Viitorul, februarie 1920 (Anul 14, nr. 3589-3602)
1920-02-14 / nr. 3599
O alianță militară intra Jugos Slavia și iene slovacia cotntra Italiei- Lyon. 11. —O telegramă din Letbach spune că ziarul „Slovensky Narod“ din Belgrad arată că Jugoslavia și Cehoslavia negociază o alianță militară îndreptată contra Ultima oră telegrafică j BULETINUL DE AZI: Miercuri 11 Februarie 1920 Regele Angliei a deschis ori, cu ceremonialul complicat al sărbâțiilor acestora, noua sesiune a parlamentului englez. Discursul Tronului a îmbrățișat, de data aceasta, toate problemele externe și interne, cari preocupă în prezent opinia publică engleză. Se înțelege că Regele este optimist în exprimarea nădejdilor sale atât pe chestiunea păcei cu Turcia, cât și pe aceia a rezolvirei problemei Adriatice. Ca și guvernul său, Suveranul englez nu vede pacea definitiv așe Âtă, decât după ce se vor asigura și condițiunile normale ale vieței economice în Europa răsăriteană și in Rusia. • Pe cestiuni fie interne, mesagiul Tronului englez acordă o deosebită luare aminte problemei irlandeze, trădând o preocupare care »ui scapă nimănui, pentru ca apoi să anunțe un proect de lege, care în vederează și mai mult ficțiunea pe care o reprezintă în ziua de mâine ( Liga Națiunilor. Regele Angliei a anunțat procesul de lege pentru organlizarea după război a armatelor regulate. E desigur destul de semnificativ și simpla enunțare a faptului, înlocuește cu destulă elocvență orice lilt comentariu. In legătură cu unele probleme externe, tratate cu discursul Tronului ,*șgle?, telegraful comunică o serie de știri, cari complectează pe cele Je efi. Așa, spre pildă, în chestiunea Adriatică opinia publică italiană, ,ffin presa respectivă, cere d-lui Notti ca la întoarcerea de la Londra să țină cu problema Adriaticăi complect lichidată, chiar dacă compromisul dela 20 ianuarie nu dă complectă satisfacție punctului de vedere italian. In același timp, însă, să comunică din Paris că, primind ultima notă a Aliaților, guvernul de la Belgrad a răspuns că delegația iugoslavă la Conferință are depline puteri să discute și să trateze problema Adriaticăi.Cu alte cuvinte guvernul sârb a trădat intenția de a lăsa delegației de la 8*aris sarcina răspunsului cerut de Aliați. E o indicațiune, prin urmare, iar din partea guvernului sârbesc se încearcă cel puțin o nouă amânare la soluționarea problemei Adriatice. E de văzut acum ce atitudine va lua Italia și Conferința de la Londra în fața unei asemenea situațiuni. Chestiunea vinovaților de război germani este încă în litigiu. Guvernul de la Berlin nu se arată dispus să satisfacă cererea Aliaților, un timp ce o parte din presa germană preconizează un punct de vedere constrar. „Berliner Volkszeitung“ învinuește pe naționaliștii germani că îmguvernul ia o ruptură cu Aliații și poate ia un nou război, care ar sffi sinuciderea Germaniei. In genere chiar s’a produs în opinia publică g germană un reveriment, care nu poate fi îrn nota pangermanistâ. i Triați cu nafi M — Delegația ungară a piecat La Paris — Lyon II Fehr. — Din Budapesta.. .Delegația ungară de pace a plecat l Lunii de dimineață spre Paris spre Le prezenta răspunsul Ungariei. Band Koltz a plecat cu același tren. « •Cripte italiene în Balm?,fia ^ Lion, 11 Febr. — Triest. Luni. ț Fmipele din zona Triestului s’au mutat tot linia indicată de armistițiu.Două regimente au părăsit Triestul miecând în Dalmația însoțite de mai m multe baterii de artilerie ușoară, și Mila flotilă de distrugedoare. Aceste Țeste au fost înlocuite aci printr'o wriggda de infanterie. fi gfJMggMsmMmoom*. «hwks Politica externă a guvernului Juillerasn Paris. 10 Febr. — Mierand a declarat in Cameră că,politica externă a cabinetului actual va fi volitiva cabinetului precedent. Nu există nici o deosebire. Noul președinte al Camerei franceze Paris, 10. — Alegerea noului președinte al Camerei va avea probabil loc Jora viitoare. Se crede că d-1 dr. Raoul Peret va fi ales în unanimitate. L în consiliul de miniștri care s’afiliaseară la ministerul de interne, membrii din guvern, reprezentanta ai suprapurei „țărăniste”, au declarat că vor demisiona, dacă, în cwnsul aceste săptămâni, nu se va depune în parlament proetetul reformei agrare, 1 E o manoperă în vederea eves»țmentelor politice, cari merg spre o louă deslegare. Ș i Guvernul a fost înștiinț ai alai 1 Merr, în mod oficial, că trupe botișevice au ocupat satul Maghilev, în apropiere de gremită Uaparabel, unde au impus populației un bir de tease milioane. 0 .Anumită presă publică azi ăe’d.grațiă unui anonim curier, care ■ pretinde că la Nistru e liniște și men ■un pericol bolșevic me ne amenință. I Ziarele „Dimineața„Adevărul“ Izbânda“ și Avântul“, care smbUGA anchete și articole încercând să sugereze ■prin ele muncitorimei române Uleia de afilieri la vitemia Ho>mla a IlI-a, servesc și de data aleată la campania bolșevicilor din București, căci, acesta au organizat "întruniri la mahalale și îndeamnă ®>e cei chemați la concentrări, să nu răspundă la ordine fiindcă fi fr'ir kmesîih Basarabia să imite împotriiri tovarășilor rmi care nu se pândesc să atace România. Cazul dela Moghiliev desvălue, tn 4ă îndeajuns inimziunile bolșevicii, fie peste Nistru fată de noi ,rn jfP s’ăr căsni să le ascundă, la_ BwintredH, bolșevicii ,românî. t cei din ott. Sfîntul Ionică sau cei din Str. î Sărindar. — T" Cum era si noțmal. di la Cante j nimai d-n$ Cristescu "deputat j bolșevic declarat — și Răducanu reprezentatul casei Blank au lucit apărtarea declarațîunîtor pe cari d. V. Stroescu a încercat să le facă. Este aceasta dovada cea mai bună că representanții capitalului strein nu se sfiese să stea otipuri chiar de bolșevici când au ocazia să compromită interesele mari românești. , S’a elaborat un proiect de _ lege ■ , pentru acordaam de avansuri agri- cuitorilor din Dobrogea, în vederea sinsămîntărilor. Pentru restituirea ® transcrilonje prevăd largi înlesiniri de plată„ Ziarul Îndreptarea“ publică ar- Iplățimea notă sub formă de comnument„Pentru ai' spune © apăt învinuirilor, ake îndreptătite și comspntatiUlg'i' intejBsa e, pricite are la raporturile d-lui ’general Averosenu ,cu vechile partide lipani să observăm că reprezentanții „Ligă Poporului“ mi-ar întaujeiește forțele și drepturile lor pe etică ,o combină iuner de asemenea soi. I Indiferent de aceste relatii, dar, pătruns de necesitatea liniștei ganei rale președinte a Ligii Poporului.1. este convine ca dator ț&rei și spiroanei be le Pro la dispoziție in Vraderea și subliiga ce a dobândit lin partea TX^poraLui, și care în târfenele alegeri st’au manifestat ăin ■ 3ir»u ca o «dievărată indificatiet pent! ]stra a emigi toate aceste vremuri «rele în^tafeea tresăvizibilă a înaâstăței ne tioarfe, teori aparBarpea ’gnomice, atlaiiția și armonia eo.a >,Journal des Debate“ publici urmtoarele : .După o informatie din Belgrad Djimikin a sosit la Varna, port bulgar la Marea Neagră“. La 15 Februarie se deschid la Săruleștii, cursurile școalei de motocatara. „Monitorul Oficial" publică decretul prin care delegația dau d-lui inspector general administrativ Eduard Ghica de a îndeplini funcțiunea de director al politici și siguranței generale încetează. D. R. Vonescu, inspector general de poliție, a fost înaintat director al poliției și siguranței generale a Statului. Granițele economice dintre vechiul regat și Basarabia au fost desființate. Pe viitor fiu va mai fi nevoe de permise speciale pentru transportul de marfuri. ____________________________________ ..... . ......... € seataa întâiului "n 0 ® 3"SH3&Blia —trupele franceze nu vor mai părăsi provinciile renane— Lyon 11 Febr. — D. Millerand a notificat Luni guvernului german, că din cauza neexecutărei de către acesta a unor anumite stipilațiuni din tratat, data evacuărei teritoriilor renane a fost amânată „sine die“. infanterie. * J țârei. la Minara Atticei — Reprezentanții Angliei și Franței au presentat guvernului sârb tratatul de la Londra — Lyon 11.— „Le Temps“ publică informația următoare : Maiștrii Angliei și Franței la Belgrad nu primiseră încă textul tratatului din Londra în timpul când au făcut, pe lângă guvernul iugoslav demersubl care avea de scop comunicarea acestui tratat. De atunci ei au primit probabil textul și Vau remis guvernului iugoslav. Pe de altă parte se anunță din Belgrad că primul ministru Davidovici a avertizat pe miniștrii Angliei și Franței că delegația iugoslavă de la Conferință a primit instrucțiunile necesare pentru a rispunde la toate demersurile și propunerile marilor puteri în vederea găsirei unei soluțiuni a chestiei Adriaticeî și că puterilor aliate se vor putea adresa de aci înainte delegațiune. Se pare deci, că guvernul sârb nu va răspunde din Belgrad la demersul Angliei și Franței. — Starea opiniunei publice Lyon, .11 Febr. .Ju put Parisian“, anunță din Roma că toate ziarele consacră lungi comentarii vizitei d-lui Nitti la Londra. Din cauza acestei întruniri a primilor miniștri aliați, camera italiană a chiat vacantă. Presa. ea și cercurile politice relevă faptul continuă amânărei a solution cii în chestiunea Adriaticei ține pe fec orice activitate parlamentară și marea majoritate a opiniei publice să se întoarcă în Italia cu chestiunete Adriaticei 1 i Phidata, chiar dacă compromisul de care se vorbește îmi dă suficientă satisfacție țârei. în Italia — Tome infernalii Leul a ajuns pe Piața Parisului la 21 centime. pirații $1 biivici ruși "Aâ Temps" din 5 Febr. publică următoarele : Ziarul „Chicago Tribune“ anunță ca în ședința dă eri, conferința ambasadorilor a hotărât să suspende mice concurs pentru Poscana în lupta acesteia contra bolșevicilor. De astazia, treți iu arde puteri au decis să nu mai acorde nici un concurs financiar sau material țărilor cari luptă contra trupelor bolșevice. Pre socotesc într’adevăr pe deoparte că materialul trimis acestor țări constitue o pradă ușoarăi pentru bolșevici, pe de altă parte că cu cât va dura lupta, cu alt condițide impuse de guvernul sovietelor țărilor cu care sânt în luptă vor fi mai grele. Ziarul adogă că cercurile franceze își dau seamă de zădărnicia predaigirei luptei armate și a btopusm&i contra Rusiei și socotesc momentul binevenit de a încheia un armisticiCt și de-a recunoaște guvernul sovietelor. Pe cale particulară ne-a sosit aseară știrea că mse cu refugiați ruși din Odesa s’cu scufundat în Marea Neagră. Intr’un șlep rus, naufragiul’ în gura canalului Sft. Gheorghe militariî romăni care au alergat să dea ajutor au găsit mai multe cadavre. Au fost salvați, în dreptul Sutinei și alți naufragiați de pe vaporul „Rusan" între care se găseau mulți ofițeri denikini$rî. In același timp în dreptul Bahcicului, un vas Străin, ciocnindu-se de o mină, s’a scufundat. Acest vas avea destinațiunea pentru Vama. Călătorii au fost salvați. La ministerul de finanțe examenul controlorilor de administrațiile financiare din țară. Comisiunea examinatoare se compune din d-nii Mihail Șoleanu, directorul contributiunilor ; Chris tachie Simionescu, inspector financiar; N. Paraschivescu, subdirectorul spirtoaselor; Secretarul comisiunei d. M. Șerbănescu, șef de birou la contribuții. Până acum s’a ținut examenul de controlori stagiari, la care s’au prezentat numai doar candidat. La 15 Februarie, la 1 și 15 Martie, la 1 și 15 Aprilie și la 1 și 15 Mai se vor ține examenele de controlori financiari, la care au dreptul a se prezenta actualii controlori fiscali, subșefrii de secud de la administrațiile financiare și impiegații cu doua ani de vechime și cari posedă bacalaureatul. Toți aceștia se vor prezenta la examen în serii de câte 10—15, în zilele arătate mai sus. AlracpH inedite, cortegiul autorilor jucați pe scena Teatrului Național, torturile autorilor căzuți, apariția membrilor comitetului de lectură în carne și oase și fără măști,a„BALUL AUTORILOR DRAMATICI“ Sâmbătă, U Februarie, la Teatrul National. Sâmbătă la ora 6 d. a., va avea loc în palatul Fundației Universitare „Carol I“ a 2-a șezătoare pentru tinerime, organizată de asociația „Cercetații României“. Va vorbi de general Găvanescu despre „Tineretul nostru în timpul războiului“. Se va proecta apoi filmul „Colonia cercetășească din Sculeni“. Biletele de intrare se găsesc la cancelaria Marei Legiuni. Biletele pentru balul Sindicatului ziariștilor din București, care va fivea loc Sâmbătă 21 Februarie în sala Teatrului Național, au fost puse în vânzare. Dintre, biletele de loji nu a mai rămas decât un număr restrâns de bilete. Reputația balului anual al presei, de la Teatrul National este destul de bine stabilită pentru a mai insista asupra splendoarei în care se va desfășura cel de anul acesta. In plus la balul din anul acesta, comitetul organizator al balului, prepară publicului o surpriză care va face senzație. A aparut: SITUAȚIA INTERNAȚIONALA A ROMÂNIEI. Expunere făcută în Adunarea deputaților la 18—17 Decembrie 1919 de ION I. C. BRATIANU Se găsește de vânzare la toate librăriile din Capitală și depozitarii de ziare din Provincie cu prețul de Lei 2.25. CHITIN PIGHU !¥ * Informatiuni.—Telegrame Con|€ nitța financiari de la Sondra Lyont, II Febr. — D. Millerand pleacă azi la Londra unde va avea ca oamenii de stat origiozî o serie de întrevederii cu terivire la eheschimea politicei, financiare și economice în special cu Lloyd1 George și ministrul de finanțe. Președintele Comănului va fi însoțit de d. Marisal, ministeul finanțe și de un număr de teehnnicieni din ministerele interesate în cdeațiunile ce se vor discuta. D. MUlerand se va intoarce La Pars pete sfârșitul săptămâniei. 3n chestia fxtÂrei vinovaților kraski —Qer33 Baniars^Isiera s@î3- tlment ® msa tswrae— Lyon, U Fobr. Ziaarele irlandeze, remarcă că un oarecare reviriment pare să se schițeze în opinia publicä jieraniană cu predarea culpabililor. i*ub]ic,«l german se întreabă dacă este folositor în situația, actuală a stărei ,să se provoace o criză nouă a cărei consecință nu se poate prevedea. Divulgarea faptelor de cari sunt acuzați ofițeri șî funcționarii germani urmăriți, care divulgare este, djică imparfocUi., a făcut ca șofej Iul public să nu mai ia apărarea acelora cari au fost prezantati dâpă acum ca eroi național'Violentele presei drepte au adus o reacțiuine al presei socialiste și a ziarelor liberala din Istâmga. „Berliner Volkszeitung“ reproșează naționaliștilor că împing țara spre o ruptură care ar însemna un nou războiu-Poporul german, spune ziarul nu va urma pe calea sinuciderei, pe a,casa cari bara condus odată la catastrofă. Sia@inspi»© a ParlamentiE la Viena, îl. — Din Amsterdam: Corespondentul parizian al ziarului „Westminster Gazette“ atribue lui Lloyd George intentiiunea de a dizolva parlamentul. Divergistele de păreri între Lloyd George și partidul conservator sunt din ce în ce mai accentuate. la esifeisiia primilor miiiniștri aliați Karnavon. 10. — După „Times“ : Primul ministru francez va fi probabil însoțit de către mareșalul Foch ,și generalul Destre , când va sosi la Londra, Miercuri pentru conferința primilor miniștri aliați. Prima întrunire a conferinței va avea loc la Downing Street, joi după anda zi.Nu se știe cât va dura conferința, dar este hotărât că Lloyd George este grăbit să discute, dar va fi posibil chestiunea turcă. O revedere generală a chestiunilor angllo-franceze este de asemenea posibil să fie întreprinsă. Di Notti primul-ministru itailian a plecat ori din Polipa pentru Londra. IsiUile Monarhiei * . . ■ iss ImparafisB Cărei «La HaS&steyng msa renunță la trotul Ungariei» Lyon. 11.— Din Budapesta, Carol argumentează că Ungaria cer fi inchi monarhie întrucât dânsul nu a abdicat. Abdicarea este validă numai când este ratificată de parlament. De la armistițiu încoace nu a fost parlament. Crede că aliații vor retrage obiecțiune cu privire la dânsul. Dacă voesc să-l detroneze, treimenÍ îl aducă la Budapesta, asiffrându-se de semnătura sa în fața parlamentului. Carol a apdicat conferinței că nu recunoaște pacea din St.-Germain, se așteaptă acelaș lucru pentru pacea din Newilly, căci declară că semnătura sa ar fi necesarii pentru ca trabtlad să devie valid. Mai argumentează că toate popoarele Europei au recunoscut sancțiunea prin care Habsburgii au devenit stăpânitorii Ungariei. . Partizanii arhiducelui Iosef sprijinesc pulistul de vedere că acesta nu a părăsit deloc țara decât în timpul regimului bolșevic. Acum Austria republică, Ungaria este liberă de a alege un alt partid activ care ar lucra pentru coroană. Printre candidații engleză menționați pe față este marchizil Cambridge. Un rege ales de aliați se speră tea va asigura mai bine condițiunist de pace cu Ungaria. Printre candidații unguri se vorbește de posibilitatea alegerei prințului Nicolas Esterhazy al cărui genealogie ajunge până la legendarul leader ungur Arpad. Se aude adeseori vorbindu-se că cel mai bun rege ar fi milionarul american Morgan. Răzvrătirea unor soldați în Cee-Slovatia Lyon. 11. — Se comunica cum că trupele cehe înbarcate în trenuri aflând că nu vor mai fi trimise în garnizoana din Moravia și în Slovacia, au refuzat a continua călătoria, dezarmând pe ofițeri și silind pe slujbașii căilor ferate de azi retrimite în Praga, Solindîk prizonieri între Estonia și Rusia ■ Paris. 11—Se anunță din Riga că delegația Crucei Roșii letone s-a întors din Moscova unde a încheiat o convenție de compensațiune relativ la schimbul de prizonieri. Bolșevicii au recunoscut principiul repatrierea prizonierilor. £«gftmite Mutre. ^stria și 3ip$iovia Paris. 11. — Pe la sfârșitul lunei Februarie conectorul austriac va pleca la Belgrad unde va stabili bazele unor relații amicale între Austria și guvernul iugoslav. Data călătoriei va fi fixată ulterior prin înțelegerea, dintre cele două guverne. ILOM si BSB flilîtCA .""fiii .•..f.lsfci In ședința de elt a Camerei d. Vasile Stroescu din Basarabia a încercat o acțiune paralelă în parlamentul de la București cu acela, pe care Krupenski și agenții o duc în străinătate contra alipirei Basarabiei la România. Atitudinea aceasta nechibzuită a provocat protestarea d-lui N. Iorga, președintele Adunărei, protestarea grupului parlamentar liberal și a d-lor Ciuhureani și inculeț în numele Basarabiei. S’a luat cuvântul d-lui Stroescu, care a primit astfel o lecție, pe care o putea evita la vrâsta d-sale. Manifestația Adunărei să nădăjduim că-i va sluji de îndrumare cel puțin în ziua de mâine. Dar tot în ședința de ori a Camerei, a urmat o altă execuție parlamentară nu mai puțin drastică. Cele zece minute de pauză, acordate eri Camerei, după „Cazul Vasile Stroescu,“ nu risipiseră atmosfera încărcată, din Adunare, când d. loanițescu s-a tuit la tribună spre a discuta dreptul de grevă al muncitorului, manual sau intelectual. D. Pompsiki Ioanițescu, care la Curtea Marțială credea că Heinhorn și toți ceilalți bolșevici zilo Vitan au dreptul să tipărească manifeste revoluționare, la tribuna Camerei a fost de părere că muncitorimea nu are dreptul să facă grevă. D. Lupu, care dacă s’ar fi declarat pentru dreptul de grevă ar fi supărat pe colegul d-sale din guvern d. Vlad, iar dacă ar fi fost contra acestui drept ar fi indispus pe prietenii socialiști Moscovici și Cocea, a găsit formula stfericită spunând: pe cale legală sau ilegală eu când am de făcut dreptate o fac și de acest principiu m’am călăuzit în materie de greve. D-l Madigeam, intervenitul cu lămuririle d-sale „savanți“ nu a reușit decât să despopuleze Camera. Aceasta, în detrimentul d-lui A. C. Cuza, care urma *să ia cuvântul, dar, vai ! atât de folositor pentru d-sa și pentru toți câți au fost atât de crud executați da fruntașul naționalist. Sunt greve și greve — a spus d-l Cuza — greve d* © cluj&ra și tîe desechilibru. Cate dînâti regulează mersul unei societăți, care iguină impredica evoluția socisdă. Dacă grevele de echilibru pot aprobate cele de desechilibru trebuie ruinat decât reprimate, teți fiindcă d, Cuza, printrto alucinia întâmplare avea la dreapta pe ministrul de interne și la stânga pe d-l Paul Bujor, care luase loc în loja diplomatică, a ținut să execute cum se cuvine pe cei doi „oameni noi“ D-l Bujor — a spus cu smdta vervă d-l Cuza — ne-a asigurat că hwhina ne vine de la răsărit. Un adevăr necontestat»!, dar fiindcă de afirmat de președințieile Sista lui nu ne putem aștepta d-scât la o lumină bolșevică... Și această lumină o așteaptă poate împreună cu d-l Bujor, d-na Cristescu și Moscovici, dar nu o așteaptă țărănimea română. D-i Liam vrea să facă dreptate,pe orice cale, legală sau ilegală. Acesta este umn limbagiu care nu poate să fie ținut d-cât de un ministri ca d. Lumi. Noi toți câți am luptat mai demult ca d-sa pentru dreptate, nu am carat-o decât pe casa legală și am obținut pământ și di’eptsiri pentru țărani de la sate și muncitorimea dela orașe. Noi d-le ministru, care-mn dreptate și ordine. Și vă mai spunem că, principiul autorităței statul c a trabuc resflectat și în monete la toate blocările care tulbură ordinea cu intentiîii de distragere sau provoacă suferințele masselor populare trebuesc respinse.» D-l Madgearu, întreabă : — Faceți apologia desordinei ? — Da die Maidgearu fac apologia represiunii descrdiziei — a replicat d-fa Cuza. Și ca să clarific un echivoc, cu care lupt de 39 de aici pentru drepturile țărărâmeL întreb pe adevărat țărani, cari sunt aici de fals dacă te recunosc pe d-ta ca fiind unul din ai lor. Voiri răgușite și nemiloase au răspuns : — Nu, nu, noi iîl cunoaiștem pe acest domn. In fața acestor repetate alternațiuni di Cuza a adaugat : — Spun țăranilor clase^ că pe mijlocul lor s’au introdus e&mselfite eterogene, străine de țărănime, dar venita ca sa speciizeze neroâle țărănimei. Redatul aplasrzilor din tetreaga Cameră a acoperit ultimele cariate ale d-ial Cuza care sp.assa : a — Vom face o lege ca să snspacQ conflictele tentru capital și anînci, dar vom găsi șî-tm infetistra în stare să înteleagă șî să aplice ecaasti lege. După sedința d'o eri a Camsrd nici d. lorga anual stio dacă btoc?d parlamentor imd există $m au. € 3»3m.© 3C*» Ședistin dela 11 1920 Fotoliul prezidențial e ocupat de d. N. Iorga, în loja ministerială d-nii dr. N. Lupu, I. Borcia, I. Nistor, V. Bontescu și Ș. C. Pop. Șadința se deschide la orele 4 și 10-Ro dă cuvântul d-lui Victor BIBERRA care regretă că printr’o scăpare din vedere in ședința trecută s’a dat cetire cererii pentru ridicarea imunității sale parlamentare. D-sa spune că totul se reduce la un incident fără nicio însemnătate petrecut la o întrunire politică din Lugoj între d-sa și un comisar care nu-î da voe să vorbească. D-sa citește art. 78 din regulamentul Camerei, care îl pune la adăpost de orice ridicare de imunitate. D-l IORGA Compiectează lămuririle date de d. Biberea spunând că din eroare s’a luat act de cererea pentru ridicarea imunității sale, întrucât era vorba de o adresă nu din partea guvernului, cum prevede regulamentul, ci din partea parchetului dip. Timișoara. D-l ȘERBESCU pentru cererea de ridicare a imunității sale, dă lămmu j ,rnrl în acelaș sens, spunând că e vorba de un incident petrecut în perioada electorală-D-1 IORGA observă că cererea, vine de data aceasta din partea guvernului. D-1 ministru BORCIA depune proectul pentru modificarea unor articole din legea sinodală adoptat de Senat, cum și un alt proect referitor la cedarea unui teren pentru instituitul sud-est european. D-1 Sim. MEHEDINȚI cere mai multe dosare referitoare la vacanța unor catedre universitare și la unele numiri propuse. D-1 C. C. BRAIESCU anunța o interpelare d-ln ministru de interne cu privire la modul cum îșî înțelege misiunea la actualul prefect de Rpărat D-1 ȚEICU (Banat, adresează mai multe întrebări cu privire la atitudinea neromânească a unora din funcționarii bănățeni și la alte chestini. D-J I. N. ROMAN anunță o interpolare în chestia despăgubirilor de război și reconstruirii zonelor devastate din Dobrogea. D-1 O. LUGOJANU cere dosarele răscoalelor din 1907. (Ilaritate). D-1 IONESCU-BERBECARU dă citire raportului pentru deschiderea unui credit extraordinar de 15 mii. lei pe seama centralei obștiilor sătești în vederea achitării arenzilor pe anul trecut D-l BERBECARU dă eifere puocetului pentru un nou credit de un milion și jumătate pe seama ministerului de domenii pentru cumpărarea de autotractoare necesare argricularei. Se mai citesc diverse proecte pentru alte deschideri de credite. sîieia D-1 G. MARZESCU. Ședința de eli a fost o ședință de surprinderi. A doua zi după pronunțarea verdictului în afacerea manifestelor revoluționare, unul din apărătorii vinovaților s’a pronunțat de la această tribună contra abuzului cu grevele. Sperăm că de aci deputatul se va pune de acord cu avocatul impută apoi d-lui ministru de interne că nu și-a spus cuvântul tocmai asupra temei principale a interpelării. D-sa a dat un răspuns pe care-l așteptam mai de grabă din partea ministrului de industrie și comerț, întrucât el se referea la grevele cu caracter economic profesional, dar n’a răspuns părții care care cade în sfera d-sale de preocupări ca organ de supraveghere a ordinei și siguranței statului. D-l ministru de interne a relevat pur și simplu conflictele existente între capital și muncă, fără să precizeze nici minci r îiniamentele generale ale reformelor social-economice pe care intenționează să le făurească. Ocupându-se de declarația d-lui Lupu: „legal sau ilegal, dreptate să se facă”, d. Mârzescu spune că asemenea idei nu pot să fie aici unul reprezentant al ordinei, întrucât prin ele se lasă câmp liber muncitorilor să-și facă singuri dreptate. In toate stabilimentrele publice toate revendicările referitoare la regimul muncii sunt realizate. Pe cale de legiferare nu s’ar face altceva decât să se consfințească dispozițiune existente. Grevele totuși continuă. Mai mult: cu cât se satisfăceau mai just, cu atât ele se repetau mai frenetic. Greva este prevăzută în programul și tactica partidului socializus ca armăde luptă politică. Dela revoluțiunea rusă, peste tot se urmărește desorganizarea economică a tututror statelor, permanentizarea grevelor prin stârnirea revoltei generale. Norocul nostru însă este că majoritatea muncitorimei române nu este socialistă. Nu cunosc un atentat mai violent exercitați asupra libertăților constituționale, decât atentatul exercitat asupra muncitorimei de partidul socialist De la copilul adolescenți până la muncitorul, vara taie, toți sunt ținuți sub teroarea influențelor socialiste. Atentat la libertatea de gândire, atentat la libertatea mii» dî... SOCIALIȘTII. Atentatele porneau de la băncile și instituțiile dv. du credit In timpul acesta în sală se năști tumult pe care-l alimentează socialiști SL liberalii, un incident angajat între d-mi Iorga și Dupa și altul în trs d. ministru Lupu și băncile liberale. D-l MARZESCU: Amenințările Co-mîrin din fund nu mă miră, cin* nu mă intimidează nici scrisorile iuii amenințare ce primesc, că primul glonte al revoluției îmi este mi- rezervați Nimic nu mă intimideazi, când îmî fac datoria să spun ceea ce simt ca bun român. Mai departe d-sa se ocupă de organizarea asociațiunilor muncitorești,își anglementarea dreptului la greva, întrucât grevele nu ies din referendum muncitorilor ci din directiva lor politică. Nu putem lăsa câmpul României renăscute să servească ca laborator pentru experimente politice și sociale. Trei idei tratesc să ne călăuzească ideea națională, ideea monarhiei constituiouăle și alteva a propiietați individuale. Am nutrit și eu iluzii asupra bunelor intenții ce ar fi trebuit să la baza mișcârii socialile, sunt edificate încă din timpul ocupației nemțești, sacialiștii de la nw au inceput să intre in legături cu conducătorii mișcării revoluționara rusești. D-sa dă cetire unui mani a fost omaniat de la Clubul socialist ș Iisind in cațaie muncitcorești, râspândiik în ziua intrării regelui și armatei în Capitală. Oitoște apoi o circulară,prim care dr. Racowski era propu« va să figureze mai departe ca momiiru ia acțmisientul partiduleii. io sena» de solidarizare cu mișcarea revoluționară rusă. 13 Decembrie s’a produs după 14 zile dela această hotărâre. Pomenește de cazul unui om de legătură dintre Rakowski și comitetul de aci, agent, care a fost condamnat de Curtea Marțială. Facem senzațională destăinuire »asupra instrucțiunilor trimise acu.» o s siptămână de d-rul Racowski asupra modului, cum să conducă acțiunea. în țară comitetul socialiștilor dela noi. j Intomipoarea și fervoMa deputaților, d-l Mârzescu dă refere punctelor din instrucțiunile venite de peste Nieliru. Im. textul acestor instrucțiuni sunt porneau de numele d-1or Dragu Sion. La ele se recomandă organizarea sovietelor muncitorești, se re*. dtest aitifeiâmea în fața aiegarilor, în Chestia agrară, cum și lupta care trecene citată împotriva spartidieloar polnitâioo burgheze și mai ales coa*tra partidiului țărănesc. La 25 iannarie a avut loc adun»* ,"ea Seațovnâi București a partedutei socialist, în care s’a votat motiunea de aderare la Internațiomlatul dela Moscova, în al cărei «ortsrea dr. Racovski s’a prezentat ca debangat al tuturor socialiștilor din țările balccanice. Hotărârile în acesl comgres s’au luat cu un singur vo 4 în plus. Impotoriva lor- sunt toți socialiștii patrioți din Internaționala II și marea majoritate a popoarelor.Prin aderarea la internaționala M ma, socialiștii distrimg formula marxistă. A adopta față de toată lumea adevărul, dreptatea și morala, orice credință, orice naționalitate și orice categorie socială ar reprezenta cel dăruia ta adresezi. Bolșevicii aplică adevărul, dreptatea și morala numai unei singure categorii privilegiate. _ 1 D-1 Mârzescu examinează mișcuările din zilele de 13 Decembrie 1919, 21 Iunie și 13 Decembrie 1919, arătând caracterul lor anarhic, antinațional și antidinanstic. Dacă aș ave« pe conștiința mea, nu viața a sutelor de muncitori, eu» prin falsificare s’a comunicat organizațiilor internaționale din străinătate, ei viața unui singur pum n’aș avea curajul să iau cuvântul în această Cameră. D-l Mârzescu face legătura intre greva generală dela 21 iunie și ofensiva lui Bela Kirun, pornită în aceiași zi. Unguriii aruncau în tabăra soldaților noștri de nemisa aceleași manifeste pe care socialiștii deși noi ia aruncau în cazărmile din țară, cum a fost cazul manifestelor din cazarma „Radu-Vodă“ din Piteștii. Citește pas agi din aceste manifeste. Dl DUNÃREANU (socialist) : Vom răspunde la toate. Dl dr. LASCU: Veți răspunde dji pe banca acuzaților. Dl ministru dr. LUPU: Aceste* sunt basme, basmele siguranței gojui OTSi-l © í-l MÂRZESCU: nu este nimeni în această țară, care rilonaiească mai puțin situația internă dreatffe dv. d-le ministru. Realizarea idealului național reclamă acum o politică democratică de intensificare a predare unică. Nu lăsați sa se distrugă sentimentul național, singura chezășie a ex.isteriei noastre de stat (Aplsnise). Credința s’a ridicat la orele 7 și ffî seara ttinarta Ispis. 4» ' nocalit.g&r&&t! . |@#i$a dată 11 Ședința se deschide la orele 3,3f sub prezidenția d-la Bujor. Pe banca ministerială d- general Rășcanu. D-l general RAȘCANU, având cuvântul asupra sumarului, spune că a fost o greșeală din partea d-sa!, când a răspuns în,scris la o întrebare a d-feî senator Spânișteanu, A greși este omenesc. Va căuta ca de aci înainte să urmeze strict uzanțele parlamentare. (Aplauze unanime). In ceea ce privește pe invalizii, văr duverii și orfanii de război, d-sa spune că a luat măsuri ca, pe cât cu putință, doleanțele lor să fie mai repede satisfăcute. Relativ la neregedere semnalate da id. Spâsișteanu, că s’ar fi petrecut to itmele cercuri da recrutagxa, ortropä s ® facă cercetari Ochi vrei ®vwro pedepsiți. Rost ă pe d-aîi senatori să-I comunica prin ® caz d* treregnto «au de nedreptfyț dra, p ®ntea a lua masuri îndreptare, (aph). Februaria 192 ® Dl SPANIȘTEANU amițumește d-lui ministru de război pentru rețepunsul dat și pentru măsurile luate de a satisface plângerile văduvelor de război. D-l B. BALABAN FILCU dă citire raportului pertru alegerea d-lui D Dimitrescn, P. Negulescu și BeoreeaSilvan la Prahova. Alegerea se v ®* lidearii D-1 POCOH, ales la Baia Mare și Sacunta Mare, declară că opteas» pentru, cea dintâi localitate. Se declară vacant locul dăjei Sacontei Mare. Senatrul trece la secțiuni pentru sl se ocupa cu propunerea i^oută ido 4os desemna câțiva senator? în ecran «te pari smentantS d# antrefia Ks «#* îteferate.