Viitorul, mai 1920 (Anul 14, nr. 3635-3656)

1920-05-23 / nr. 3650

\ sad· TEATRU „LUX“ MA M­­are succes , SV­ondial CINEMA Premieră Direcția Ștefan Blarinescu (DOUA ZECI DE ANI MAI TÂRZIU) După celebra opere a lui AL DUHAS Și A. MAQQUET Afară din program FUNERARELE , EROULUI RECUNOSCUT Solemnitățile din 15, 16 și 17 Mai.—Mărășești Cortegiul spre București. Primirea la Gara de Nord și Solemnitățile din PARCUL CAROL. Monopol Qauraont Parls-Bucureștl SITUAȚIA INTERNAȚIONALA BULETINUL DE AZI: Luni 21 Hai 1923 In sfârșit, după o lungă perioadă de stagnare, se anunță din Lausanne cum că comitetul politic al conferinței a luat o rezoluție importantă. S’a adoptat textul definitiv al articolului 26 consacrându­­se ast­fel desființarea complectă a capitulațiunilor din toate punctele de vedere. Era un punct asupra căruia, se știe, Adunarea de la An­gora se declarase intransigentă. Totuși, se prevede un regim de fa­voare cu privire la instituțiunile religioase și culturale străine, in spe­cial cele engleze, franceze­ și italiene. Situațiunea neclară de la Lausanne a avut repercusiuni la Cons­­tantinopol și în Grecia. O conferință a comisarilor generali și amirali aliați din Constantinopol a examinat măsurile de luat pentru apăra­rea intereselor conaționalilor lor. Grecia, după ce a luat măsuri de mobilizare a flotei de războiu, controlează vasele comerciale care na­vighează în Arhipelag. Se anunță chiar bombardarea țărmului din re­giunea Dardanelelor de către un vas grecesc, la care ar fi răspuns bateriile de coastă turcești. Guvernul sovietic a protestat atât la Conferința de la Lausan­ne cât și față de guvernul confederației elvețiene împotriva asasinărei lui Vorovski. Guvernul elvețian e hotărât să respingă pur și simplu nota sovietică. Mai mulți corespondenți ai ziarelor americane au părăsit Mos­cova, protestând împotriva cenzurei aspre la care au fost supuși. Ei anunță că se semnalează o puternică mișcare monarhistă în Rusia, sprijinită de junkerii prusieni. In ce privește relațiunile cu Anglia, se pare că cercurile extre­miste din Moscova sunt împotriva atitudinei conciliatoare a lui Krassin. Cum era și de așteptat, neacceptarea propunerei guvernului Cano în chestia reparațiunilor, a zdruncinat situația cabinetului ger­man, care nu a putut încă stabili bazele noilor propuneri. Pe de altă parte situațiunea muncitorilor germani din Ruhh devine din zi in zi mai critică. Muncitorii nu pot suporta scum­pirea crescândă a traiului cu indemnizările pe cari le primesc de la statul german și curentul pentru reluarea lucrului și sfâr­șitul rezistenței, pare tot mai accentuat. Zvonul despre apropiata demisiune a lui Bonar Law s’a con­firmat. Această demisiune s’a produs. Sănătatea zdruncinată a pri­­mulu’i­ ministru englez pare a fi cauza determinantă a acestui act. In Bulgaria situațiunea internă continuă să fie agitată. Gu­vernul a întreprins o serioasă acțiune contra bandelor de comni­tagii; unii șefi ai bandelor au fost uciși, alții făcuți prizonieri. Se anunță din Grecia că circulația fiduciară va fi sporită cu o nouă emisiune de 300 milioane drahme. Situația financiară In GRECIA O nouă emisiune de hârtie monedă Atena 20. — „Monitorul Oficial" publică un decret pentru ratifi­carea convențiunei din 3 Martie pu Banca Națională care este au­torizată să facă o nouă emisiune de trei sute milioane drahme pen­tru susținerea comerțului indus­triei ei agriculturei (B. P. B.). Generaiuh Le Rond • la BELGRAD Belgrad 20. — Generalul francez Le Rond vizitând orașul Belgrad a fost primit de către președintele consiliului Pasid și de către mini­ștrii de război și al afacerilor străi­n­e. Regele a dat eri un prânz în o­­noarea sa. Generalul pleacă astăzi seara la Sarajevo și apoi pe litora­lul AdHatice. FUNERALIILE fostului prim minis­tru francez Freyeinet Lafayette 20. — Din Franța . Fu­neraliile lui Freyeinet au avu­t lo­c Sâmbătă dimineața la Paris pe sea­m­a Statului, în prezența președin­telui Republicei și a numeroase per­sonalități politice și diplomatice. D. Poincaré vorbind în numele guvernului și al Academiei france­ze a adus elogii defunctului. teteiwrai lui Pasteur Lafayette 20. — Ziarele publică programul serbărilor centenarului lui Pasteur care vor avea loc la Paris, va fi o recepțiune la Eliseu, se va vizta mormântul și Institu­tul Pasteur, o ceremonie va avea loc la Sorbona precum și o recep­țiune la primărie, o serată de gală la, teatre și excursiioni la Versail­les și Chantily. . i, < VHTQRUE Ultima ori telegrafica Cererile Ung»­­ima la Comisiunea Reparațiunilor Nu se pot admite fără con­simțământul cabinetelor da la București, Praga și Belgrad — —Spune ziarul francez „Le Temps“— „Le Temps" ocupându-se de ce­rerea contelui Bethlen la comisiu­­nea reparațiunilor pentru obține­rea unui sprijin financiar simi­lar cu al Austriei, scrie: Contele Bethlen în expozeul său a arătat că Ungaria ar dori să contracteze­­ două împrumuturi externe cu concursul comisiunei de repara­­țiuni. Franța nu are nici un motiv să se opună asanărei financiare a Ungariei, dacă poate fi realizată pe această cale. Francezii nu cer despăgubiri Ungariei și nimeni nu poate nega desinteresarea lor. Dar Franța are dou­ă preocupări ce-i dictează atitudinea. Pe de oparte ea sntele??« a nu se separa de aliații săi cehoslovaci, ro­mâni și iugoslavi; pe de altă parte, In cazul dacă s ar decide asida sa­tisfacție Ungariei, Franța dorește ca să se evite creiarea unui precedent pentru Germania. Guvernul francez trebue să observe două reguli esențiale. Prima este enunțarea princi­­piului că comisiuniea de repa­­rațiuni nu poate lua măsuri în favoarea Ungariei, fără un con­simțământ din Belgrad, Bucu­rești și Praga. A doua se aplică la modalități, în­dată ce se va stabili acordul cu pu­terile ..Micel Antantei, pentru a se primi favorabil cererea Ungariei, va trebui ca deciziunea aliaților să fie astfel concepută ca să nu se dea nici un pretext contra creanțierilor Ger­maniei. Amânarea acestei chestiuni. Con­chide ziarul francez, a fost cu a­­tât mai necesară cu cât nici una din puterile aliate nu ține să se pronunțe fără un acord prealabil cu puterile Micei Antante cu care aliații țin să rămână în cele mai bune relațiuni. din Anglia - Demisia primului mi­­nistru Benar Law — Londra 21.­ Primul ministru­­ Benar law și-a înaintat demi­­sia. (Rador). In banii asasinării lui Worowski — Protestul sovietelor — Paris. 21. — Din Berna se a­­nunță că guvernul Elvețian a ho­tărât să respingă nota sovietelor, prin care îl fac responsabil de asasinatul lui Wo’­rvsky. (Kador). Mal CGUfflt b SHRNiff Varșovia, 21. — Lordul Cavan șeful statului major general en­glez a vizitat centrul de ins­truc­ție Zagrze și a asistat la exerciți­ile militare. întors la Varșovia, el a vizitat muzeul militar și câmpul de avia­ție din Mokotow,­­ POiORES Șifirup OlîZKi Varșovia 21. — (Rador). — Ca­mera a votat în unanimitate o mo­țiune invitând guvernul să uzeze de toate căile legale pentru ca ora­șul Dantzig să respecte drepturile Poloniei și drepturile cetățenilor polonezi garantate de art. 101 la tr.a­tatului de la Versailles. Chestiunea reparațiunilor OCDPa d­inea­tul­­ hiliar si al Bruxelles 20. (Rador). — Guvernul desminte că ar intenționa să Întă­rească trupele belgiene de ocuparie din regiunea Paler. Recursul in procesul­­ Krupp Berlin 20. (Rador). —Cei condam­nați in procesul Krupp au făcut re­curs la Curtea de Casație din Paris împotriva deciziei curtei militare superioare din Düsseldorf, care a respins revizuirea procesului lor,­ ­restațiunile in natură ale Germaniei Paris 20. — (Rador). — Comisiu­nea reparațiunilor a cerut Germa­niei să furnizeze Belgiei, Franței și Italiei 16.000 tone azot. Situația muncitorilor fără lucru Lafayette 20. — Din Germania , Agenția Havas arată îngrijorarea crescândă manifestată de către cei fără de lucru din regiunea Ruhr­­ [UNK]față de scumpirea traiului. Se sem­­­naleagă diferite manifestațiuni. Cei fără de lucru cer sporirea indemni­tăților de ajutor, uniii dintre ei la­să să se înțeleagă că ar prefera să lucreze sub controlul francez decât­­ să sufere atâtea lipsuri. Chestiunea capitulați­unilor Lausanne 20. (Rador). — Comitetul politic al conferinței a adoptat tex­tul definitiv al articolului 20, consa­crând astfel desființarea complectă a capitulațiunilor din toate punctele de vedere. Comitetul a adoptat con­­cluziunile experților cu privire la instituțiunile religioase și culturale străine din Turcia. Punctul de vedere turcesc a fost adoptat in Unit generala. Se prevede un regim de fa­voare numai pentru Franța, An­glia și Italia, cari vor fi înștiin­țate de guvernul turcesc des­pre regimul de tranziție ce-l va stabili pentru aceste insti­­tuțiuni. Cu privire la înființarea unor nouă insttuțiuni guvernele interesate vor negocia cu Turcia la fiecare ocazie. Relativ la amnistie aliații au in­sistat ca guvernul turcesc să am­nistieze pe supușii turci cari au fugit din Constantinopol la apro­­ xi­mul cilin­l MPKSBf Dnul Foch Lafayette 20. — Mareșalul Foch a sosit la­ Paris, reîntorcându-se din Polonia și Cehoslovacia. „Daily Mail" adresează mulțu­miri din partea tuturor, acelora cari doresc pacea în Europa, mare­șalului Foch pentru opera îndepli­nită în cursul misiunii sale. „De­parte de a fi sporit șansele de răz­boi după cum pretinde propagan­da germană, călătoria mareșalului Foch a servit ca în mod vizibil să descurajeze cele două forțe agre­sive ale Europei : guvernul sovie­tic și jimbării din Berlin Suporturi More Intre M și Tunis Atena 21. — (Rador1). — Certuri­le grecești din­ Constantinopol sunt neliniștite de tonul amenințător al presei turcești contra elementului grecesc. Ziarul „Tanin" publică un articol al fostului secretar al Senatului Ismail Mouh­tas, care scrie că ura turcilor, față de greci a reînviat Se poate , tn curând turcii să ia măsuri extreme. pierea armatei kemaliste. Ismet Pa­șa va referi­ la Angara: Protocolul anexă a declarațiunei de amnistii rezervă totuși guvernului turcesc dreptul de a interzice intrarea în Turcia a 150 persoane. Un protest al Rusiei Rico ria a adresat conferinței un protest în contra atitudinei puteri­lor invitante, făcându-le responsa­bile de asasinatul lui Voronski. Chestiunile financiare Lausanne 20. — Comitetul fi­nanciar al conferinței a aprobat d­amele financiare pe baza im­primărei Consiliului Internațio­nal Financiar de la Constantino­­pol. Trbuind să se discute arti­colele privitoare la liberarea Tur­ciei de datoriile ei către Germa­nia și Austria, ministrul Monta­gna a cerut ca aceste chestiuni fiind in legătură strânsă cu re­­parațiunie să fie amânate pen­tru atunci când va fi vorba des­pre despăgubiri. Comitetul a ad­mis punctul de vedere a lui Mon­tagna. , Tratativele de pace cu Turcia Conferințe deia Lausanne D. BONAR LAW „Patriotism­»r S-lui Valea De repeti­te ori s-a făcut dovada legăturile politice dintre anumiți conducători ai partidului națio­nal cu maghiarii șoviniști din Ar­­­deal. Confratele ,,înfrățirea“ din Cluj află acum un nou, fapt care vine să confirme această atitudine, pe care opinia publică o va judeca. Iată despre ce este vorba: Zilele acestea partidul maghiar­­ va ține un congres la Tg. Mureș, unde se va hotărî să apeleze la Li­ga Națiunilor contra pretinselor asupriri ale României. Deputatul Sándor Jozsef, a­­ ce­rut mai multor­ deputați din Ar­deal părerea lor asupra oportuni­­tăței actului politic, ce se pregăteș­te la Tg.-Mureș Chiar unii dintre aderenții d-lui­­ Iuliu Manii au subliniat greșala unei astfel de acțiuni nesocotită. ,S-a găsit totuși unul care să fie de altă părere. Este d-l Al. Vai­da, care, întrebat de omonimul său maghiar, a ținut să-l aprobe, îndemnând pe ungur să protesteze la Liga Națiunilor contra prigo­nirilor ce le-ar suferi din partea­­ statului român. Iată „patriotismul“ d-lui Vaida, pe care îl denunțăm încă odată o­­piniei noastre publice. Suntem insultați? Un domn care scrie în orice ches­tie, cu o competență pe care numai d. Miile o are în grad superior, cear­ Că să ne insulte, pe noi cei dela „Viitorul”. Iimltele acestui demn sunt de natură a ne dovedi încă odată ce mare deosebire este între vorbe și vorbe, după <om și om. Aceleași vor­be te lasă indiferent cami rostite de altul ne-ar, mâhni. Se anunță din Constantinopole, Că înalții Comisari, Generali și Amirali aliați, s’au reunit pen­tru a examina măsurile de luat pentru ocrairea intereselor co­naționalilor noi din cauza situa­ție nesiugm'9 dela Conferința din Lausana. „Presa“ și finanțele noastre Ziarele Cari n’au altă părere în politica financiară, de­cât una sin­gură și anume acea de a face opo­ziție guvernului, susțin că există un remediu ef­icace pentru a solu­ționa criza actuală și anume, înfta­țiunea monetară. Mărești numărul biletelor, de bancă și criza nu mai este ! Iată, însă, că ziarul Presa publi­că un articol semnat de d. G. C. Dra­gu, în care citim : „Mijloc grab­nic de urcare a leului nostru nu este de­cât ăeflațiunea monetară. Banca noastră Națională și minis­terul de finanțe urmează, azi, acea­stă cale. Și persistă cu ori­ce chip, în ea". Atunci pe vine să credem pe n­­oriimii din „Presa", sau pe cola­boratorii ei ce iscălesc, și-și iau răspunderea .­iseară, la Ora 5 a sosit cu sim­plonul în gara de Nord Principele Cristofor, fratele mai mic al fostu­lui rege Constantin al Greciei. Principele a fost salutat în sta­ția Chitila de A A. N­. R.. Princi­pele Carol și Elena cari s’au urcat în vagonul regal, venind până in gara de Nord. Pe peronul gărei de Nord a fost întâmpinat de fosta regină Sofia a Greciei și A. S. R. Principesa Irena a Greciei, d-nn­ general Condeescu, șeful casei princiare, col. Condee­­scu, aghiotant regal, Romulus P. Voinescu, directorul siguranței ge­nerale, E. Nicoreanu, prefectul po­liției, general Kalinsky, fostul șef al casei militare pe timpul regelui Constantin al Greciei, colonelul Drossu, etc, M. S. Regele a primit azi la ore­le 12, la Palatul Regal din calea Victoriei, cu ceremonialul obiș­nuit, pe d. Paul Juriskiewicz noul ministrul al Poloniei la București, care a prezentat Suveranului scr­i­­su­rile de acreditare. La această solemnitate se afla de față și d. /. G. Duca ministru de externe O acuzație ce merită an răspuns... Ziarul „Patria“ urmând o intri­gă infamă, acuză pe ofițerii prie­teni ai regretatului general Cris­­tescu de lașitate morală, pentru că nu înțeleg să facă jocul­ regio­­naliștilor, amestecându-se în lup­tele politice și contribuind la răs­pândirea anarhiei. Această îndrăzneală care sfidea­ză întregu­l corp ofițeresc, în rân­dul căruia se găsesc atâți prieteni de ai defunctului general, ar meri­ta desigur un răspuns mai dras­tic. După o știre din Moscova sosită la Paris, s-a produs la Vladivostok o încălmre între bolșevici și japo­nezi, din cauză că vaporul de pază pusese sechestrase în apele terito­riale rusești două vapoare japone­ze. Un rus a fost ucis și trei japo­nezi răniți. D-L Alexandru Babeanu, actu­al director al eforiei spitalelor civile din București, a fost înain­tat director general. Ministerul afacerilor străine,­­di­recțiunea presei ne trimite urmă­torul comunicat: Comunicatul ministerului de in­terne publicat în ziare în ziua de 15 Mai a. o, se referă la diverși in­termediari, agenții de emigrație, cari nu au nimic comun cu consula­tele respective a căror perfectă co­rectitudine in aeastă c­restiune e mai presus de orice discuție. Corespondenții din Moscova ai ziarelor „Chicago Tribune", „Phila­delphia Public Leadger" și ,,New­ York World“ au plecat din Rusia protestând contra faptului că, au­toritățile sovietice împiedică mereu reportagiile lor prin,­ geniura insti­tuită. Guvernul bulgar a trimis ordine severe autorităților de la graniță să supravegheze frontiera Traciei occidentale și să împiedece,­rea ai cărei bande. ..V4. I Critici nejustficate Unii of­ițeri superiori căii au pă­răsit rândurile armatei active,­cu toate că vrăsta nu le dădea drep­tul la aceasta, se îngrijesc azi de­osebit de mult de soarta oștire­­, criticând măsurile ce înțeleg să le ia acei cari au rămas să continue greaua muncă de reorganizare și refacere. Noi credem că aceste Etilici sunt ne­justificate pentru că acri­mări protestează azi, au pierdut legă­tura de fiece zi cu oștirea, o legă­tură ce singură poate garanta o bună înțelegere a nevoilor r­. Mai mult, ocupâr­du-se de politică acești ofițeri superiori nu mai au obiectivitatea necesară să judece faptele acelora ce sunt pe deasu­pra luptelor de partid, și cari poar­tă întreaga răspundere a măsuri­lor, ce le iau in­ interesul armatei. Progrese Țărăniștii fac progrese uimitoa­re. Pentru ei, după cum ne-­­ spune oficiosul „Aurora", reacții mea tiu domnește numai în România dat­ă „în Franța și în întreaga Europă",­­ afară de două state binecuvântate ■ de Dumnezeu: Rusia și Bulgaria. Mai mult, prins de o subită îngri­jorare doctorul Lupu dă alarma că­­ Europa plănuuește un atac contra bunilor săi prieteni d­in Răsărit și Sud. „Reacțiunea", după d-sa ar­ fi tovărășă și cu „macedonenii sus­pecți ce dau luptă regimului țără­nist al lui Stambol­sky care cu toate greutățile epocei a adus în statul vecin dreptate socială și în­florire economică”. Dacă „îngrijorărilee țărăniste sunt direct ridicule, apoi aprecie­rea pe care o face regimului țără­nist din Bulgaria merită a fi men­ționată cu toată seriozitatea spre a se vedea încă odată scopurile ,de­mocrației naționale“. D-l Lt. colonel C. RadtSv, prefeca­tul județului Făgăraș fiind serios bolnav, suferind de o Criză de ri­nichi, a fii adus în Capitală pen­tru a f­i răpus tratamentului me­­ti­­-fie­r cheilor de aer. » Urăm o grabnică însănătoșire harnicului prefect. Remit intre polonia șî Cehoslovacia — Os spune un ziar ceho­slovac — Praga 20. — După ziarul ,,Tribu­na“ manifestările anti-cehe die po­­litickmilor și jurnalelor polone do­vedesc că Focu­ nu a reușit să con­vingă pe poloni de urgența înțele­­gerei cu Cehoslovacia. Interesele statelor din Centrul Europei­­ diferă de acele ale Polo­niei care are conflicte numeroase cu Rusia și Germania, întreaga Eu­ropă Centrală dându-și seama de această realitate nu se pot pricepe tentativele poloneze de a se descăr­ca de responsabilitatea acestor dis­­pozițiuni aruncându-le pe seama lui Belles. * Praga 20. — „Prager Presse" pu­blică un articol prin care expune că viitorul Europei Centrale depin până în primul loc de prietenia Po­loniei cu Cehoslovacia, va trebui deci să se reguleze diferendele din­­­tre Polonia și Cehoslovacia, Ce­l cu compania RHfsfascists in Rollo Roma, 2a — Incidentele din Messina,­ despre care ziarele străine s-au ocupat în scop de a exagera mișcarea antifascistă, au fost determinate d­e chestiuni ale partidelor locale, și au fost ime­diat potolite prin intervenția po­liției. Numărul răniților, de altfel toți ușor­ răniți, a fost foarte mic, Expoziția liricolă din PRAG« Praga 20. — Expoziția agricolă, din Praga a fost deschisă ori de către ministrul agriculturei, d. Hoc­ha în prezenta unui număr, extra­ordinar de participanți, printre cs­re s’a remarcat reprezentanții fiL­ciali ai Statelotr străine. Starea săi tătărei prin? miniștrii a­­va**»»».» Londra 20. (Rador). — Primul mi­nistru Bonar Law sa intors la Lon­dra. El pare obosit și suferind. Ultima oră politică SCHIMBĂRI IN ■Emms politica internă IN VREME CE GUVERNUL IȘI CONTINUA OPERA DE CONSOLI­DARE A ȚARII OPOZIȚIA SE CEARTA SI SE DESMEMBREAZA Cu toate că mai avem câteva zile până la închiderea parlamentului, deci, până la intrarea în vacantă, evenimente importante se mai pot Încă întâmpla, cari să modifice si­tuația politică actuală și să o contu­reze în alte linii pe cea viitoare. • Președintele consiliului cu con­cursul celorlalți membri din guvern și cu susținerea majorităților parla­mentare, dând țării o Consituțiune nouă și­ un început de consolidare fi­nanciară și economică, va căuta, curând după închiderea Camerelor, să organizeze nouă energii pentru desăvârșirea operei începu­te. Reformele prevăzute în noua Constituție vor fi întocmite în timpul vacanței pentru a putea fi discutate și votate în sesiu­­nea parlamentară care va începe în dcembrie viitor. Tot după închiderea actualei se­si­uni parlamentare, vor începe pregătiri pentru întocmirea nou­lui budget al exercițiului 1 Ia­nuarie—31 Decembrie 1924. In rândurile­­ celor­ două opoziții,­­cea legală și cea Regală, se vor pro­duce schimbări de natură să modi­fice înțelegerile vechi din trecut și să pună baze altora noi pentru viitor. Acordul dintre partiduul național și cel țărănist s-au rupt. Tratativele începute de d. Iuliu Maniu, Miha­­lgghe și Lupu în vedeera unei fu­ziuni, au fost demnitate. In momentul de față, conducăto­rii celor două partide, cari se hotă­rî­seră să treacă de la „rezistența pasivă la cea activă“, își fac impu­tări reciproce, aruncând unii asu­pra altora răspunderea campaniei nereușite de răsturnare, desfășura­tă cu ajutorul gazelor, asfixiante in Parlament și al violențelor destră­bălate pe stradă. Congresul partidului țărănesc de la București va avea să ratifice tac­tica din trecut, pe Care d. dr. Lupu și Mihalache vor atribui­ C d-lor Manki și Vaida, iar cel de la Cra­­iova va cere modificarea progra­mului narhic și demiterea de la conducere a actualilor, conducători țărăniști. In partidul poporului, frământă­rile și nemulțumirile nu au o mai puțină intensitate. In jurul d-lui ge­neral Averescu,­rvesc intrigile cele mai acute. D-nli Cudalbu, Petre Negulescu și Trancu-Iași duc o luptă crâncenă contra d-lui Argetoianu. La început, s’a încercat a se reduce preponde­rența fostului ministru al internelor in partidul poporului și In urmă s’a cerut chiar excluderea acestuia din partid pe motiv de necinste. Chestia bonului de tezaur. In va­loare de 32 milioane, emis de d. Ar­getoianu „in­ condițiuni cu totul ines­plisabile’1 a fost adusă in parlament de d. Madgearu, în urma unei prea­labile Înțelegeri pe care­ a avut-o cu d. Cudalbu» Pe măsură ce se lucrează la exclu­derea d-lui Argetoianu din partidul poporului, se t ratează cu d. Iuliu Maniu in vederea unei colaborări. In momentul de față tratativele sunt duse de d-nii Petre Negulescu Cudalbu și Trancu-Iași, rămânăd ca d. Averescu să-și spună cuvântul din urmă. S’ar putea întâmpla, totuși, e până ln cii o din urmă, d. Ar­get­oi k nu să rămână in partidul poporului și adversarii d-sale să fie din grație d-lui general Averescu. In acest caz, colaborarea din­tre partidul poporului și cel na­țional, asupra căreia se per­­tractează acum, ori nu s’ar mai putea realiza ori, ar cu­prinde și elementele d-lui Ar­getoianu. Conducătorii de azi ne ținând seama de nici o frământare a opoziției, vor ști să-și unească toate forțele pentru desăvârșirea operei de consolidare a Româ­niei întregite. Prefacerile cari se , încearcă in partidul țărănesc și­ al poporului nu inspiră nici­o seriozitate. Partidul național, pierzându-și vremea în pertrac­ările pe care le începe azi cu o organizațiune și mâine cu alta, pentru a încheia o înțelegere durabilă cu minciuna va rămâne încă strein de guverna­rea pe care o dorește atât de mult. M P * % *

Next