cu rolurile bine studiate. Restul ansamblului bine iar d. Robert Frank la pupitru a constitui cu toată competinta sa bine cunoscută. In general spectacolul de aseară a marcat un început fericit al stagiunei de iarnă a companiei „Maximilian-Leon and“. crame MARTIAU — Modificarea și comprettarfia Legei — In discretul-lege pentru construirea curților marțiale s’au introdus unde modificări și complectări, din care reproducem aer pe cele mai de seamă . Se vor i putea înființa, după nevoe, în zona de operațiunii Curți marțiale la cartierul fiecărei divizii active sau la cartis-ul general al unui grup de divizii activi, fie că ele ar fi sau nu încadrate ori ar opera izolat. In zona interioară vor funcționa curți marțiale pe lângă fiecare comandament de corp de armată. Ciuțile marțiale de pe lângă corpuile I--VII armată, din zona interioară, vor judeca pe toți infractorii aflați în circumscriisiunea teritorială a corpului de armată respectiv. Donotatul comandant al corpului de armată va da ordinul de cercetare, urmărire și judecări, pentru toți infractorii de mu sos. Când cartierul general al comandamentului corpului de armată activ, se deplasează din circumscripția sa, în zona de operații, curțile marțiale existente vor oportaua să funcționeze pentru toate afacerile pendinte și viitoare, drept curți marțiale a părților sedentare. Tot ele vor continua a judeca faptele nependinte săvârlite de infractori de la partea activă deplasată, care vor fi fost comise până în momentul deplasării comandamentului corturant de armată activ, precum și toate faptele comise de cei ce aparțin unităților dependințe de corpul de armată activ, care nu sunt încă deplasate. Curțile marțiale cari vor funcționa conform decretului de față, vor indeca și faptele căra vor fi sceterimise mai înainte sau după data de 14 August 20116. Sunt justițicabili de aceste Curți marțiale, toți acei cari potrivit legilor și regulamentelor militare, cudioehii de justiție militară, comitcolor special din justiție militară al marinei, legei stărei de asediu, nemodificată întru nimic prin dispozițiunile titlului Ir adițional al codicelui de justiția militară, legei și regulamentului contraspionajul, dispozitiunilor titlului II adițional din codicele de justiție militară, codului penal și tuturor legilor și regnan Mitelor civile și militare de orice fel, sunt pastige de Curțile marțiale. In zona interioară vor fi admiși ca apărători și acei cari nu fac puțgte din vreun emerit al armatei. In toate cazurile, apărătorii, pentru a lua cunoștință de actele din dosarul unei afaceri, vor cere în prealabil autorizarea președintelui Curtei marțiale. Când președintele Curtei marțiale va socoti că asupra unic«r afaceri de judecată, interesa superioare Őt Stat, reclamă dîuretiul:". odată cu autorizarea pentru consultarea dosarului, va cere apărătorului să declare în scris, pe cuvânt de onoare, că nu va disvulga uimit din cele ce va afla, atât din actele de dosar, cât și din dezbaterileorale ce vor avea loc în ședința secretă ea o va ordona. Curțile marțiale astfel organizate, traneformate în consilii de război, vor continua a funcționa chiar și după demobilizarea armatei, până în ziua decretărei demobiizării totale a armatei, vor fi soluționate. lui Iliin si a IASjI 15 Sept.— Astăzi a avut loc ieșerii de apa, noului an judecătorie ieșe. Prin tragere la sorți efectuată de Al. Tătaru primi președinte, Curtea de Apel s-a ales astfel : Secția I d-n l Tătaru președinte ri d-n?‘| Lupu, Gorgos, Gane și Patron consilieri. Secția TI-a d. Volanschi președinte și d-nii Buzdugan, I. Teodorescu Pilat, Vârgolici și Macri membri. Camera de punere sub acuzații dl-nii I. Teodorescu, Vârgolici și Patron. Curtea cu juri va fi presidată de d. Dim. Lupu. ooxxoo- 0 AMCSEIÂ .ÎA „Iiîiîâl p" din CSAIOVA — Un institut model — In capitala Olteniei, de unde sa pornit mișcările culturale cele mai importante, lipsa locurilor în școală este foarte mare. Cele câteva școli ale Statu’ui nuu sunt suficiente pentru a îndeplini cerințele, întrucât, aci în Capitala Olteniei vin copiii din întreaga Oltenie. Pentru a veni în ajutorul Stătu!», care actualmente este pus în imposibilitate de a creea școlii noul „institutul pedagogic“ ,i-a luat această grea și nobilă sarcină-Indemnat de un prieten care vizitase acum câteva ziile institut«, m’am decis a face o anchetă la „Institutul pedagogic“ din starda Barbu Catargiu No. 7. O cladire impozantă, construită după toate cerințele moderne te cucerește din primul moment. In fața institutului o sumă de părinți însoțiți de copii așteaptă ora deschiderea cancelariei pentru a-i înscrie. "M’am anunțat secretariatului și cu multă bunăvoință am căpătat permisiunea de a vizita institutul însoțit de un demn profesor, încăperi spațioase, sănătoase, bine aerisite și o curte mare,proprie practicatei oricărui sport, mă face să cred că Dicreția nu a uitat dictonul latin: „Mens sana In corpore sana". Am fost condus prin internat și am ramas incantat de ce am văzut: dormitoare spațioase, parchetul bine lustruit, rufărie nouă și africă ca zăpada, lavadowri, sufragerii, sălii de hiena, camere de medtaifii mi-au făcut impresia că înă aflu în cel mai pretențios institut din Occident, „Institutul pedagogic“ așa cum este azi amenajat poate servi de model multor institute din țară iar cetățenii din capitala Olteniei se pot mândri cu el. In fruntea institutului pedagogic sunt d-nii Constantin Radulescu și ár. I. Stoian, cari au sprijinul celorlalți colaboratori, profesori eminenți Cu un corp profesoral superior care este inspirat de dragostea de a da elemente folositoare Patriei merite, după un război în care ne-a murit atâți intelectualii „Institutul pedagogic" va bine merita recunoștința părinților cari și-au dat copiii la învățătură în această școală și aceea a statului care are un prețios auxiliar. A fi r'"’mit în conștiința mea ea se r<^menî de inimă în conpii didacttic :. 2"' yin în ajutorul Statului prin <■ M institute particulare, îndop „ de la o viață destrăbălată și la cost multi coții cari nu-și găsesc loc pe băncile Statului. Ropism.