Viitorul, noiembrie 1920 (Anul 14, nr. 3788-3811)

1920-11-25 / nr. 3807

4 * BULETINUL üli AZI: Marf! S3 h'oembrie1920 După ultimele telegrame acordul dintre Anglia și Rusia sovietică în vederea reluărei relațiilor comerciale, poate fi considerat fapt împlinit­ D. Lloyd George, care suspendase tratativele, deși avansate cu Krassin In momentul înfrângerea trupelor bolșevice de către polonezi, a reluat și a terminat aceste tratative odată cu victoria bolșevicilor împotriva lui Wrangel. Explicația e simplă: înfrângerea lui Wrangel a descoperit fron­tiera Mesopotamiei și cea de nord-vest a Indiei. Faptul a dat serios de­­ gândit la Londra și astfel d. Lloyd George,­căruia nu’i lipseau nici ve­­c­chile simpatii pentru guvernul sovietic de la Moscova, —s’a grăbit să în­­­chee acordul pentru reluarea relațiilor comerciale, condiționându’l­insa de­­ clauze politice și m­ilitare. Ca să pună la adăpost de surprizele bolșevice frontierele engleze ale Mesopotamiei și Indiilor, în convenția com­ercială c» Rusia sovietică, d. Lloyd George a înscris obligațiunea din partea so­vietelor de a înceta propaganda bolșevică înlăuntrul imperiului britanic și, în același timp, de a pune capăt acțiunei militare anti-britanice. In a­­semenea condițiuni, desigur că, pe teren politic și militar, Anglia nu e cea mai puțin avantajată. Franța, In vremea aceasta, se declară indife­rentă fată de acordul anglo-rus, care e mai mult rezultatul politicei o­­­portuniste a d-lui Lloyd George. * Criza grecească continuă să fie la ordinea zilei. Anglia și Franța,­­care până acum nesocotiseră de fapt Italia in secționarea problemei O­­­rientului apropiat și mijlociu, s’au văzut silite, — in urma evenimentelor ‘’din Grecia,­­ să facă mea culpa la Roma. Intr’adevar o știre telegrafică de azi comunică o Întrevedere Intre d. Leygues, președintele de consiliu al Franței, și d. B­min­­­ami­zare ambasadorul Italiei la Paris. Consfătuirea a avut drept obiect afacerile din Grecia și situația creiată In Orient in legătură cu prefacerile din Grecia. Nu se vorbește în telegramă de rezultatul acestei consfătuiri. Pro­babil, insă, că la Paris și la Londra se urmărește un compromis cu Italia, a vin schimbul intervenției acesteia în Orient, ca să mențină echilibrul sta­­­bilit printr’o eventuală defecțiune a Greciei. E de așteptat in această chestiune o comunicare autorizată de la Roma. Deocamdată, însă, fapt este că telegramele pe acum căteva zile anunțau că Italia va păstra o atitudine indiferentă față de prefacerile, orari se petrec în Grecia și mai ales față de soluționarea crizei dinastice. I Fără îndoială, însă, că o Intervenție a Angliei și Franței nu se va pro­duce oficial la Atena, de­cât după întrunirea parlamentului grecesc, care ies­e convocat pentru poimâine. Joi și când desigur vor fi cele dintâi in­­strcațiuni autorizate în soluționarea crizei dinastice. Până atunci, la Atena k-a produs o declarație cel puțin interesantă, fiindcă dă o lămurire asupra latitudinei viitoare față de guvernul Rally« a partizanilor d-lui Venizelos. presa venizelistă declară că, punând mai presus interesele Greciei decât­­ acele ale propriului ei partid, va susține guvernul Rallys în opera de res­­t­ain­­țare națională, întreprinsă de d. Venizelos. 9 . Asupra activităței Ligei Națiunilor, care a început să funcțio­­eze la Geneva cu mult alai de pretutindeni, se anunță străduința pe are o pune, ca să dea o soluție situațiunei din Armenia. E vorba bine asțeles de o soluție platonică, fiindcă una practică nici chiar Liga Națiu­nilor nu poate avea pretenția s-o înfăptuiască. Frciestal germaniei contra exceselor dela praga i­aneo. *3­ — Ambasadorul german la­­ Praga a protestat împotriva atacurilor laupra supușilor germani,­­ cerând des­­­gugubiri, a cătror plată, a fost aprobată t­­ate guvernul ceh, care U’ítj arest incident, a cerut scuze pen­ Politica externă a letoniei . Declarațiile președintelui Republicii Letona » Varșovia 22 Noembrie. — Intr’un i­ntrterview acordat unui jurnalișst po­­­lonez, președintele Republcei Leto­­si­ne. Czakste, s’a declarat comiptecta­­­­mente partizan al unei alianțe bal­­tice a Letoniei, Finlandei și Esto­niei. De altfel fitm a­re partitel e Lcto­­j­nici doresc această alianță. " I Strângerea, relațiunilor eewioanice­­­ polono-letone ar fi. dr.'î! părerea,­­ spreșadin­telui leton Czakste, foarfeo i­n favorabilă rea­lizăr'tei acestui pro­­liect.* Suveranii Spaniei la paris i Lyon. 33. — Suveranii Spaniei s­­făau­ Londra*L­uni dim. spre a se s toarce la Paris, unde au și sosât în 1 ’ zi, seara, a­pă­­re în­aceiași D. SaWn Zamfirescu ta ce... Au trecut 48 dei ore de câtsu con­­trarele România Nouă a declarat că va produce dovezile acuzațiunei ce a adus d-kr. Dudu Zamfirescu, pne> «cuinte al Camerei și al soc. JRț­ș^ . ia“, cum că „du­pă un discurs filoger­­man rostit la Acanlentic, figurează pe l­ist­a co­mpăterilor germani cu o compensație de câteva zeci de mii de lei“,— dacă va fi somat de d-1 Dulii« Zamfir­escu să o facă, D*4 Zamfiresca nu a somat până­­acum România Nouă să facă această­­ dovadă. De ce ezită d-1 președinte al [Camerei? 1]^-Și dă seama oare că fie­­ ce zi de întârziere îi agravează skita , tin nea ?... ! încă odată, d-1 Dunătt Zamfirescu ! are cuvântul* ’ Un­ificate mon­etară Ministerul finanțelor publice tmmă­­toarea de viziune in „Monitorul Oficial" de azi. Administratorii financiari vor lua măsuri ca până la 30 Noem­brie să se re­tragă toate biletele de 1.000 lei ștampilate ale Băncii Generale dela locuitorii de la ț­­­­ră, prin perceptori, dându-se in schimb bi­­te ale Băncii Naționale. Per­c­eptorii vor intocmi un tablou de­­ numele locuitorilor, suma și numerile bi­­­­letelor ce se vor retrage și pe cari ad­­f­rain.istrația financiară­­ primindu-se de la­­ perceptori le va trimite cât mai neîntâr­ziat în vărsarea casieriei centrale sau se­­­ va preschimba la sucursala din localitate­­a Băncii naționale. I La Arad s’a judecat procesul asa- Isinlor celor doi preoți din Shnand. fost osândiți la 5 ani închisoare toompHcii C. Mangația, Sdefan G, Novac, Nie Mare și Trop iohan, la 4 ani Helpert și Delejan. Din cauaa fortiunei pe Marea Nea­­­­ră, vapoanele n’au putut pleca din gortnul De abia astitati dp an început! „. ..1__8 BB Sandiv, vR­ T?A mTF.AWATF0.NAL4 rwboîin îFafmism de la Versailles [éiolatiunea congresu­lui corporațiunilor­ creș­tina din germania Nauen. 23. — Ministrul Octotii­­lor Sociale Stegerwahl, ,a deschis Sâmbătă la Essen cel de al 10-lea congres al corporațiilor creștine, ca­re s-a întrunit după o pauză de 8 ani în prezența reprezentanților guver­nului, a delegaților oficiului interna­țional al muncii din Geneva, a unit­­­nei corporațiilor internaționale cato­­­lice și a reprezentanților organizati­­ilor industriale­­ creștine din Olanda și Austria- Congresul a votat în­ una­nimitate 4 moțiuni susținute în mod energic de Stegerwald pentru revizu­irea fundamentală a tratatului de la­ Versailles, împotriva ocupației teri­toriilor germane, împotriva furniză­­rei a 810 mii vaci cu lapte, cât și pen­­­tru cedarea unui comitet­­ parlamen­tar, a unei gazete creștine naționale­­ și a unei bănci populare. Stegerwald a vorbit în favoarea înființarei unui puternic partid popular creștin națio­nal, în vederea unei strânse comu­nități de idei între mișcarea munrito­rilor moderați din Germania și tutu­ror conaționalilor. • Corporație creștine dispun de un număr de 1 milion 950 mii membri, precum rezultă chiar raportul comite­tului. __■ Programul maritim fran­cez h Megtenni Mauen, 23.­­ Intr’un in­terview mi­nistrul marinei Landry și-a desvoltat progr­amu­­l său maritim în vederea a­­sigurării egemoniei Frantei în Marea Mediterană, pe care dânsul o consi­deră ca absolut necesară. Pentru fr­cest scop Landry are 6 crucișetoar mii ra^e, 12 distrugătoare, 12 sub­marine. Sn afară de cele 11 crucișă­toare care în prezent are serviciul- Ultime .Jean^erea pvem­a^s­if Știri din sursă guvernamentală^ I fac să se crează că înainte chiar i de deschiderea Postamentului, d. Í General Averi cu își va remania cabinetul ' O Tăslăuanu va eși din gu­­­vern și în locul d-sale va fi numit­­ d. I. Petrov­ici. La Bursa din Paris leul româ­nesc a cotat azi 23 de 0 centime. In locul d-lui Ion Atanasiu va fi n­um­it d. Popovici-Tașcă, actualul s­ecretar general al ministerului de finterne.­ Se vorbește și despre eșirea d-lui eneral Văleanu din guvern și un­­irea probabilă a d-lui /. Cămă­­­rășescu, părinte eJmbroane și „Hesid*1 La un moment dat, conducătorul partidului averescan, din Banat, pă­rintele Imbroane, evre­u, și vice-pre­­ședinte al Camerei, a făcut o mani­­festațiune imruprivd in­ „Reșița", refuzând să intre în consiliul de ad­­ministrați­e al acestei societăți. De când,­­mă s'a descoperit ceea ce în realitate e această societate, pă­rintele Imbroane s’a l ăsat, se cede, convins... Astăzi d-sa este împărți­to­rul în Banat al acțiunilor societaț.el „Reșița“, și caută să consolideze ast­fel unei societai străine"nu numai minele și uzinele dela „Reșița",­­nu numai minele si instalațiile statu­lui de la Hun­edoar­a si Cu­gir, ci si întinsele domenii de peste­ 100.000 hec­tare. Ca­re interesează nu numai îm­proprietărirea sătenilor ci si ofsiiile si cooperativele de păduri.____ E cu atât mai curioasă această a­­titudine a părintelui Imbroane, cu cât d. Bontescu. — unul din colabo­ratorii d-lui Vech. — își luase prin Banca Agrară și sarcina împroprie­tărirei, sătenilor din Ardeal, iar pă­rintelui Imbroane îi place să treacă drept apărător al intereselor țară.Desigur că d-sa va avea să-și dea seama față de săteni de modul cum a știut să le apere interesele. j • Desigur că d-sa va seama față de săteni Ur­­rath k iistirt­ur pTu­rtt 05 imnrt scand­Ues­mtat Bansitmissa. In „Monitorul Oficial“ din ai cu­rent se află publicată următoarea au­torizație de Iiliport : " „OPERA R­OMAVIA: costume con­fecționate de mătase 1000 bucăți; în­călțăminte de scenă 750 perechi; țe­sături de mătase culori 2000 m­etri catifea hmtă diferite colori 1000 me­tri; tulie pentru garnisit costume 1000 mi­tri; țesături ed fir pentru gar­nisit 1000 metri; pius pentru tapisar sala 1000 metri; m­orapi diferiți de mătase 1.500 perechi, tricouri e sce­nă 400 perechi, garnituri pasmante­rie 2000 metri. Farduri: cutii cu pu­dre, creme, roșu de teatru, roșu de buze, cosmeticuri, grime de scenâ, 6 categorii, câte 200**pachete, fiecare câte o duzină pa­chetni”. Se vede că „Opera Română“ are de gând să deschidă cu atâtea măr­furi și oare­care prăvălii și ateliere de confecțiuni. D-l Vladimir Cazacliu, șef de serviciu la „Casa Noastră" din Basarabia, a fost destituit din cauza unei scrisori jigni­toare la adresa d-lui ministru Ga­­rgflid și a directorului Casei centrale a cooperației și improprietărirei, publi­cată impun ziar din Capitală, O neaa „sisc MMMMBB— 1 ö­ ut­liz­ă D-1 Tăzlăuanu a eșit din guvern pe ușe dar a intrat pe fereastră.­. Deși de fapt a fost numit ministru al lucrărilor publice, d. Trăuanu conduce și ministerul industriei, cad d-ul președinte al consiliului e m­inis­­tru numai cu numele la acest depar­tament. De Tazlăuami se o­cupa cu asidui­tate la ministerul industriei de ches­tiunea gazului metan. Deocamdată d-sa a înlăturat pe administratorul sechestru al acestei întreprind­eri,­­ care avea sarcina de a apăra intere­sele­ statului, —­da astfel singurul se­chestru din Ardeal. A doua chestiune, visare preocupă pe d-l Tăzlăuanu este aceea a fabricați­­unii explozibilelor. Am atras de repe­tite ori atențiunea asupra importan­ței pe care o are monopolul e­xplosi­­bilului, pentru interesele apărărei na­ționale. I>­1 Tăzlăuanu a pu­s la cale o no­uă societate, căreia Statsci să-i con­cesioneze dreptul fabricațivnei ex­­plozibî în lor. Societatea aceasta zisă „Nobel“ s’a­­ și constituit, zice-se, la Făgăraș, și are ca inițiatori banca Bkgik prin șeful ei, banca d-lui Schul Ier, pe d. Bontescu (se putea" Sără d-sa?), pe d. Webb,­­care*și gerju­rali­­zeaza astfel activitatea*sa impreun­ă cu d-ul. Bontescu și Tăzlăuanu tu toate chestiunile economice ale țarei românești Ar mai face parte din con­siliu și d-n­si C. C. Arion și I. Boam­­­ba, care, ca avocat al Statului, a a­­dus atâtva servicii asociațiunei Bon­tescu, V^ah A Tazlăuajiu-Am dori să știm ce părere are in această chestiune d-1 ministru de războiu precum și ministerul de finan­țe și direcția generală a monopolet­u­­rilor, ca deținătoare a monopolului ei prozibilelor?... Date fiind personalitățile cari au pus la cale această nouă afacere, nu mai încape n­ici o îndoială, că se în­cearcă o acțiune dăunătoare interese­lor statului și foarte profitabilă Ini­­­țiatorilor. Nu mai insistăm asupuț faptului că in acceastă afacere, interesează direct apărarea noastră națională, sunt amestecate și insti­tuții străine.­­ Unul din motivele pentru cari a reintrat d-l Tăzlăuanu in minister, era ca să-și termine și această afa­­­­cere. De aceea d-sa se grăbește, căci­ nu­ se știe ce se poate Întâmpla, de pe o zi pe asta,„ încă odată, ce crede de ministru de războiri despre toate acestea ? t azi 23 de 0 centime. j E cu atât mai curii -------- I­tit­udine­a părintelui­ ­*« TM tac ». ** ÄiiÄ’rtÄ - miniștri, sub președen- jjanca Agrară .«i sare 'neraî Averescu. In acest țarini sătenilor din , vor discuta chestiuni în Tim­eiul Imbroane ÎX deschiderea parlamen­ drept apărător al int .4stă sec consiliu de­­ țin d-lui gi consiliu se legătură cu fulul VIUI o­ rn uzai­nn CHITI IN n. IV Procesul agitatorilor socialiști „VIITORUL" IN TARA I 113vmt­i: .--s- • „ T-­.­­.w .'1. . fc'r Și* V . 'h.'- '•' Ica ' W A\ •' :i. f'' *. --<-*5* V Ce se petrece în grecia --Convorbirile dintre guvernela englez și frances — Lyon 23.— Convorbirie intre ca­ Hi­ilKileiea 2 bînetele francez­e î brlteo ce urmează w ® S»iS ® Si cu asiduiat«, relativ la atitudinea ce­ Lyon, aș. — Zîn lor doua guverne în chestiunea Ore. trează ? atitudine­a că, punând intejes­ c*e"" de cele ale partidul. Guvernul francez, para dă o im- *uvern pentru­ a­m­portanță particulară faptului ca a- d^d ^VePtrioí31"A­ceasta atitudine să fie cât mai repede _ ^ , dee­rminată, stresează energic pe cei din Londra, ca să răspund la pro- Lyou. 23.„t­ Le puisu tre ce fi s­au lacul, ziar? si dună car. Consultarea ambasado­­rului K­an­ai la Paris­­ ^ ^ la Cari , ■ T­C-2­S 810T^ pi Lyon, 23. — D. Leygues, președinte de consiliu, a primi it Luni dim. pe d-1 '• Hor­secS, %1. .— Panin Longave, ambasa­dorul Italiei la spune, că fUitudi Paris, cu care s’a întreținut îndelung­a­­tei, în chestiunei supra chestiunei­ grecești și orientale. D. nu poate fi hot Leygues a primit de asemenea și pe­­ 1­ 1 convocarea Cam­ Terref, consulul Franței la Breslau, viitoare atitudine a ziarelor vessisaSiâte Lyon. — Ziarele venizeliste păs­trează o atitudine rezervată și declară că, punând interesele Greciei mai presus de cele ale partidului lor, vor susține noul guvern­ pentru a­­ continua astfel o­­pera de restaurație națională, începută de d-i Venizelos. Ex-Kaisarul la Coria Lyon. 23. — Legațiunea Greciei a­­nunță că știrea, apărută în anumite ziare si după care Gr­ecia ar avea in­­tenta sa instaleze pe tx-Kaizer'vs .Wilhelm la Corfu, e nefoada HL Ce s­an ® presa engleza Hor­sea. 21. — „Daily Express” spune, că atitudinea Angliei Pimo­­ei în chestiunea succesiunei grece num poate fi hotărâtă de­cât după convocarea carierei grece de Joia viitoare. PACEA DINTRE MASîA ȘI POLONIA — Tratativele de la Riga — Varșovia 22 Noem­brie, — Șeful de­­legațiunei ruse la liiga a remnis­ori, președintelui delegațiunei poloneze­buie să se uite dificultătâte de or­din teohgic ,se sunt de regulat. A­­ceasstă ohaetume va fi aranjată» du­pă opiniunea presei. îd, curând. Declarafida ^eg›gai^iul bolcoves ■ Varșovia 22 Noem­brie — Jef­fe »a acordat­­ redactorului lui ,JȘnr[fer Po­rann­y un interview în care își ex­­prim­se, după ședința de­­ D­uimi­nvi­că, încrederea în sinceritatea psoifiz­­mului polon. Chiar ținând socoteala de sim­pa­­ti­ile polone penai Ahtai­ta, înainte de toate pentru Franța, simpatii ca­ri se explica prin faptul că ® aut atM au conribuit la­ restauiran­sa Rolo­­uie. Joffe este de părere că coexi­stența pacifică între Polonia bur­­șrheză șii Rusia sovietică, bazată îna­inte de toate pe relațiuni economix», este posibilă. Negocierile polono-ruse sunt sim­­­pl­e discuții economi­ce pe baza pre­­­dminărilor care vor ajunge în anin vre-o 2 luni, la rezultatu­l lor favo­rabil. Totuși, Joffe este de părere că s’ar putea începe relatiunile eco­nomice chiar înaintea ecranărei pă­cii . ’ (B. P. P.) * Sifon, 22. — După o în formațiune din Riga, negocierile­ polono-ruse au fost suspendate. Joffe a trimis Sâm­bătă o notă delegațiunei poloneze, prin care înștiințează pe aceasta că, din cauza neexfientarei de către Po­lonia,­­, clauzei adiționale a proto­­colului, încheiat la 1­­eoembrie, clau­ză privitoare la retragerea trupelor poloneze până la frontieră, tratati­vele vor fi amânate până la îndeli­­nirea acesteia. Responsabilitatea seper <Sinvermi? ibulgar va da sta jud­ecata și pe soțiile con­ductorilor «a»l au provocat razboa­r stat fruntași °­ ale generalilor, în t­caz că datorită înrâurirea lor, o notă relativă ia «Staațiunea­ W­tei poloneze rămane i afară de li­­­ vânzătoare ne soțiile bărbaților de “W­anin­»t­itlu­lui. Președintele ml­­fiimiei iKikmezy Do?n­biki a declarat “ ITM“ ,* mult “*­ 1*3S8 ÎM? nul de a se retrage, dar că nu trec! După o depeșă din Sofia, ziarul O­ pute sa se uite dificultătile de or­! anunță că guvernul a hotărât din teodaie ce samt de restujat. A­­i *rnf>&r*c T ® răspundere a mai multor ceastră chestiune va fi aranjată fmmeni politici ?! generali. Dă pum­vnn',« î 3* j gr^ tu fi inovătirea de a avea ți ele . ”* nrest­i', m curand, sa răspundă pentru rezultatul de­ Declarații la (Sălvaatulu­l zastrlos. a­, războiului, din cauza bi~ bolnav­e fluentei lor asupra bărbaților. Se ** pretinde că sentimentele șoviniste **■ varșovia 22 Noem­brie — Jorfe­le femeilor pentru c ..Bulgarie med acordat redactorului lui „Kurier Po mat­e* au hotătrât o anumită mișcare runny"* un interview în își cx- în timpul când Bulgaria îtigă nu em­prima, după ședința de Duminică,, sigură dacă Intră sau nu în război încrederea în sinceritatea, pacific­­i de care varie. Atunci femeile prin mulaj polon, influenta lor asupra bărbaților pars Chiar tinând socotea,]®, de sam­pa­­j*® fi fost baza actiunei. Ratificarea aviației Brotrr. și ingen Slavia Lyon 23.—După o informație de la Belgrad, tractatul de la Ra­pallo a fost ratificat de către prin­țul regent­ al Serbiei. generalni Wrmű b Constantinopol Cafil F ® S»ggafS ,smși a«s­iOăi­i La Constantinopol, Paris, 23. — Presa franceză afirm­ă cu înaltul comisar, d. de Martel. Însoțit de misiunea militară franceză a sosit la 19 la Consantinopol,pe vasul Waldeck-Rou­sseau Generalul Wrangel a sosit pe Komi­­loff cu ultimii refugiați. Numărul total al refugiaților ar atinge cifra de 130.000 Civilii vor fi repartizați­ la Constantino­­pol, Bulgaria, România și­ Iugo­slavia. Cazacii intre 35-40000 vor merge la Lem­nos , ceilalți militari la Gallipoli. oda Lie s fisiunilor . * _________fnr­ .1 ■ . xțf Salvarea Armeniai Bordeaux - Lafayette, ,23. — narea a discutat propunerea Bor­deaux - Lafayette, 23. — Adu­narea a discutat propunerea lordu­lui Robert Cecil pentru salvarea Ar­meniei. Consiliul a căutat solu­tiu­­nea, dar Statele­ Unite, singura pu­tere în stare să accepeze mandatul, a refuzat. D. Spalacovici (Cehoslovacia) dec­lară că a primit telegrama zilnice,, în care se arată indignarea, crescân­dă în contul asasinării poporului ar­menesc, arătând că se făntuesc, p­­rost mai groaznice ca în timpul răz­boiului balcanic. D. Lafontaine (Belgia) promine nu­mir­ea de către Adunare a unei co­m­­isiuni de șase membri care să exa­mineze măsurile pentru a o­pri osti­litățile între Armenia și Kanal. D. Brauning (Suedia) arată sim­patia scandinavă pentru Armenia și susține prepoziția d-lid Lafontai­ne. Q. ExUfm(r Jbm­periul britanic) in­sistă asupra dificult^e din chestiu­ne). Pactul­­ societătei Națiunilor vi­zează state organizate, având fron­tiere fixe,­­susceptibile, să ia cont de opinia publică a lipsei civilizate și­ să se teamă de amenințarea unei presiuni econom­ici f­ața de necesară și de eficace în asemenea caz. Armenia va avea frontierele fixa­te de președinte, Wilson, dar ina­­micul ei Femal, un­r ori de origam­î, nesimțitori, la strer­uma opiniei pu­blice mondiale a bloculului econo­mic. Este necesar să se­­­­ mască,­­ o putere care să accepte responsabili­tatea salvării Armeniei. Acceptarea unei solidarități colective de către membrii societății este indoetnică. D­­rivtaxi (Franța) cere o acțiune imediată si efectivi Co misiunea, pro­pusă prin ă. Lafontaine ■ da s­pe­­­ranțe Armeniei, dar ea va cita in întreprindere, după toate probabi­litățile. D. Viviant regretă că pro­­punerea franceză a unei fortă inter­naționale £ a fost înlăturată de textul pactului de la Versailles. Dacă un stat wtajpr- o# o forță internațională ar fi eexistat ca­ Armenia ar fi fost salvată. ? Adunarea va trribui să ceară con­siliului a găsi forța capabilă care să accepte responsaWitatea de a opri ostilitățile­ dintre Armenia și Kenned impunând o mediatiune și negocieri. D. Nansen (Norvegia) eines­­­tic, irimeterei de 90.000 oameni și cheltuiala de 20.000.000 livre. Statele Unite au refuzat mandatul, dar pot lua misiunea actuală de a salva po­porul armean. După intervenția d-lui Toma Ionest » (România) care ,­a sprijinit pe ă. VIIănin și.­­ d-lui Doherty sprijinind pe­d­­ilphert Ce­rii «I Lafontaine d-nii Vivkrini „i Ce­cil de­ acord, au­ prezentat amândouă propunerile, pe­ cari adunarea le-a­ primit în unanimitate. Întâi, invitatia constaului de a se înțelege cu guvernele pentru a găsi o putere care­ sa dupue med­ia­tiu­nea. 1 A doua: formarea unei comisioni de șase membri pentru a studia ches­tiuned în caz de eșec a primei pro­­pozitiunî. A produs .O mare impresie unani­mitatea adunării, conform pactului, asupra unor chestiuni importante. OmafTiul a dus l­a«Ce­rt»ítat con­cifractului social . Lyon. 23. — Astfel, cum ședința inaugurală de la *5 SV Noc . Lyon, 23. — Astfel ,cum a decis la ședința inaugurală dela 1­5 Noembre, A­­dunarea soc. Națiunilor, voind să aducă omagiul ei autorului contractului so­cial, a depus o coroană pe rochii statuei marelui scriitor. Nume­­l­e; oca­­zi­i dunărei și o mulțime de genevezi au a­­sitat la această ceremonie cu prilejul că­reia s-au pronunat discursuri de către d. Garth, din partea Elveției și d-l Hy­mans, in numele Ligii Națiunilor. —^'Chestiunea 8iDnic ® i’® i­ 1 statelor In Ligă»^ ’ Lyon, 23.— (începutul lipsește) ...al României și-a dat părerea ca sub-comitetele să cuprindă și sla­tele vecine, care privesc țările e& riașă să­ fie admise. Aceasta ar croi și calea pentru disautia asupri r..ei*- 1 -maniei în sub .corridteri 1 km­ C ’ci 1. •Sub­ con,. iofeîe :TU căpătai str*tc-^ țiuni sa decidă asupra utrii$;ca*ole p puncte, în legătu­ră cu state' «ur © doresc sa intre în L:gă. 1­ .Este .3»­­fierea lor de admitere in Ligi:. ‘in­r&­­guda? 2) Este guv­ernuu re­­cunoscut „de jur ©“ sau­ de .„­'at.io*" și de care state and­in»? 3) Națiunea solidíaata are .tîk stabil și frontiere hotărtite ? " Care îi este întinderea si ne-infla­­tia. mi .m lift!. kt­­lk si­.. 4) Are un guvern pe dlen!... Vk .­.. ne stătător ?. 5) Care i-a fost purtarea îi. p. „to­­ra -ex­ecu­tarei ac­-lor și asi^j­.tav.far în otd’gațliUDic• sale in.<­.mai....<.Jc în privința presei spțiunilor tige­r­iwn> tiu armament. * Qhesti­unea a em­i­terei de lor­­recunoașterea de „jure* sau ut, „fa«­­to“ a fost ricircăta irimre aîțr Kambeek al Olandei. i! H . m­­'<>■ tor ————sexac­­—— bcisci­st pr­­ite D-d general Averescu a­vând ca majoritățile parlamentare să fie con­vocata Duminică seara, în saâa «re­ședințe a senatului. Cu această ocaziune,prim­­-m­ini­stru va atrage atenția dințaților și sena­torilor că situația politică internă nu este­­ fin cele mai ușoare. D. genera Averesen va cere ma­jorităților si fî&a guvernului tot con­cursul iar­­ lăsând la o parte chestiu­nile personale și unele animozități dăunătoare In ^Hinauf rind țârei și a­­poi partidului. Primul ministru va declara că in ziua in care se va convinge că ma­joritățile nud vor da consumti­ne­«ti vor da concursul ne­­părări pu­terec. —--wroo—- , . Maimu­í Pci.lli ie Ssîîiiiis simre Pestis ți U’njii I fiarcșiiît.i­kM* Wle«tiiky eetre S^Q^I'vra -­Viitvevia 22 Nontulr­ ie. — v­­­se-ri <bn tel o step □ bl j cej Polo ne», u-ur ©­­salul i îisndsky, a inmânat ,, nStoa ’ rea «crisoai­e precedintelui b'ypobh­oex v kramtone £ T«ăm­amu­l I*. țufa: 1 L »Armata noastră își ««»»•­­ is? de lunt­ele sângeroase la .„re, cu­ o egală perseverență, a luat mic« arm­ata uhrainiana, atât in ;• impd­ î­tele d­e motorie cât­ și în m­l.. mari . for încercări. Sângele a c­un­s da o potrivă și mormintele proUor mt .,m ' piatra fundamentală a î­nteh­mei re­ciproce între cehi, doim prpwe, A­­<c­imi. după doi ani de le A a­m • <inee­­­nâ contra invaziunei baAo-­ sAM armata uc­rainiană și decid, ci în Iade mai grele lupte, în ...tocul l­­uptelor neegale ca porta sir -trape. f iul pe car­e era scris deviza­ :]Pen­tru libertatea noastră a voastr^. Soi­a­ fisiprom 3*J ’iont) Mareșalul Pl­sud­­­y O scrisoare identică, a fo­­ i libnjra­­i­nată, In același ti­mp, Atârmnd lui Petliura, dela ron­cratu­l Haz­­m, ca­„etli­­ura, «ten&daat Petl­iura dela ronoralul Hal­­m, o <mâmdanit de arm­ată polon... . In această scrisoare general ni H­mer mulțum­fiete în: jmsneli­ mat care comandă și­ în rânduri)- ître 2 luptati unitătile ultrasnnene, nunti greutățile suportate de o iv~t>*fv 181 dorește ca poporul nk­in-nlj nă-șî aân­șrtt, în cel mai *:-» vf. Hm lasipirati.imele sale de a fi fH.­.,i­. ÍB.-P Gț)­­. Jpce­­sfdut d în : 'ovul trame­,Poik ,ui­llaj mate? o atreia p­ mtra frivă, #n­'titan, t­im­p, i­ SÎS W’St 8 ® ä8fifcf­ i$3K,5.rv . AldonafB-v4 la WMTfiO Ml Ij Cel m­ai bîri­ 9 *r­5 Cel mai bine informat: IIj Cel mai răspândit Í— ZIAR Di SSARA­­ m nirea acesteia. 5 ” mans, in numele Ligii Națiunilor.­­■ [UNK]****» ... _______e. ^­­­_______________________________________________________ —si*i> nwinii i"T"iiiiiinMiir­ig 8 CMEga B^iag JMiniiM­ iwi>9Miiiüiitiil«nMa^^^.­ig^Ben­gatt^w3iisiifta B^»»»«sfeiiiwiii Ultima oră politică dia tonii lfeüBiilor-nfflieíí,?MiiifiiMEa pssíisbibí oavetSIMHüMi PSraBlB! Spe« Dolanul trenurilor-navetă și al in­convenientelor grave pe cari le pro­duce în administrația C­ F. R. siste­m-ml concesionarei locom.­otiv^or, es­­­te foarte voluminos. Fapte­ ca celor pe cari le-am relatat în mameriile noa­­stre trecute și vom continua să le în­­­registrăm, sunt constatate chiar și­­ de organele superioare de control din­ direcția generalăa C. F. R. Exploatarea produselor­­ petro­liere .Autorizațiunile­­ de circulația ma­l finei emițăndu-se numai pentrutript nutrite transporturi și pe anume sec finit, zine­pa care are de cărat petrol­­ sau benzină pentru export, exaspe­­­­ruti­ză .idrsmistratia nu­-i dă vagon­. .ne trebuie să caute cărăuși numai­ dintre concesionarii cari au prevăzut în autorizare , produse petrolifere", ei cum ei sunt putini, cer prețuri ex­orbitante IT )—20 000 lei un vagon Pleoști-1,witters...) Tentați de astfel de câștiguri, alți, concesionari car­ nu au omit preve­derea să ceară autorizația de a căra S­ produse petrolifere, și cari ar fi dispus­ să lase mult mai eftin ca 15— , 20 mii lei de vagon, încearcă prin toate mijloacele, interveniri directe, stăruințe prin deputați, legațiuni, etc ca să capete o nouă autorizație în care să se prevadă și petroliferele. Intervențiunile acestea complică serviciul. Ocupă pe funcționarii ce le tratează, si iar Igo hi »tot favo­ruri si nedreptăți. Mașinile nu sunt bine utliza­te Un alt inconvenient gram este că mașinile concesionate nu sunt bine utilizate. Mașinle concedate făcând curse neîntrerupte dela origine­a destina­tă, ca București-Oradea Mare, ori­i Chitila-P.­Neamț, etc. NU SUNT BINE UTILIZATE, cami atunci fiind ar fi afectate unui depou anumit, făcând curse zise în turnul în­­ azo­nul acelui depou. De aceia aceste mașini fac în me­diu cam­p drumuri de lună, și cam­ 35 km, zilnic in loc de 100 km, cum ar face altfel. Isi poate închipui ori­cine ce m­e­dere reprsziv­ ß această •iifm'ribil în minus, cî £ T mai simtit cars cu rit criza de ocomotivi­­sie_ «o» mare. Dar m­am termină." Äiarui JDrentatea“ din Chișinău publică următoarele: „Din « inițiativa mai multor cetă­țeni f­runtași­ », oraiului și județu­lui Botin s’au pus bazele partidului national-liberal din localitate. S’a constituit un comitet provizo­riu de inițiativă compus­­ din d-nii V. Țantu, deputat, președinte* Gh. Bociar, notar public, vice-presedinte V. V­­ârd­anu, avocat, secretar si M­­­e>nvodali, casier. • PăZtă acum s’au­­»se* îs vs.meroși membri dintre comerciant, medici, etc.. 8» înscrieri se fac >1 J afrocați etc., nu înscrieri se fac silnic", is ! iar mai departe: ■ SD. Zamfir Munteanu. a* »dresați comitetului Partidului Nați­­n­al Li­beral din Chișinău, următoarea­­ tele­gramă: j In 17 a­l unei curente constr­­ i*ndu-­ se în Soroca comitetul partidului na­tional-liberal si-a inceptt m» nea stă­­­ruitoare spre organizarea­­ țețului.? V.niginf! cu însuflețire ni- va Inul târziu nici secerișul bogat­ Președinte. 7. MUNTLAJIU «a s «it olfta uttils sta üig 8!CB gHb­eral fu Bismol- ASPECTE POLITICE D-e general Averescu va comunica Duminică majorități­­le par­lamentare că situa­ța politică internă nu este de ala fel in­cât să poată fi de invidiat. Guvernul nu va avea de luptat numai cu opoziția adversarilor săi firești dar și cu acela a colaboratorilor pe care îl are. ü. Sache Ionescu așteaptă s­ăsirea d-lui Titulescu în țară spre a cere d-lui general Averescu o înțe egere cu opoziția federalizată și dscă a­­cesta va refuza șeful democraților va amenința cu dem­isiunea dln cabinet.­­ Dacă d. Averescu ar satisface pe d. Tache Ionescu ar treimtf­­iumi pe d. Goga, care sub nici un cuvânt nu vrea să colaboreze cu actualii conducători ai partidului național. Hem mterea gu­vernului, care se anunță, ar fi un gest srtic al d-lui Argetoianu care ar vrea să pună pe d. Tache Ionescu în fața unui fapt îndeplinit . Cum se vede, guvernul neavând o linie de conduită bine sta­­biită, dictată de Interesele generale ale țărei, ci dimpotrivă Yîdîța d-lui general Averescu fiind influențată de unele note personale, situația cabinetului e foarte schimbătoare contrastând cu scria a politicei generale, care continuă să rămână mereu rea. 4 Mai mult ca totdeauna, guvernul are azi nevoe de :r*A*pfE Mai mult ca totdeauna, guvernul are azi nevoe de Jîmng 15 ș J­in­te putea da majoritățile parlamentare.

Next