Viitorul, august 1920 (Anul 14, nr. 3710-3734)

1920-08-01 / nr. 3710

3 - rSSäSLi-fJÄ» 1920| jye»-*-■«aaSxît (Toalete modernei ■ Dună „Contesa Sarai” Cinematografele LUX și „SOIOS- măn­h ou­blicului al IMan îlim Bartini Săai>K H TEATRU-CINEMA „LUX“ și Grădina-Cinema „COLOS“ Direcția: STEFAN MATIHESCU Trupele franceze in a&ia fiică Lyon. 31. — i Presa fanceză b­ibli­­cfi o informație din Beyrut după care orașul Alep este calm. _ I. Autorit­ăție foriale au comunicat M doirisfi colaborarea reală carei­­i Detașamente de soldată șeii Ieni au casat cu trupele franceze ,pentru a face omorurile generalului Samofte osk­o a trecut în stăpânire orașul în mod oficial la 21 iulie. Tratatul cu Turcia Sosirea delegației oto­mane la Paris 1 Ligion, 31. — Delegația tacă însăr­­citoată de a semna tratatul de pace a Sosit Viliiul di­m­ineada la Paris. Data ispă’Uiei triatului n’a fost în­că fixată. Ea efortului dintre Polonia și Ceho-Slovachia | Lyon. 31. — Presa, ceho­sl­ovaca în­ uneric cu satisfacere soluți­unea Starne atribue integralitatea basinu­­îuii Milier și a., căilor ferata ale Te- Taehonului CÄeislovachiei. Ziarele cehoslovace, îșî exprimă speranța, ii..ae, vor putea sfiațili în viitor r­a­­.­porturi de bună vecinătate intra în*­­foniia și Ceho-Slovachia. Comisia pentru prepararea ser­­tărilor încoronărei M.M. L.L. Rege­le și Regina a prins era la Senat sub prezic­enția d-lui general Coandă o i­mportantă ședință, la care­­ am­ luat tarla si membrii ei de peste munți— #. Prof. Al. Lăpădatu și dr. Sana, primarul orașului Alba Iulia. 1 S’a­ fixat, în linii generate, progra­mul serbărilor și s’a făcut anume propuneri concrete cari vor fi co­­m­unicate spre încunoștiințare și a­­pr­obere la locurile mlai înalte. O delegație­­ a Comisiuni, compu­­­tă din d-mi Prof. Lăpădatu, arhi­­­­tect Ștefănescu și Virgil Cioflec, de­legatul ministerului artelor se va iv­ee Qumm­ea viitoare la Alba Iu­țită ca împreună cu Primarul orașu­lui să facă oare­con examinări în legătură cu cele discutate în Com­i­­siune. Lucrările acestea sunt numai­ pre­gătitoare — în vederea actul­ui de încoronare care, după toate proba, Mirtăție, nu va putea avea loc mai­­ minte de un an de Ale. 1 Camera și Senatul va ține azi șe­dință la orele 4 jum. d. a. Ședința viitoare a Camerei Luni la orele 4 d. a. _ 1 Tratativele urmate la ministerul muncii între delegații direcți unei Hainei de gaz și electricitate și ai lucrătorilor au dat rezultate bune în ce privește chestiunile adminis­­ttative. Rămân să se discute să­ptă­­m­âna vi­itoare, chestiunea aprovizi­­onărei și­­ ajutoarelor de dat de Ca­stro Primărie. Din modul cum au decurs, trata­tivele se poate deduce că nici o gre­vă nu se va produce. în ședința de la 20­­ iulie a Senatu­lui f­rancez, d. Bourgeois, președin­tele maturului corp, a citit textul următoarei telegrame primită din București: „Senatul român, profund recunos­cător , față de sora sa mai mare Franța glorioasă, pentru concursul puternic pe care i l-a dat și sacrifi­ciile ce a făcut pentru înfăptuirea unitătei românești, trimite sejurul său cordial francezilor cu prilejul sărbătorirea zilei de 14 iulie expri­­mându-șî adânca sa simpatie și 11­­răniile sale sincere pentru prosperi­tatea marelui popor francez apără­tor al dreptului și al libertăței. .­­ Președintele Senatului român, I General Coandă ,Senatul francez adăugat d-nu l ’Bourgeois, va binevoi săi trim­easă în unanimitate Senatului român O­­dată cu mulțumirile sale și dove­­zile de simpatie credincioasă, ură­rile sale cordiale pentru dezvoltarea României întregite și glorioasă în ,binefacerile pacei’’. Relațiile dintre Austria și Rusia « guvernul austriac a căl­cat clause­ ® tratatului de pace „Le Journal“ din 24 iulie a­­nunță din Viena: „Cercurile aliate din Viena se o­­cupa de două hotărâri luate de Aus­tria în contra tratatului de la Saint- Germain : 1) intră o convenție încheiată la 9 iulie la Copenhaga între d. Richter reprezentând Austria și Litvinov ca mandatar al sovietelor, privitor la schimbul­ de prizonieri guvernul aus­triac recunoaște formal pa acela din Moscova care se află în stare de răz­boi cu Polonia, aliata Antantei și a­­cordă exteritarianitatea reprezentau trior Rrusiei . 2) După o altă ofeuză Austria se o­­bligă a interzice orice tranzit de ma­terial de războiu pe teritoriul ei pe când tratatul de pace prevede folosi­rea fără nici o restricție a căilor de comunicație austriace în favoarea a­liaților. « Le Petit Journal» din 24 iulie anunță: „O depeșă sosită din Budapesta vestește că un decret al guvernului ungar ordonă mobilizarea tuturor cla­sel­or pân­ă la 39 ani“. Leul nostru a fost cotat ert la bursa din Paris 34 centime și ju­mătate. Intr’un articol publicat mir’u­nul din ultimele nostre numere cu privire la schimbul Coroanelor, s’a strecurat o eroare de tipar. Vorbind despre cota cursului după care să se facă schimbul coroanelor, am înțeles să spuneM CIA ACEST CURS TREBUE SA FIE CEL DE PE PIAȚA MONDIALA. D. Oscar Kiriacescu, fost mini­stru de finanțe, director la Banca Națională, a suferit eri, un acci­dent de automobil în apropriere de Târgoviște. Din fericire d-sa s’a ales cu răni ușoare cari reclamă o ședere în pat de căte­va zile. telegrafia fără fir cumpărate d­e Italia O telegramă din San Paolo ne co­munică următoarele: „Se anunță din București că ma­rina italiană a cumpărat în acest o­­raș instalația stațiunei radio-tele­­grafice care funcționează la per­­fecție. Comandantul italian trimes a lua direcția stațiunei, a fost pri­mit de Regele Ferdinand care s’a interesat mui de operat marinei ita­liene“. Noi, am anunțat de mult că guver­nul ar fi fost gata să concesioneze sta­țiunile de telegrafie fără fir, uneia sau alteia dîst tarile străine, făcând astfel ca tara noastră să-și înstrăineze toc­mai acele mijloace de comunicație ce sunt în directă legătură cu apărarea națională. Telegrama al cărui text îl dăm mai sus are deci nevoe de comentarii și explicați­uni din partea guvernului. Vom reveni: ____ Lucrătorii de la Uzina de gaz și e­­lectricitate au înmânat azi d-M dr. Cherghishan primarul Capitalei, din nou memoriu arătând că Societatea de gaz și electricitate nu și-a îndeplinit încă față de ei, angajamentele luate. D. Victor S. Pop a fost numit su­b­­inspecțior clasa IM pe lângă Ca­sa Noastră din Basarabia j Bersed, 31 idie. —­eutrul „Daily Chronicle“ presupune că propune­­rea de a se trimite reprezentanți la negocierile preliminare a conferin­­ței din fonda, vor fi fără îndoială acceptate de guvernul sovietic dacă intențiunie acestuia sunt serioase și ofertele făcute de el prezintă o garanție. Adevărată piatră de în­­cercare însă începe astăzi cu_ vtego­­cierile ruso -polone asupra armisti­țiului, negocieri deschise la Barano­­vch­i. Guvernul sovietic a acceptat propunerea pol­onă pentru armisti­țiu la 21 iulie, însă a amânat­ nego­cierile cu­ ș­­se zile. Acest timp ru­­șii l-au întrebuințat, chiar după cum ei arată în contam­entul lor, pentru a spori luptele, și a încerca o lovitură energică neutru ași a­­duce forțele cât mai aproape de Var­șov­ia. Acum vom undea daca ei vor înceta grabnic și­ cinstit, lupta, sau dacă ei vor prelungi prefăcătoria negocierilor­­u trim­istu­li din­, pentru ași putea exploata c­ontac­t­e lor militare. Acordul­ dintre Anglia și Franța Avându-se în vedere declarațiunle apărute în presă cu privire la nota trimeasă după consfătuirea de la Bo­ulogne cu d. Millerand, Lloyd George a declarat în Camera Comunelor ca nota a fost trimeasă nu numai in de­­plină conlucrare cu Franța, si ca Franța a luat chiar parte la recicarea ei. A fost complect acord privitor la fiecare frază din această notă. Prizonieri englezi din Rusia Un fapt care tinde să complice negocierile cu Moscova este ichestiu­­­nea prizonierilor englezi, care sufe­­ră foarte multe privațiuni. Samt fa­cut grabnice demersuri pe lângă gu­ver­nul sovietic ca aceste conditii. Tratativele pentru aplanarea gre­vei de la tramvae au început aseară la­ ministerul de interne.. conduncări­­du-le d. Popovici Tașcă, secretarul general al acestui minister. Se știe că subsecretariatul de Stat al refacerei și aprovizionărei, s’a o­­cupat, în ultimul timp cu chestiunea aprovizionărei vechiului regat cu carne de vite din Ardeal. Jradtorcarea aceasta n’a ajuns la rezultate favo­rabile, de­oarece preț­ul loco al căr­­nei acolo este de 12 lei kgr, iar sub­secretariatul ar fi dorit să dea publi­cului putința de a avea carne pe pre­țul de 5—6 lei kgr.­­ Presa franceză anunță moartea lui William Vanderbilt, marele mi­liardar american. Vanderbilt era considerat ca re­gele drumului de fier. D. Virgil Barbat, licențiat în știin­ț­ele sociale și doctor în filosof­­e, a fost numit — potrivit recomandării Consiliului Facu­ltății de Litere de pe lângă Universitatea din Cluj — profesor suplinitor la catedra etică ifil­iUHiPA rtl OO’î­ t înfila QiiXXfi TÎ’.ționifiatA M.S. Stepa la Fans „Le Petit Journal‘‘ din 20 Iulie pu­blică următoarele: Duminică s’a terminat la stadiu Pershing marea manifestație spor­tivă națională organizată de grupul sportiv al primăriei. La concurs a asistat și M. S. Re­gina României, mareșalul Retain, d. Steeg, ministrul de interne­ Homo­rat, ministrul de­­ instrucție cum și alte personalități franceze. La sfârșitul ceremoniei Suverana României ținând de braț pe mare­­șalul Petain, a ieșit din stadiu ș­i însoțită de d-nii Hugh Wallac și Andre Lefèvre, ministrul de război, s’a așezat în fața placei comemora­­tive a inaugurărei­ stadiului.. Numeroase personalități france­­ze și americane s’a­u strâns în jurul lor D-l Davis, din partea grupului sportiv al Americei, a ținut o cu­vântare în timpul căreia mulțimea a aclamat pe Regina României Locotenentul comandor Andoniie Ga Iarat, din marina militară, a fost nu­mit pe ziua de 1 August 1920, mem­bru al tribunalului maritim din Galații pe o perioadă de 3 ani, în locul d-lui locotenent-coman­dor Ioan Georgescu chemat la alte funcțiuni. „Monitorul Oficial“ de astăzi pu­blică tabloul elevilor șopan­dlor mili­tare înaintați la gradul de subloc­ote­­nenti activi­să fie îmbunătățite și că să se facă un schimb de toți prizonierii ruși deținuți în Anglia, pentru supușii englezi deținuți de soviete. Mosco­­va s’a jucat cu aceasta­ chestiune, menținând că știrile despre răul tra­tament sunt necorecte și că prizo­nierii din Baku se găsesc sub contro­lul guvernului din Azerbaidjan, iar nu a celui din Moscova. „Evening Standard“ zice: Cu toa­te că este adevărat că guvernu­l A­­zerb­eidja­i este compus din popula­­ția Azerbeidjană, totuși nu este mai puțin adevărat că se găsește sub conducerea. Moscoviți și controlul militar roșiu. Un cuvânt din Mosco­va ar rezolva întreaga problemă, în­să Moscovit- în loc de a j spune cutăm­b­d.necesar continuă să temporizeze, întreaga opinie publică engleză se ocupă de această chestiune și dacă seria de note urgente trimisă la Mos­cova de Lord Curzon, nu obține o ac­țiune satisfăcătoare, se poate ca toate negocierile cu Rusia să se prăbușe­as­că. Se zice că guvernul englez se stră­duește să obțină binevoitoare inter­­vențiune a Italiei pentru a asigura li­berarea prizonierilor englezi din Baku. Nu există o comunicare directă telegrafică cu Baku, însă se știe că italienii au reprezentanți acolo. Răspunsul co­­and­am­en­­tului general al armatei poloneze Lyon, 31.—Marele cartier general polonez a răspuns comandamentului suprem al armatei bolșevice că va trimete delegați plenipotențiari la 30 iulie pentru a discuta chestiunile ar­mistițiului. Comandamentul armatei bolșevice a făcut cunoscut comanda­mentului armatei poloneze că regu­­lele adopatte de armata roșie pentru primirea parlamentarilor nu diferă de acelea instituite prin stipulatiunile In­ternationale și prin uragele interna­tionale ale războiului. — Comunicatul marelui cartier general — Frontul european : Tracia. — In urma înfrângerilor sângeroase suferite de turci în fața Adrianopolei și a Ar­cadiopolei (Lu­­le-Burgas), după capturarea șefului rebel Djafer-Tayar, forțele turcești atacate de front și de flanc, energic urmăriți, demoralizați au părăsit întregul lor material de războiu și­­ imensă pradă, și sau predat în mare parte, aruncând armele. Toată Tra­­cia orientală, cuprinzând orașele Koivd­as și Kirkik­isse, Samacov și întregul litoral al Traciei orientale pe Marea Neagră a căzut sub stăpâ­nirea grecească. Ocupăm în Tracia vechile fron­­tiere turco-bulgare cari ne-au fost fixate la conferința din San-Remo în tratatul cu Turcia. Calmul și ordinea domnesc peste tot. Autoritățile elene se stabilesc peste tot și fac ordine. Populația musulmană, împreună cu populația greacă sărbătoresc mântuirea lor de sub jugu­l abomi­nabil. Frontul asiatic : Sectorul Bruscă. C Esmaliștii au încercat să facă o concentrare de forțe în regiunea Dansu­bian și Baba Sultan la est de Brass și în afară de orm­tele zonei noastre de ocupație. Comandantul trupel­or e­­lene a operat o incursie cu un pu­ternic detașament Inamicul a fost distrus prin acest raid îndrăzneț, suferind pierderi grele. Au rămas pe câmpul de luptă 70 morți turci și am luat 30 de prizonieri, o mitra­lieră și un steag. Detașamentul nostru a avut­­ șase răniți.Comandantul șef al armatei elene, General Paraschevopu­los. Budapesta. 30 iulie—In ședința de ost a întrunirei naționale, minis­trul de justiție a prezentat un proiect de lege care acordă­ regentului impe­riului dreptul pentru dizolvarea în­trunirei naționale, cu­­ obligația de a convoca î­oua legislație cel mai târ­ziu în curs de 3 luni. Afară de aceasta regentul a mai obținut dreptul ca în cazul unui pe­ricol amenințător,­­ cu răspunderea guvernului sub aprobarea ulterioară a întrunirei­­ naționale să poată uti­liza și în afară de fruntariile țarei armata națională, la cazul unui pe­ricol extrem. In cele din urmă se a­­sigură regentului dreptul general de amnistiere. Lyon, 31. — Adunarea Societății Națiunilor va avea loc la Geneva la 15 Noembrie, scrie „Petit Parisien“, și va trata următoarele puncte : 1) Chestia dacă Adunarea va reî­­nnoi puterile membrilor provizorii în consiliu (Spania, Brazilia, Belgia, și Grecia) sau îi v­a întocmi cu re­­­prezentanții altor 4 state. 2) Chestia admiterii în Societate a foștilor dușmani cari doresc să devie membri t ai Societății; una din atribu­țiile adunării de a doua modificări pactului, când aplicarea lor practică o plăcere. Statele semnatare ale pactului vor trimete câte trei delegați, dar nu vor avea de­cât un vot. Adunarea va fi un adevărat par­lament­­ internațional, în fața­­ căror micile națiuni își vor expune aspira­țiile. Detronarea Emirului Faycafl Lion, 30 iulie.—Se anunță din Bey­routh că emirul Faycaf a fost de­tronat și izgonit. Alep a fost ocupat de trupele franceze. Comunicațiile între Bayek și Damasc au fost res­­tambilite. Adana a fost liberală. Discuția din Senatul francez Lion, 30 iulie.—In discuția relativ la chestia Siriei, ce­ a avut loc ieri în Senatul francez, fostul ambasador ,pentru aceasită regiune, a declarat că politica tradițională a Franței în Orient este politica independenței­­ popoarelor. O cerere a rutenilor din Ungaria Budapesta, 30 iulie.—In întrunirea națională Paul Legezia membrii par­tidului politic ungar rut­ean care cu­prinde 95% din inteligența ruteană și cel puțin 90% a poporului rutean din regiunile ungare, dă o declara­țiune în sensul mai multor manifes­tări a poporului rutean contra desli­­pirei arbitrare de Ungaria cerând ca în nota complementară a tratatului de pace ungar exercitarea dreptului de autodeterminare pusă în perspec­tivă, să procedeze în­­ deplină liber­tate: întrunirea comuniștilor germani la Scrlit Berlin, 30 iulie.— Delegația consi­­l­iilor muncitoreștii comuniste, din Germania centrală, regiunile renane, Westphali­a, Silezia,­­Pomerani­a …’»a întrunit la Berlin în zilele din urmă discutând învoiala cu teude­ un tonu­rile și dezarmarea populațiunei. In urma situației din răsărit hotă­rârea a fost amânată însă comite­tele treibue să rămân mereu în legă­tură unele cu altele spre a fi gata pentru orice eventualitate. Serbările dela Metz Lyon, 31. — Dela 31 Iulie la 2 Au­gust vor avea­ loc mari serbări la Metz pentru inaugurarea expoziției naționale. Recrutări în germania pentru armata contra revoluționară rusă Berlin, 30 iulie.—Ministrul apă­­rării a lansat im­ apel contra recr­u­ .tarei ilegale prim agenți lipsiți­ de scrupul suflet pretenția că luptă con­tra­­ bolșevismului pe când de fiaipt activitatea lor tinde de a procura vo­luntari­­ contra revoluției ruse în Crim­eea precum și armatei rusă? bol­­șeviste prin care neutralitatea ger­­mană este prejudiciată.­­as» ta tesim ft— KäSS a usaa Șui»»rl»ă drama send­- MB—», imaowa. anwil­—X —a— J­­O mO ÉJI ET i IT tu­ ° BUSr­K^TCE g Hi bl H TSKr M SIRrb Stiagp«m*^i*l Pentru a evita enorma aglomerație publicul e rugat a veni cât mai de­vreme pentru a găsi locuri LA LUX: Orchestra clasică sub conducerea maestrului Lazăr Constantin LA COLOS: Muzica militară a Reg. 22 Infanterie JS SITUAȚIA INTERNAȚIONALA BULETINUL DE AZI: Sâmbătă 31 iulie 1920 Telegramele ultime vorbesc de întâlnirea delegaților polonezi cu cei ai sovietelor. Delegații ruși au amânat rezolvarea conflictului și în­ceperea armistițiului, cea­ ce dovedește intențiunea șireată a bolșeviști­­lor, ca în timpul tratativelor armatele roșii să poată continua a da lupte cu succes contra armatelor poloneze. Intru­cât privește raporturile dintre Anglia și soviete, guvernul en­glez a răspuns lui Cicerin din nou că nu poate fi vorba de­ o conferință de­cât cu participarea delegaților Poloniei și ai țărilor limitrofe. Numai ca rezerva participărei acestor delegați conferința dintre bolșeviști și A­­liați poate fi acceptată și posibilă. O chestiune subsidiară este acea pe care Anglia o pune relativ la prizonierii ei in Rusia, cari suferă mult acolo și a căror repatriere gu­vernul din Moscova o amână mereu. Opinia publică este alarmată, și dacă intervențiunile guvernului englez nu va obține rezultate grabnice, se pare că însăși tratativele cu guvernul sovietic pot fi compromise. Adunarea Societăței Națiunilor se va întruni în curând la Geneva, având de rezolvat o chestiune preliminară și principială și anume pri­mirea în această Ligă a Păcei a foștilor state inamice. PACEA cu RUSIA SOVIETICA — Presa engleză și răspunsul guvernului bri­tanic la nota guvernului sovietic — — Chestiunea prizonierilor englezi din Rusia­­ Ultima oră telegrafică Ultime informațiuni Serbările Încoronărei Mobilizarea în Ungaria fireva dela S. Z. B-Armistițiul ruso-polonez Operațiile armatei grecești Drepturile atribuite Regentului Ungariei Sunarea generală a Ligei Rațiunilor Mia în Siria Chestia ceschenului Lyon 30 Mie. — Conferința amba­sadorilor a fixat bazele pentru regu­­larea Chestiinei Teschomului, stabi­lind termeni notei ce se va trimite guvernelor Polonez și German, produsele italiene în Egipt San Paolo 30 Iulie. — La­­ Alexan­dria (Egipt) se organizează u­n mare bâlciu al produselor italiene sub pa­tronajul Redivullui. Ultima oră politică Sperie parlamentare »T.. _ »_____ it___________it J____V ..1______ ____________ _lf Jt______*_ aa Nu v’om fi crezuți dacă v’om spune că discuția la Mesagiu s’a ter­minat, dar așa este. S’a vorbit eri, de dimineață, după amiază și noap­tea până la unu. Și discuțiunea începută acum o lună s’a terminat azi noapte. O­ în ce condițiuni de degradare a vieței parlamentare s’a pro­dus acest sfârșit de discuție. La 4 d. a. d. raportor Popovici a început să vorbească despre cele două partide istorice, conservator și liberal, spunând că face istorie ad­­hoc, tot așa cum d. Mihalache a făcut filozofie ad-hoc. A găsit că între partidele noi, cel țărănesc și acela al poporului nu este nici o deosebire doctrinară și deci ar putea să conlucreze, unul cu altul. Piedeca unei e­­ventuale conlucrări a văzut-o d. Petrovici în faptul că d. Mihalache fă­cuse cu o zi înainte strigările de cununie cu grupările politice din fede­rație. Când a spus că sunt totuși în această federație oameni cari voesc din tot sufletul fuziunea după cum sunt și oameni cari nu o doresc, d. Mihalache ia răspuns „v’ați apucat să făceți pe intrigantul în caznicia noastră , mai bine ar fi să vă vedeți de concubinagiul d-voastră ?“ Nu este așa că discuția, care dela început până la sfârșit s’a făcut, cu mici excepții, numai pe acest ton, a fost înălțătoare ? D. Take Ionescu a spus și el­ ca și altă dată cuvinte frumoase dar neadevărate. D-sa a căutat să convingă pe cei care-l ascultau că a fost cel dintâi care s’a gândit la expropriere și singurul care a crezut că războiul de reîntregire al României nu se poate face de­cât acordându­­se țărănimei reforme cât mai largi. Ce păcat că d. Take Ionescu a ex­pus intențiunile d-sale numai lui Nicolae Filipescu, Lahovari și Bujon, și­ aceștia nu pot nici să’l desmintă nici să’l confirme, fiindcă cei doi din­tâi au murit și cel de-al treilea este atât de departe. D. Tach­e Ionescu a făcut apel la mărturiile celor cari nu mai pot să vorbească fiindcă aceia cari iar putea răspunde ar trebui să-i spună că totdeauna d-sa n’a fost de­cât apărătorul intereselor marilor proprietari împotriva nevoilor tuturor țăranilor. Nu mai departe de­cât la Iași, când partidul liberal făcea toate sforțările să înscrie în Constituție exproprierea celor două milioane de hectare de pământ, din marea proprietate, și principiul votului universal, d. Tache Ionescu, trimes de d. Mihail Cantacuzino, a reu­șit să sustragă de la expropriere 12 mii hectare de pământ, cari re­prezentau în mare parte terenuri petrolifere. Tot atunci, a cerut ca procesele pentru plata pământului să se judece, în primă instanță, la Curtea de apel și a susținut din răsputeri ca legea electorală să nu se poată vota la Cameră de­cât cu două treimi. Și nu este d. Tache Ionescu acela, care n’a găsit să spună despre votul universal că este „un salt nn necunoscut“? Dar d. Tache Ionescu crezând că vorbește unei adunări în care erau în majoritate „oameni noi", uita că mai poate fi auzit și de „oamenii vechi" care știu tot ce-a făcut, sau mai bine zis n’a făcut d-sa pentru ca reformele să se înfăptuiască. După d. Tache Ionescu a vorbit primul ministru. Și a fost atât de slab în răspunsul său d. general Averescu in­cât cei cari îl în­­trerupeau, la început, din ură au terminat prin al asculta din milă D. Averescu a ajuns general în armată dar a rămas recruți în politică. Dacă d-sa ar aplica tactica militară și în lupta parla­mentară, ar ști că terenul mlăștinos trebue totdeauna să fie ocolit­­. general a intrat, însă, ori într’o băltoacă și­ a intrat cu amân­două picioarele. Patru ore s’a căznit să iasă de unde intrase și n’a reușit de­cât atunci când s’a hotărât să nu mai vorbească. Primul ministru, în loc sa vorbească de ceia ce vrea să facă gu­vernul în viitor, s’a încercat s’arate ce n’a făcut în trecut. Când discuția la Mesagiu s’a declarat închisă, țăranul Mișca Vasi­­escu a cerut cuvântul ca să o mai prelungească. Nu ne mirăm că acesta­­în starea în care se afla, după o mâncare bună și­ o băutură mai bună: insista să vorbească, dar ne mirăm de d-nii Iorga și Vaida cari îl în­demnau să nu renunțe la cuvânt. D. Vasiescu a vorbit: Pentru ca nu cumva cuvintele și atitudinea celui care a vorbit aseară în numele țărănime­ din Bănat să discredi­teze o clasă cinstită de oameni trebue să spunem că acesta este un câr­ciumar care speculează numele și portul de țăran așa cum în satul i- a speculat poate pe aceia pe care-i reprezintă azi în marele sfat al țărei La 1 noaptea Mesagrul s’a votat. CHITI IN PAG. IV Inform­ațiun­i. — Adrssa Camerei de răspuiîii ia H@$a?§f*3.— Judecarea d-lui N. Sofimna. Greva­­­ © la tramvaele comunale. — In­­v­trunirea Sfatului negustoresc.— Iisame*­nul de ișuri« La școala normală din Bu­­curești« etc«, etc. SCHULLER ȘI BLANK Dezbaterile din Cameră în jurul afacerilor de permise și altele, au pus și mai mult în evidență slăbi­ciunea nivelul­ui și scăderea morți­i publice pe care a adus-a faptul că același domn Hohutt­,­ biu­l,of­icia­­lul permiselor scandaloase, este au­torizat ca, împreună cu d. Aristide Blank, să trateze, în numele guver­nului român, în străinătate, un îm­prumut al Statului. Cercurile financiare străine nu și-au ascuns uimirea că Statul ro­mân n’a găsit bărbați de stat, cu minoritate, cari să-l reprezinte în a­­semenea operațiuni de stat, și a tre­buit­ să recurgă la bundțe oficii a unor persoane cari, ori­câtă, compe­­tința ar avea în afaceri de bancă și de interes personal, n’au nici auto­ritatea, nici prestigiul și nici nu simt indicație prin profesiunea lor să repreznte interese de stat. Unele­ ziare, și d- Wajda însuși, a­­firmă că noi am poseda textul te­legramei pe care dsa a trimis-o de la Press d-lui St. C. Popp, în ches­tia reformei agrare a d-lui Mihala­­che, în urma unor indisorgțiuni a funcționarilor de la ministerul de­xterne. IN­ HHII ÎII­ il H-l t Afimațiunea este cu desăvârșire eronată. Nu avem­ textul acelei te­­le­grame. Dacă e vorba însă de indiscre­­tinit, după cum a răspuns și dl G. G. Mârz­­cu, în Cameră d-lui Vai­­da, ele trebuesc căutate, în antura­jul, imediat de gu­tnel și de acuma, al fostului­ președinte al consiliului. Guvernul susține la Chișinău, la viitoarele alegeri parțiale de Came­­ră, candidatura unui domn Finkel­­ștein. Cea ce ieste f­u­să de remarcat es­te că acest domn Finkelstein nu e altul de­cât fostul secretar al d-lui Schuller, pe vremea când acesta e­­ra, din gratia dlui general Av&ns,­cu, consilier în Basarabia, Unde te întorci, dai de Schuller! Ziarul Casei Blank a crezut că poate să ne facă o imputare din­­ fap­tul că, publicând telegrama d-lui dr. Aurel Cosma, președintele comitetu­lui partidului național din județele Ti­miș și Toronal, adresată d-lui Iuton Maniu, am fi omis din acest document un pasagiu privitor la „fuziunea cu partidul liberal“. Acrațiunea este ridicolă. Am publi­cat telegrama așa cum ne-a sosit de la poștă, și dacă pasagiul acela lipsea, nu era vina noastră ci a poștei care a transmis telegrama incomplectă. De altfel, în numărul nostru de Joi am reprodus după ziarul „Banatul“ întreaga dare de seamă a ședinței comitetului, cu textul complect al te­legramei adresată d-lui Maniu și în care se anunță o importanță disidență în partidul national din Ardeal. Ziarul casă Blank face o insinuare lipsită de bun simț și inteligentă a­­tunci când ne acuză că am fi suprimat dintr’un document așa de însemnat tocmai partea care era în favoarea noastră... -ooxxoo-

Next