Viitorul, noiembrie 1920 (Anul 14, nr. 3788-3811)
1920-11-25 / nr. 3807
4 * BULETINUL üli AZI: Marf! S3 h'oembrie1920 După ultimele telegrame acordul dintre Anglia și Rusia sovietică în vederea reluărei relațiilor comerciale, poate fi considerat fapt împlinit D. Lloyd George, care suspendase tratativele, deși avansate cu Krassin In momentul înfrângerea trupelor bolșevice de către polonezi, a reluat și a terminat aceste tratative odată cu victoria bolșevicilor împotriva lui Wrangel. Explicația e simplă: înfrângerea lui Wrangel a descoperit frontiera Mesopotamiei și cea de nord-vest a Indiei. Faptul a dat serios de gândit la Londra și astfel d. Lloyd George,căruia nu’i lipseau nici vecchile simpatii pentru guvernul sovietic de la Moscova, —s’a grăbit să închee acordul pentru reluarea relațiilor comerciale, condiționându’linsa de clauze politice și militare. Ca să pună la adăpost de surprizele bolșevice frontierele engleze ale Mesopotamiei și Indiilor, în convenția comercială c» Rusia sovietică, d. Lloyd George a înscris obligațiunea din partea sovietelor de a înceta propaganda bolșevică înlăuntrul imperiului britanic și, în același timp, de a pune capăt acțiunei militare anti-britanice. In asemenea condițiuni, desigur că, pe teren politic și militar, Anglia nu e cea mai puțin avantajată. Franța, In vremea aceasta, se declară indiferentă fată de acordul anglo-rus, care e mai mult rezultatul politicei oportuniste a d-lui Lloyd George. * Criza grecească continuă să fie la ordinea zilei. Anglia și Franța,care până acum nesocotiseră de fapt Italia in secționarea problemei Orientului apropiat și mijlociu, s’au văzut silite, — in urma evenimentelor ‘’din Grecia, să facă mea culpa la Roma. Intr’adevar o știre telegrafică de azi comunică o Întrevedere Intre d. Leygues, președintele de consiliu al Franței, și d. Bminamizare ambasadorul Italiei la Paris. Consfătuirea a avut drept obiect afacerile din Grecia și situația creiată In Orient in legătură cu prefacerile din Grecia. Nu se vorbește în telegramă de rezultatul acestei consfătuiri. Probabil, insă, că la Paris și la Londra se urmărește un compromis cu Italia, a vin schimbul intervenției acesteia în Orient, ca să mențină echilibrul stabilit printr’o eventuală defecțiune a Greciei. E de așteptat in această chestiune o comunicare autorizată de la Roma. Deocamdată, însă, fapt este că telegramele pe acum căteva zile anunțau că Italia va păstra o atitudine indiferentă față de prefacerile, orari se petrec în Grecia și mai ales față de soluționarea crizei dinastice. I Fără îndoială, însă, că o Intervenție a Angliei și Franței nu se va produce oficial la Atena, decât după întrunirea parlamentului grecesc, care iese convocat pentru poimâine. Joi și când desigur vor fi cele dintâi instrcațiuni autorizate în soluționarea crizei dinastice. Până atunci, la Atena k-a produs o declarație cel puțin interesantă, fiindcă dă o lămurire asupra latitudinei viitoare față de guvernul Rally« a partizanilor d-lui Venizelos. presa venizelistă declară că, punând mai presus interesele Greciei decât acele ale propriului ei partid, va susține guvernul Rallys în opera de restaințare națională, întreprinsă de d. Venizelos. 9 . Asupra activităței Ligei Națiunilor, care a început să funcțioeze la Geneva cu mult alai de pretutindeni, se anunță străduința pe are o pune, ca să dea o soluție situațiunei din Armenia. E vorba bine asțeles de o soluție platonică, fiindcă una practică nici chiar Liga Națiunilor nu poate avea pretenția s-o înfăptuiască. Frciestal germaniei contra exceselor dela praga ianeo. *3 — Ambasadorul german la Praga a protestat împotriva atacurilor laupra supușilor germani, cerând desgugubiri, a cătror plată, a fost aprobată tate guvernul ceh, care U’ítj arest incident, a cerut scuze pen Politica externă a letoniei . Declarațiile președintelui Republicii Letona » Varșovia 22 Noembrie. — Intr’un intrterview acordat unui jurnalișst polonez, președintele Republcei Letosine. Czakste, s’a declarat comiptectamente partizan al unei alianțe baltice a Letoniei, Finlandei și Estoniei. De altfel fitm are partitel e Lctojnici doresc această alianță. " I Strângerea, relațiunilor eewioanice polono-letone ar fi. dr.'î! părerea, spreșadintelui leton Czakste, foarfeo in favorabilă realizăr'tei acestui proliect.* Suveranii Spaniei la paris i Lyon. 33. — Suveranii Spaniei sfăau Londra*Luni dim. spre a se s toarce la Paris, unde au și sosât în 1 ’ zi, seara, apăre înaceiași D. SaWn Zamfirescu ta ce... Au trecut 48 dei ore de câtsu contrarele România Nouă a declarat că va produce dovezile acuzațiunei ce a adus d-kr. Dudu Zamfirescu, pne> «cuinte al Camerei și al soc. JRțș^ . ia“, cum că „după un discurs filogerman rostit la Acanlentic, figurează pe lista compăterilor germani cu o compensație de câteva zeci de mii de lei“,— dacă va fi somat de d-1 Dulii« Zamfirescu să o facă, D*4 Zamfiresca nu a somat pânăacum România Nouă să facă această dovadă. De ce ezită d-1 președinte al [Camerei? 1]^-Și dă seama oare că fie ce zi de întârziere îi agravează skita , tin nea ?... ! încă odată, d-1 Dunătt Zamfirescu ! are cuvântul* ’ Unificate monetară Ministerul finanțelor publice tmmătoarea de viziune in „Monitorul Oficial" de azi. Administratorii financiari vor lua măsuri ca până la 30 Noembrie să se retragă toate biletele de 1.000 lei ștampilate ale Băncii Generale dela locuitorii de la țră, prin perceptori, dându-se in schimb bite ale Băncii Naționale. Perceptorii vor intocmi un tablou de numele locuitorilor, suma și numerile biletelor ce se vor retrage și pe cari adfrain.istrația financiară primindu-se de la perceptori le va trimite cât mai neîntârziat în vărsarea casieriei centrale sau se va preschimba la sucursala din localitatea Băncii naționale. I La Arad s’a judecat procesul asa- Isinlor celor doi preoți din Shnand. fost osândiți la 5 ani închisoare toompHcii C. Mangația, Sdefan G, Novac, Nie Mare și Trop iohan, la 4 ani Helpert și Delejan. Din cauaa fortiunei pe Marea Neară, vapoanele n’au putut pleca din gortnul De abia astitati dp an început! „. ..1__8 BB Sandiv, vR T?A mTF.AWATF0.NAL4 rwboîin îFafmism de la Versailles [éiolatiunea congresului corporațiunilor creștina din germania Nauen. 23. — Ministrul Octotiilor Sociale Stegerwahl, ,a deschis Sâmbătă la Essen cel de al 10-lea congres al corporațiilor creștine, care s-a întrunit după o pauză de 8 ani în prezența reprezentanților guvernului, a delegaților oficiului internațional al muncii din Geneva, a unitnei corporațiilor internaționale catolice și a reprezentanților organizatiilor industriale creștine din Olanda și Austria- Congresul a votat în unanimitate 4 moțiuni susținute în mod energic de Stegerwald pentru revizuirea fundamentală a tratatului de la Versailles, împotriva ocupației teritoriilor germane, împotriva furnizărei a 810 mii vaci cu lapte, cât și pentru cedarea unui comitet parlamentar, a unei gazete creștine naționale și a unei bănci populare. Stegerwald a vorbit în favoarea înființarei unui puternic partid popular creștin național, în vederea unei strânse comunități de idei între mișcarea munritorilor moderați din Germania și tuturor conaționalilor. • Corporație creștine dispun de un număr de 1 milion 950 mii membri, precum rezultă chiar raportul comitetului. __■ Programul maritim francez h Megtenni Mauen, 23. Intr’un interview ministrul marinei Landry și-a desvoltat programul său maritim în vederea asigurării egemoniei Frantei în Marea Mediterană, pe care dânsul o consideră ca absolut necesară. Pentru frcest scop Landry are 6 crucișetoar mii ra^e, 12 distrugătoare, 12 submarine. Sn afară de cele 11 crucișătoare care în prezent are serviciul- Ultime .Jean^erea pvema^sif Știri din sursă guvernamentală^ I fac să se crează că înainte chiar i de deschiderea Postamentului, d. Í General Averi cu își va remania cabinetul ' O Tăslăuanu va eși din guvern și în locul d-sale va fi numit d. I. Petrovici. La Bursa din Paris leul românesc a cotat azi 23 de 0 centime. In locul d-lui Ion Atanasiu va fi numit d. Popovici-Tașcă, actualul secretar general al ministerului de finterne. Se vorbește și despre eșirea d-lui eneral Văleanu din guvern și unirea probabilă a d-lui /. Cămărășescu, părinte eJmbroane și „Hesid*1 La un moment dat, conducătorul partidului averescan, din Banat, părintele Imbroane, evreu, și vice-președinte al Camerei, a făcut o manifestațiune imruprivd in „Reșița", refuzând să intre în consiliul de administrație al acestei societăți. De când,mă s'a descoperit ceea ce în realitate e această societate, părintele Imbroane s’a l ăsat, se cede, convins... Astăzi d-sa este împărțitorul în Banat al acțiunilor societaț.el „Reșița“, și caută să consolideze astfel unei societai străine"nu numai minele și uzinele dela „Reșița",nu numai minele si instalațiile statului de la Hunedoara si Cugir, ci si întinsele domenii de peste 100.000 hectare. Care interesează nu numai împroprietărirea sătenilor ci si ofsiiile si cooperativele de păduri.____ E cu atât mai curioasă această atitudine a părintelui Imbroane, cu cât d. Bontescu. — unul din colaboratorii d-lui Vech. — își luase prin Banca Agrară și sarcina împroprietărirei, sătenilor din Ardeal, iar părintelui Imbroane îi place să treacă drept apărător al intereselor țară.Desigur că d-sa va avea să-și dea seama față de săteni de modul cum a știut să le apere interesele. j • Desigur că d-sa va seama față de săteni Urrath k iistirtur pTurtt 05 imnrt scandUesmtat Bansitmissa. In „Monitorul Oficial“ din ai curent se află publicată următoarea autorizație de Iiliport : " „OPERA ROMAVIA: costume confecționate de mătase 1000 bucăți; încălțăminte de scenă 750 perechi; țesături de mătase culori 2000 metri catifea hmtă diferite colori 1000 metri; tulie pentru garnisit costume 1000 mitri; țesături ed fir pentru garnisit 1000 metri; pius pentru tapisar sala 1000 metri; morapi diferiți de mătase 1.500 perechi, tricouri e scenă 400 perechi, garnituri pasmanterie 2000 metri. Farduri: cutii cu pudre, creme, roșu de teatru, roșu de buze, cosmeticuri, grime de scenâ, 6 categorii, câte 200**pachete, fiecare câte o duzină pachetni”. Se vede că „Opera Română“ are de gând să deschidă cu atâtea mărfuri și oarecare prăvălii și ateliere de confecțiuni. D-l Vladimir Cazacliu, șef de serviciu la „Casa Noastră" din Basarabia, a fost destituit din cauza unei scrisori jignitoare la adresa d-lui ministru Gargflid și a directorului Casei centrale a cooperației și improprietărirei, publicată impun ziar din Capitală, O neaa „sisc MMMMBB— 1 ö utliză D-1 Tăzlăuanu a eșit din guvern pe ușe dar a intrat pe fereastră.. Deși de fapt a fost numit ministru al lucrărilor publice, d. Trăuanu conduce și ministerul industriei, cad d-ul președinte al consiliului e ministru numai cu numele la acest departament. De Tazlăuami se ocupa cu asiduitate la ministerul industriei de chestiunea gazului metan. Deocamdată d-sa a înlăturat pe administratorul sechestru al acestei întreprinderi, care avea sarcina de a apăra interesele statului, —da astfel singurul sechestru din Ardeal. A doua chestiune, visare preocupă pe d-l Tăzlăuanu este aceea a fabricațiunii explozibilelor. Am atras de repetite ori atențiunea asupra importanței pe care o are monopolul explosibilului, pentru interesele apărărei naționale. I>1 Tăzlăuanu a pus la cale o nouă societate, căreia Statsci să-i concesioneze dreptul fabricațivnei explozibî în lor. Societatea aceasta zisă „Nobel“ s’a și constituit, zice-se, la Făgăraș, și are ca inițiatori banca Bkgik prin șeful ei, banca d-lui Schul Ier, pe d. Bontescu (se putea" Sără d-sa?), pe d. Webb,care*și gerjuralizeaza astfel activitatea*sa impreună cu d-ul. Bontescu și Tăzlăuanu tu toate chestiunile economice ale țarei românești Ar mai face parte din consiliu și d-nsi C. C. Arion și I. Boamba, care, ca avocat al Statului, a adus atâtva servicii asociațiunei Bontescu, V^ah A Tazlăuajiu-Am dori să știm ce părere are in această chestiune d-1 ministru de războiu precum și ministerul de finanțe și direcția generală a monopoleturilor, ca deținătoare a monopolului ei prozibilelor?... Date fiind personalitățile cari au pus la cale această nouă afacere, nu mai încape nici o îndoială, că se încearcă o acțiune dăunătoare intereselor statului și foarte profitabilă Inițiatorilor. Nu mai insistăm asupuț faptului că in acceastă afacere, interesează direct apărarea noastră națională, sunt amestecate și instituții străine. Unul din motivele pentru cari a reintrat d-l Tăzlăuanu in minister, era ca să-și termine și această afacere. De aceea d-sa se grăbește, căci nu se știe ce se poate Întâmpla, de pe o zi pe asta,„ încă odată, ce crede de ministru de războiri despre toate acestea ? t azi 23 de 0 centime. j E cu atât mai curii -------- Ititudinea părintelui *« TM tac ». ** ÄiiÄ’rtÄ - miniștri, sub președen- jjanca Agrară .«i sare 'neraî Averescu. In acest țarini sătenilor din , vor discuta chestiuni în Timeiul Imbroane ÎX deschiderea parlamen drept apărător al int .4stă sec consiliu de țin d-lui gi consiliu se legătură cu fulul VIUI o rn uzainn CHITI IN n. IV Procesul agitatorilor socialiști „VIITORUL" IN TARA I 113vmti: .--s- • „ T-..w .'1. . fc'r Și* V . 'h.'- '•' Ica ' W A\ •' :i. f'' *. --<-*5* V Ce se petrece în grecia --Convorbirile dintre guvernela englez și frances — Lyon 23.— Convorbirie intre ca HiilKileiea 2 bînetele franceze î brlteo ce urmează w ® S»iS ® Si cu asiduiat«, relativ la atitudinea ce Lyon, aș. — Zîn lor doua guverne în chestiunea Ore. trează ? atitudinea că, punând intejes c*e"" de cele ale partidul. Guvernul francez, para dă o im- *uvern pentru amportanță particulară faptului ca a- d^d ^VePtrioí31"Aceasta atitudine să fie cât mai repede _ ^ , deerminată, stresează energic pe cei din Londra, ca să răspund la pro- Lyou. 23.„t Le puisu tre ce fi sau lacul, ziar? si dună car. Consultarea ambasadorului Kanai la Paris ^ ^ la Cari , ■ TC-2S 810T^ pi Lyon, 23. — D. Leygues, președinte de consiliu, a primi it Luni dim. pe d-1 '• HorsecS, %1. .— Panin Longave, ambasadorul Italiei la spune, că fUitudi Paris, cu care s’a întreținut îndelungatei, în chestiunei supra chestiunei grecești și orientale. D. nu poate fi hot Leygues a primit de asemenea și pe 1 1 convocarea Cam Terref, consulul Franței la Breslau, viitoare atitudine a ziarelor vessisaSiâte Lyon. — Ziarele venizeliste păstrează o atitudine rezervată și declară că, punând interesele Greciei mai presus de cele ale partidului lor, vor susține noul guvern pentru a continua astfel opera de restaurație națională, începută de d-i Venizelos. Ex-Kaisarul la Coria Lyon. 23. — Legațiunea Greciei anunță că știrea, apărută în anumite ziare si după care Grecia ar avea intenta sa instaleze pe tx-Kaizer'vs .Wilhelm la Corfu, e nefoada HL Ce san ® presa engleza Horsea. 21. — „Daily Express” spune, că atitudinea Angliei Pimoei în chestiunea succesiunei grece num poate fi hotărâtă decât după convocarea carierei grece de Joia viitoare. PACEA DINTRE MASîA ȘI POLONIA — Tratativele de la Riga — Varșovia 22 Noembrie, — Șeful delegațiunei ruse la liiga a remnisori, președintelui delegațiunei polonezebuie să se uite dificultătâte de ordin teohgic ,se sunt de regulat. Aceasstă ohaetume va fi aranjată» după opiniunea presei. îd, curând. Declarafida ^eg›gai^iul bolcoves ■ Varșovia 22 Noembrie — Jeffe »a acordat redactorului lui ,JȘnr[fer Poranny un interview în care își exprimse, după ședința de Duiminvică, încrederea în sinceritatea psoifizmului polon. Chiar ținând socoteala de simpatiile polone penai Ahtaita, înainte de toate pentru Franța, simpatii cari se explica prin faptul că ® aut atM au conribuit la restauiransa Rolouie. Joffe este de părere că coexistența pacifică între Polonia burșrheză șii Rusia sovietică, bazată înainte de toate pe relațiuni economix», este posibilă. Negocierile polono-ruse sunt simple discuții economice pe baza predminărilor care vor ajunge în anin vre-o 2 luni, la rezultatul lor favorabil. Totuși, Joffe este de părere că s’ar putea începe relatiunile economice chiar înaintea ecranărei păcii . ’ (B. P. P.) * Sifon, 22. — După o în formațiune din Riga, negocierile polono-ruse au fost suspendate. Joffe a trimis Sâmbătă o notă delegațiunei poloneze, prin care înștiințează pe aceasta că, din cauza neexfientarei de către Polonia,, clauzei adiționale a protocolului, încheiat la 1eoembrie, clauză privitoare la retragerea trupelor poloneze până la frontieră, tratativele vor fi amânate până la îndelinirea acesteia. Responsabilitatea seper <Sinvermi? ibulgar va da sta judecata și pe soțiile conductorilor «a»l au provocat razboar stat fruntași ° ale generalilor, în tcaz că datorită înrâurirea lor, o notă relativă ia «Staațiunea Wtei poloneze rămane i afară de li vânzătoare ne soțiile bărbaților de “Wanin»titlului. Președintele mlfiimiei iKikmezy Do?nbiki a declarat “ ITM“ ,* mult “* 1*3S8 ÎM? nul de a se retrage, dar că nu trec! După o depeșă din Sofia, ziarul O pute sa se uite dificultătile de or! anunță că guvernul a hotărât din teodaie ce samt de restujat. Ai *rnf>&r*c T ® răspundere a mai multor ceastră chestiune va fi aranjată fmmeni politici ?! generali. Dă pumvnn',« î 3* j gr^ tu fi inovătirea de a avea ți ele . ”* nresti', m curand, sa răspundă pentru rezultatul de Declarații la (Sălvaatulul zastrlos. a, războiului, din cauza bi~ bolnave fluentei lor asupra bărbaților. Se ** pretinde că sentimentele șoviniste **■ varșovia 22 Noembrie — Jorfele femeilor pentru c ..Bulgarie med acordat redactorului lui „Kurier Po mate* au hotătrât o anumită mișcare runny"* un interview în își cx- în timpul când Bulgaria îtigă nu emprima, după ședința de Duminică,, sigură dacă Intră sau nu în război încrederea în sinceritatea, pacifici de care varie. Atunci femeile prin mulaj polon, influenta lor asupra bărbaților pars Chiar tinând socotea,]®, de sampaj*® fi fost baza actiunei. Ratificarea aviației Brotrr. și ingen Slavia Lyon 23.—După o informație de la Belgrad, tractatul de la Rapallo a fost ratificat de către prințul regent al Serbiei. generalni Wrmű b Constantinopol Cafil F ® S»ggafS ,smși a«siOăii La Constantinopol, Paris, 23. — Presa franceză afirmă cu înaltul comisar, d. de Martel. Însoțit de misiunea militară franceză a sosit la 19 la Consantinopol,pe vasul Waldeck-Rousseau Generalul Wrangel a sosit pe Komiloff cu ultimii refugiați. Numărul total al refugiaților ar atinge cifra de 130.000 Civilii vor fi repartizați la Constantinopol, Bulgaria, România și Iugoslavia. Cazacii intre 35-40000 vor merge la Lemnos , ceilalți militari la Gallipoli. oda Lie s fisiunilor . * _________fnr .1 ■ . xțf Salvarea Armeniai Bordeaux - Lafayette, ,23. — narea a discutat propunerea Bordeaux - Lafayette, 23. — Adunarea a discutat propunerea lordului Robert Cecil pentru salvarea Armeniei. Consiliul a căutat solutiunea, dar Statele Unite, singura putere în stare să accepeze mandatul, a refuzat. D. Spalacovici (Cehoslovacia) declară că a primit telegrama zilnice,, în care se arată indignarea, crescândă în contul asasinării poporului armenesc, arătând că se făntuesc, prost mai groaznice ca în timpul războiului balcanic. D. Lafontaine (Belgia) promine numirea de către Adunare a unei comisiuni de șase membri care să examineze măsurile pentru a opri ostilitățile între Armenia și Kanal. D. Brauning (Suedia) arată simpatia scandinavă pentru Armenia și susține prepoziția d-lid Lafontaine. Q. ExUfm(r Jbmperiul britanic) insistă asupra dificult^e din chestiune). Pactul societătei Națiunilor vizează state organizate, având frontiere fixe,susceptibile, să ia cont de opinia publică a lipsei civilizate și să se teamă de amenințarea unei presiuni economici fața de necesară și de eficace în asemenea caz. Armenia va avea frontierele fixate de președinte, Wilson, dar inamicul ei Femal, unr ori de origamî, nesimțitori, la streruma opiniei publice mondiale a bloculului economic. Este necesar să se mască, o putere care să accepte responsabilitatea salvării Armeniei. Acceptarea unei solidarități colective de către membrii societății este indoetnică. Drivtaxi (Franța) cere o acțiune imediată si efectivi Co misiunea, propusă prin ă. Lafontaine ■ da speranțe Armeniei, dar ea va cita in întreprindere, după toate probabilitățile. D. Viviant regretă că propunerea franceză a unei fortă internaționale £ a fost înlăturată de textul pactului de la Versailles. Dacă un stat wtajpr- o# o forță internațională ar fi eexistat ca Armenia ar fi fost salvată. ? Adunarea va trribui să ceară consiliului a găsi forța capabilă care să accepte responsaWitatea de a opri ostilitățile dintre Armenia și Kenned impunând o mediatiune și negocieri. D. Nansen (Norvegia) einestic, irimeterei de 90.000 oameni și cheltuiala de 20.000.000 livre. Statele Unite au refuzat mandatul, dar pot lua misiunea actuală de a salva poporul armean. După intervenția d-lui Toma Ionest » (România) care ,a sprijinit pe ă. VIIănin și. d-lui Doherty sprijinind pedilphert Cerii «I Lafontaine d-nii Vivkrini „i Cecil de acord, au prezentat amândouă propunerile, pe cari adunarea le-a primit în unanimitate. Întâi, invitatia constaului de a se înțelege cu guvernele pentru a găsi o putere care sa dupue mediatiunea. 1 A doua: formarea unei comisioni de șase membri pentru a studia chestiuned în caz de eșec a primei propozitiunî. A produs .O mare impresie unanimitatea adunării, conform pactului, asupra unor chestiuni importante. OmafTiul a dus la«Cert»ítat concifractului social . Lyon. 23. — Astfel, cum ședința inaugurală de la *5 SV Noc . Lyon, 23. — Astfel ,cum a decis la ședința inaugurală dela 15 Noembre, Adunarea soc. Națiunilor, voind să aducă omagiul ei autorului contractului social, a depus o coroană pe rochii statuei marelui scriitor. Numele; ocazii dunărei și o mulțime de genevezi au asitat la această ceremonie cu prilejul căreia s-au pronunat discursuri de către d. Garth, din partea Elveției și d-l Hymans, in numele Ligii Națiunilor. —^'Chestiunea 8iDnic ® i’® i 1 statelor In Ligă»^ ’ Lyon, 23.— (începutul lipsește) ...al României și-a dat părerea ca sub-comitetele să cuprindă și slatele vecine, care privesc țările e& riașă să fie admise. Aceasta ar croi și calea pentru disautia asupri r..ei*- 1 -maniei în sub .corridteri 1 km C ’ci 1. •Sub con,. iofeîe :TU căpătai str*tc-^ țiuni sa decidă asupra utrii$;ca*ole p puncte, în legătură cu state' «ur © doresc sa intre în L:gă. 1 .Este .3»fierea lor de admitere in Ligi:. ‘inr&guda? 2) Este guvernuu recunoscut „de jur ©“ sau de .„'at.io*" și de care state andin»? 3) Națiunea solidíaata are .tîk stabil și frontiere hotărtite ? " Care îi este întinderea si ne-inflatia. mi .m lift!. ktlk si.. 4) Are un guvern pe dlen!... Vk ... ne stătător ?. 5) Care i-a fost purtarea îi. p. „tora -executarei ac-lor și asi^j.tav.far în otd’gațliUDic• sale in.<.mai....<.Jc în privința presei spțiunilor tigeriwn> tiu armament. * Qhestiunea a emiterei de lorrecunoașterea de „jure* sau ut, „fa«to“ a fost ricircăta irimre aîțr Kambeek al Olandei. i! H . m'<>■ tor ————sexac—— bciscist prite D-d general Averescu având ca majoritățile parlamentare să fie convocata Duminică seara, în saâa «reședințe a senatului. Cu această ocaziune,prim-ministru va atrage atenția dințaților și senatorilor că situația politică internă nu este fin cele mai ușoare. D. genera Averesen va cere majorităților si fî&a guvernului tot concursul iar lăsând la o parte chestiunile personale și unele animozități dăunătoare In ^Hinauf rind țârei și apoi partidului. Primul ministru va declara că in ziua in care se va convinge că majoritățile nud vor da consumtine«ti vor da concursul nepărări puterec. —--wroo—- , . Maimuí Pci.lli ie Ssîîiiiis simre Pestis ți U’njii I fiarcșiiît.ikM* Wle«tiiky eetre S^Q^I'vra -Viitvevia 22 Nontulr ie. — vse-ri <bn tel o step □ bl j cej Polo ne», u-ur ©salul i îisndsky, a inmânat ,, nStoa ’ rea «crisoaie precedintelui b'ypobhoex v kramtone £ T«ămamul I*. țufa: 1 L »Armata noastră își ««»»• is? de luntele sângeroase la .„re, cu o egală perseverență, a luat mic« armata uhrainiana, atât in ;• impd îtele de motorie cât și în ml.. mari . for încercări. Sângele a cuns da o potrivă și mormintele proUor mt .,m ' piatra fundamentală a întehmei reciproce între cehi, doim prpwe, A<cimi. după doi ani de le A am • <ineenâ contra invaziunei baAo- sAM armata ucrainiană și decid, ci în Iade mai grele lupte, în ...tocul luptelor neegale ca porta sir -trape. f iul pe care era scris deviza :]Pentru libertatea noastră a voastr^. Soia fisiprom 3*J ’iont) Mareșalul Plsudy O scrisoare identică, a fo i libnjrainată, In același timp, Atârmnd lui Petliura, dela roncratul Hazm, ca„etliura, «ten&daat Petliura dela ronoralul Halm, o <mâmdanit de armată polon... . In această scrisoare general ni Hmer mulțumfiete în: jmsneli mat care comandă și în rânduri)- ître 2 luptati unitătile ultrasnnene, nunti greutățile suportate de o iv~t>*fv 181 dorește ca poporul nkin-nlj nă-șî aânșrtt, în cel mai *:-» vf. Hm lasipirati.imele sale de a fi fH..,i. ÍB.-P Gț). Jpcesfdut d în : 'ovul trame,Poik ,uillaj mate? o atreia p mtra frivă, #n'titan, timp, i SÎS W’St 8 ® ä8fifcf i$3K,5.rv . AldonafB-v4 la WMTfiO Ml Ij Cel mai bîri 9 *r5 Cel mai bine informat: IIj Cel mai răspândit Í— ZIAR Di SSARA m nirea acesteia. 5 ” mans, in numele Ligii Națiunilor.■ [UNK]****» ... _______e. ^_______________________________________________________ —si*i> nwinii i"T"iiiiiinMiirig 8 CMEga B^iag JMiniiM iwi>9Miiiüiitiil«nMa^^^.ig^Bengatt^w3iisiifta B^»»»«sfeiiiwiii Ultima oră politică dia tonii lfeüBiilor-nfflieíí,?MiiifiiMEa pssíisbibí oavetSIMHüMi PSraBlB! Spe« Dolanul trenurilor-navetă și al inconvenientelor grave pe cari le produce în administrația C F. R. sistem-ml concesionarei locom.otiv^or, este foarte voluminos. Fapte ca celor pe cari le-am relatat în mameriile noastre trecute și vom continua să le înregistrăm, sunt constatate chiar și de organele superioare de control din direcția generalăa C. F. R. Exploatarea produselor petroliere .Autorizațiunile de circulația mal finei emițăndu-se numai pentrutript nutrite transporturi și pe anume sec finit, zinepa care are de cărat petrol sau benzină pentru export, exasperutiză .idrsmistratia nu-i dă vagon. .ne trebuie să caute cărăuși numai dintre concesionarii cari au prevăzut în autorizare , produse petrolifere", ei cum ei sunt putini, cer prețuri exorbitante IT )—20 000 lei un vagon Pleoști-1,witters...) Tentați de astfel de câștiguri, alți, concesionari car nu au omit prevederea să ceară autorizația de a căra S produse petrolifere, și cari ar fi dispus să lase mult mai eftin ca 15— , 20 mii lei de vagon, încearcă prin toate mijloacele, interveniri directe, stăruințe prin deputați, legațiuni, etc ca să capete o nouă autorizație în care să se prevadă și petroliferele. Intervențiunile acestea complică serviciul. Ocupă pe funcționarii ce le tratează, si iar Igo hi »tot favoruri si nedreptăți. Mașinile nu sunt bine utlizate Un alt inconvenient gram este că mașinile concesionate nu sunt bine utilizate. Mașinle concedate făcând curse neîntrerupte dela originea destinată, ca București-Oradea Mare, orii Chitila-P.Neamț, etc. NU SUNT BINE UTILIZATE, cami atunci fiind ar fi afectate unui depou anumit, făcând curse zise în turnul în azonul acelui depou. De aceia aceste mașini fac în mediu camp drumuri de lună, și cam 35 km, zilnic in loc de 100 km, cum ar face altfel. Isi poate închipui oricine ce medere reprsziv ß această •iifm'ribil în minus, cî £ T mai simtit cars cu rit criza de ocomotivisie_ «o» mare. Dar mam termină." Äiarui JDrentatea“ din Chișinău publică următoarele: „Din « inițiativa mai multor cetățeni fruntași », oraiului și județului Botin s’au pus bazele partidului national-liberal din localitate. S’a constituit un comitet provizoriu de inițiativă compus din d-nii V. Țantu, deputat, președinte* Gh. Bociar, notar public, vice-presedinte V. Vârdanu, avocat, secretar si Me>nvodali, casier. • PăZtă acum s’au»se* îs vs.meroși membri dintre comerciant, medici, etc.. 8» înscrieri se fac >1 J afrocați etc., nu înscrieri se fac silnic", is ! iar mai departe: ■ SD. Zamfir Munteanu. a* »dresați comitetului Partidului Naținal Liberal din Chișinău, următoarea telegramă: j In 17 al unei curente constr i*ndu- se în Soroca comitetul partidului national-liberal si-a inceptt m» nea stăruitoare spre organizarea țețului.? V.niginf! cu însuflețire ni- va Inul târziu nici secerișul bogat Președinte. 7. MUNTLAJIU «a s «it olfta uttils sta üig 8!CB gHberal fu Bismol- ASPECTE POLITICE D-e general Averescu va comunica Duminică majoritățile parlamentare că situața politică internă nu este de ala fel incât să poată fi de invidiat. Guvernul nu va avea de luptat numai cu opoziția adversarilor săi firești dar și cu acela a colaboratorilor pe care îl are. ü. Sache Ionescu așteaptă săsirea d-lui Titulescu în țară spre a cere d-lui general Averescu o înțe egere cu opoziția federalizată și dscă acesta va refuza șeful democraților va amenința cu demisiunea dln cabinet. Dacă d. Averescu ar satisface pe d. Tache Ionescu ar treimtfiumi pe d. Goga, care sub nici un cuvânt nu vrea să colaboreze cu actualii conducători ai partidului național. Hem mterea guvernului, care se anunță, ar fi un gest srtic al d-lui Argetoianu care ar vrea să pună pe d. Tache Ionescu în fața unui fapt îndeplinit . Cum se vede, guvernul neavând o linie de conduită bine stabiită, dictată de Interesele generale ale țărei, ci dimpotrivă Yîdîța d-lui general Averescu fiind influențată de unele note personale, situația cabinetului e foarte schimbătoare contrastând cu scria a politicei generale, care continuă să rămână mereu rea. 4 Mai mult ca totdeauna, guvernul are azi nevoe de :r*A*pfE Mai mult ca totdeauna, guvernul are azi nevoe de Jîmng 15 ș Jinte putea da majoritățile parlamentare.