Viitorul, ianuarie 1921 (Anul 15, nr. 3839-3860)
1921-01-22 / nr. 3853
NMA. gosupfiiil seiof cJ^aig Ave JAgi . s 1 CP*:ArC,.eSpîa ^ W TMmm ^ s Vibrio' s CINEMA „PItTHE PftLACE“ j r4 ..HA^S UP“ cSP ■ CĂLĂREȚUL FANTOMA I ^ Mare cinema roman de HistfT de Bfssay || Jl9L JOTUyJXi. I iMinUI Eiriskrift“ ti ai te»M ttfa>!|W** «NHweeeeee Tesîr al JBîfflil MA SK Compania dramatică «Bulandra” Astăzi Joi 20 ianuarie 1921 »HOTII“ Vineri 21 Ianuarie 1924 „« OT 11“ > Sâmbătă 22 Ianuarie »HOTII“ Duminică 23 Ianuarie MATINED „RAZAMNUI** SEARA ^ SOCIETATE ANONIMĂ ROMANĂ SELECT 1 CINEMA I CENTRALI |Cel mai frumos succesm TINA I I XE0Í „ULM I Ü i| „H ©Tir* 4: Luni 24 Ianuarie MATINED ‘ v „rmiului“ Biletele si Casa Teatrului. Telefon 52/51. TEATRUL ALHAMBRA Astă seara la orele 8 luni, precis și noile debuturi TRUPA ROUSSJERE cu celebrul liliputan „Antonio“ 3 K. D. WELSTONS neîntrecuți jongleuri moderni KRASOTKA fenomenala Dansatoare (8 ani) rusă TRIO ORELLY ' In superbe dansuri clasice BARON de...? celebrul Compozitor și Bariton Polonez Walerîcă S*mî de Orafjotais* în noui cuplete, etc., etc. PROSPECT de SUBSCRIERE Șansa De către „Banca româneascâ“, „Santa Agricoli“, „Banca Generali a Țării Românești“, „Banca Comerțului“ „Credial Extern“, „Creditul Techmic**« „Creditul Tec&sec Transivănean** și 01 Engine? Constantin C. Bufin, s’a înființat o Societate] anonimă română cu numirea: „MM pentru Intreprisri Electrice“ cu un capital inițial de 20(06&.4H8 lei, împărțit în 40.000 acțiuni la purtător. Aceastai noua întreprindere are de scop de a se ocupa de tot ceea ce privește instalarea și exploatarea instalațiiiilor electrice de tot felul: utilizarea energiilor naturale, centrale electrice, tracțiune electrică și în general toate aplicațiunile electricității, lucrând fie pe compt propriu, fie pe al teriitor, fie în orice fel de participațiuni. Primul consiliu da Administrația si acestei £ © siatăzi asta fi QSKjf&iss din următoarele persoana: AHSISEn S&LI ®«$V, fost Ministru U. P. SfS^AUSSCII, Directorul General al Băncii Românești I. ORLfÜlCIU, mare proprietar CORNELSU BALTIANUU, Directorul General al Creditului Tehnic la KOVNCS, membru în Consiliul de Administrație al Societăței Căii Ferate Electrice Arad-Podgorie Aa USS.I.AN34, membru în Consiliul de Administrație al Societăței Anonime de electricitate Arad. (OnSTAM D. BU$AA, Profesor la Școala Politecnică din București. Societatea a obținut autorizațiunea de a funcționa prin sentința No. 8/921 a Tribunalului Hfov S. I-a Comerț. ’ Mai multe afaceri în legătură cu scopul Societatei sunt în curs de tratare. Primele afaceri preluate deja de către noua intreprindere sunt: a.—Distribuțiunea energiei electrice în orașul Arad și împrejurimi, prin o uzină electrică proprie de 6000 c. p. instalată modern cu turbine cu aburi; b. — Distribuțiunea energiei electrice în orașul Deva și împrejurimi, prin o uzină electrică proprie de 1.100 c. p. c. —Linia ferată de 60 km. Arad-Pankota Ș» Arad-St a?3a aradsta« modern instalate și exploatate electric. In scop de a face să participe cât mai mulți la această nouă întreprindere, fondatorii au hotărât a pune la dispozițiunea publicului o parte din capital, în care scop o subscriere publică va avea loc în următoarele condițiuni: 1. Subscrierile vor începe în ziua de 24 Ianuarie 1921 cor. vor dura 5 (cinci) zile și se vor face între 3—5 p. m. Ia casele următoarelor instituțiuni: Banca Românească, Str. Smârdan No. 5. Banca Agricolă, Str. Lipscani No. 3. Banca Generală a Țării Românești, str. Lipscani No. 1. Creditul Tehnic, Str. Marconi No. 1.Electrica** Soc. Anonimă, Str. Matei Millo No. 2. Consiliul de administrație își rezervă dreptul de a închide subscrierea și înainte de termenul fixat. 2. La subscriere se va vărsa 30% adică 150 lei de fiecare acțiune plus 30 lei de acțiune drept taxă. Restul sumei se va vărsa după hotărârea Consiliului de Administrație. 3. Repartizarea acțiunilor se va face de către Consiliul de Administrație. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE CURÂND VOR SOSI AUTOMOBILE LANDAULET FifsT TYPE II la Socul sfii Uninit Moiil „ Leonida ” Co. Deltei BUCUREȘTI, CALEA VICTORiil © 7. Fabrica ie varfi și Pornite BUFTEAAduce la cunoștința Autorităților Sanitare, Domnilor Farmaciști și Droghiști din întreaga Românie, că procurându-și materialul prim necesar, a început să fabriceze M Hnicinii pe care a pus-o In vânzare ca Hare reducere de pretori. PENTRU A ÎMPIEDICA IMPORTUL VATEI DIN STRĂINĂTATE Expedițiani prompe prin poștă și Cale Ferate în întreaga Românie — In București serviciu la domiciliu — Informationi și preturi curente la Reprezentanta Generală Lázár L. Sanft . Co. București.—Str. Mărăști No. 2 (fostă Banului),—București Manu CMMU Vineri 21 Ianuarie st. n. 6 Beiutism extraordinare 6 ca 7 meti Pentru prima oară în Capitală Sâmbătă 22 ianuarie st. n. ii iisie i Hsif Duminică 23 ianuarie st. n. 2 In MmMm 2 Matineuța ora 7 p.m. și seara la 5 Biletele la Gassa Circului și la Degen Calea Victoriei WIM— SEIFU DE VÂNZARE UN ATELIER FOTOGRAFIC cu aranjament complect și cu mai multe încăperi laterale, în centrul Clujului. Localul se poate aranja pentru Prăvălii, Bănci, tipografii și evecual pentru administrație de ziar. Vdressa: Ratano Plesiasne Roumaine, Cluj, str.Regina Maria 34. 1 Drăgălașa copilă care- I a obținut un succes atât de mare în g Ippeil I Monopol Sau orife S ípitalulü si 1USE I a tot felul de cereale, verdețuri, lăsturi groase și gunoi, sistem «Imperial» din Meissen, în stare folosibila, [foarte puțin uzată dimpreună cu toate] I accesoriile să vinde pe lângă un ț preț moderat la FABRICA DE FORAJ Societate pe Acțiuni In DiVB, H&3DE&L. ca să ne fi întâlnit cu totiî sprit cuiele drapelului AhcyaL“. D. Const. Neamtu pune apoi în lumină faptele caracteristice din trecutul partidului liberal din Gorj. „Daca cercetăm iistoricul acestui partid, apei trei mari trăsături apar luminoase si se desprind din frământările sale. Partidul liberal gorjan a avut întotdeauna ca punct cardinal, călăuzitor, să-și pună încrederea în ea, banii de elită și de muncă ai partidului nostru. iânid pe rând ispas ! Partid a scos în lumina arenei noastre politice pe Vasiie Lancar, pe Ar.h. Moschuna, pe Ion Carabotescu, pe Dincă Scchileru, pe Titu Frumușanu, oameni de muncă, de caracter si de laV-+, cari au fost fala județului, si unii dintre ei, fata țârei, ilustrând fie parlamentte., fie dregătoriile mari în fruntea cărora au stat cu mintea, cu voia ta și cu sufletul lor. Partidul liberal din Gorj a stat, apoi, in fruntea marei mișcări pentru democratizarea vietei noastre publice și pentru trezireai, conștiințe politice în clasa tărănească, trimiterea în parlamentul tăreț a „țăranului“ Dincă Schileru, într’o vreme când mentalitatea . .venuitară“ era atotputernică și când o conștiință politică țărănească era mai mult un ideal îndepărtat, constituie una din manifestările care dau dreptul oȚtranizărei noastre să revendice cu mândria un loc de frunte. ,în luptele dala pentru triumful principiilor democratice. In sfârșit partidul liberal din Gorj ori care au fost în trecut fludesitiile politice cu înălțările și ceoberarile lor inevitabile, a rămas totuși neclintit în tăria ei conștiința sa. Este desfoil să ne educem aminte că după criza puternică din 1888 când tara întreagă părea că ea „ridică cu mânie împotriva partidului liberal, marele Ion Brătianu^ nu a greșit decât în județul nostru , recunoștiința care trebuiai să fie « neamului întreg.. si %s1u/... bupă mai mult de 39 de ani, partidul liberal poate ea-și amintească cu Blandric că marele Român a închis cehii ca senator de Gorj. Citadelă a liberalismrului roman nasc — iată ce am fost în trecut ! Și astazi, când ne promenim casa, e bine să ne reamintim de trecutul nostru“. D- Const. Neamțu face apoi o sungră analiză a situatei interne și externe prin care trece țara, stăruind asupra urmelor evenimente, cari au adus guvernul actual la cârma tărei, și punând în lumină disproporția intre »dejchiile pe care tara nevrozată le punea în el si constatările facute asupra realizatei zilei de a^i după 10 luni de guvernare- Față de aceste constatări le grătura, pe care un fanatizm unic în istoria noastră ,o pusese peste ochii țării, a căzut și o datorie nouă se impune parttidului liberul :«ú’pntruu a tinta nădejdea tSfflu.. Pentru a fi !» înălțimea acestei nădejdii*, se impune o nouă organizare a partidului în legătură cu noile împrejurări create de sufragiul universala Disa explică pe larg punctele cardinale ale nonei organome, arătând că dacă imputsiunea și directivele se dau de la centru la periferie, voința [ și ho,târârile în partid se manifestă ? de la periferie către centri și stărnește mult asupra vieței de partid în comune: explică apoi punct cu punct dispozițiile hotrot statute punând în lumină rolul și atribuțiile diferitelor comitete și sfârșește zicând. Iată care sunt noile statute, oricât ar fi de perfecte, ele nu pot decât să fixeze cadrul in care se mișcă activitatea partidului nostru, este astuia datoria d-tră re faceți ca în acest cadru să docotească vieta. La muncă dar! Urale nesfârșite acoperă cuvintele d-lui con’t Neiamtu. Este un moment de mare și sinceră emoție. Aclamările trn orabiile durează câteva clipe. Ala«50r*»si «3âferS3©B©r «O Congrasul adoptă apoi noile statute și desemnează membrii diferitelor comitete. In bironul de conducere se aleg: Președinte de onoare: d-1 dr. D. Culcer. Președinte: Const Neamțu; vicepreședinte: dr. Hasnaș si Gh. Tătărescu; secretar: I. Micodiji si casier: Const Balanescu. In delegația permanentă judeteană se aleg d-mi: V.Arjocianu, I.S. Dogaru, Pr. V. Dobrescu, N. Frumușanu, Ton Mihail Gele, O. N. Popescu, I. D. Petreacs, D. Plecan, G. Stolojanu. P. S. CONSTRUCȚIA MODERNA Sec. Anonimă stemiână Str. CAROL No. 19 (local propriu) Vărsământul II la acțiunile Societăței, expirând dela 30 Decembrie 1920, d-nii acționari cari n’au efectuat Încă vărsământul, sunt rugați de a-i face cât mai grabnic, spre a nu fi expuși prevederilor art. 170 cod. com. Consiliul de Administrație. ’ „«GLĂJESC« Grupaj de Industrii București București, Str. Isvor 98. In vederea terminărei instalatiunilor fabricelor afiliate si anume: M11T FABRICA DE MOTOARE. „GIB“ FABRICA DE CONFECTIUNI RI „GIB“ FABRICA DE MAȘINI ȘI INSTRUMENTE AGRICOLE, precum si PENTRU INTENSIFICAREA FABRICATIUNI DE BERE ȘI MALT. DEJA ÎNCEPUTE, Consiliul de Administrație ai Societatei noastre a desis să ceară Domniilor actionalre. EFECTUAREA CELUI DE AL II-LEA PARLAMANT DE 40% sau 200 LEI DE FIECARE ACȚIUNE. Plata se va face INTRE 20 IANUARIE ȘI 10 FEBRUARIE 1921, la BANCA DE SCONT A ROMÂNIEI, Str. Lipscani No. 5 (colt cu str. Karagheorghevici). Pentru varsămintele neefectuate la timp, se va percepe o dobândă de 12%, Consiliul rezervându-și dreptul de a procedai conform art. 170 din Codul Comercial. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE : UN CĂMIN 1 cu in. •• _ • r ’ psotfB minu1 .— Pentru călătorii nevoiași pe care nevoi‘ Ie îl aduc în Capitală sau îl fac să plece • de aci, ministerul muncei și al ocrotirilor sociale a înființat in calea Griviței No. 1 158 un cămin en de top acești nevoiași să poată găsi un adăpost și o hrană scăpându-i de specula deslănțuită contra lor de hotelierii și negustorii improvizați cari mișună prin apropierea gărei de Nord. Acest cămin s-a inaugurat astăzi de dimineată la orele 1o dimineață în prezența d-lui ministru al muncii și al doamnelor 5 f din comitetul pentru asistenta socială. —*-----coxoo--------l [serbarea | | BOBOTEZEI l _____ • — Serviciul religio».Defilarea — Erî s'a sărbătorit în Capitală ziua botezului Mântuitorului. La orele n și jum. Í a sosit la biserica Zlătari, M. S. Regele ■* însoțit de A. S. Principele George al Greciei. Trăsura regală era escortată de regimentul de escortă regală. In biserică mai au luat parte membrii guvernului, afară de d. gederal Averescu, miniștrii țărilor străine, d-nii președinți, și membri ai Corpurilor legiuitoare cari se aflau în Capitală, înaltele Curți de îcasațiune și de conturi, Academia română, Consiliul administrativ permanent,1 .•Consiliul superior de agricultură, Consiliul superior al comunicațiilor, Corpul I _ , profesoral universitar, Baroul advocațiilor, Curțile și tribunalele, d. președinte al , comisiunii interimare cu membrii comî 1 •isiunii. Camera de comerț, atașații militari a streini, ofițerii generali și superiori cari a,nu sunt sub arme și funcționarii „supeeriori ai Statului, iar unitățile din Capi... tată ' au fost reprezentate prin. ... ..1 .. .! !oK . ! Sfințirea apelor și serviciul religios a fost făcut de I. P. S. S. MitropolituL Primat dr. Miron Cristea, înconjurat de clejirul mitropolitan. I După sfințirea apei s'a format cortegiul din frunte cu Mitropolitul Primat, mergând până la cheia Dâmboviței, unde a fost aruncată crucea. In acest moment la Pirotehnia armatei a tras tot tunuri. Defilarea . După săvârșirea rugăciunilor a urmat a ; defilarea în fața M. S. Regelui și Diado-Jiului Greciei, pe Calea Victoriei în fața biseric’el Zlătari. La defilare a luat parte; câte o companie din toate unitățile din Capitală, cari au fost puse sub comanda generalului Papana. ^ 1 M. S. Regele a rămas foarte mulțumită ,’de felul cum s‘au prezentat trupele. 2 | Solemnitatea a luat sfârșit la orele 12 ît ?' 45-L- - - —-COXOO—'■' —110 mmm societate! cuntiaelor școlare din jud. Ilfov în ziua de 17 Ianuarie 1921, s'a ținut în Palatul Prefecturii de Ilfov, adunarea Societății Cantinelor școlare din acest județ. Darea de seamă făcută de Consiliul de Administrație al acestei Societăți, a fost fiv citită de d-l I. Ghiață, inspector școlar, și î din ea rezultă următoarele date mai ius semnate: 1) Societatea are ca președinte pe d-l . I. I. Niculescu-Dorobanțu, care muncește fără preget, ca această societate să dispună de foinduri, cu care să se întrețină cantine pe lângă școalele rurale, să se cumpere cărți și rechizite școlare pentru elevii săraci; să facă coruri vocale și religioase. din elevi și adulți; să se întrețină un inteternat în București pentru fiii de săteni la care urmează în școalele secundare; să se a> acorde premii pentru coruri și lucrul magi nal; să se facă excursiuni cu învățătorii, elevii și sătenii etc. 2) Capitalul societății, la 31 August 1920, s-a ridicat la suma de lei 219.839.47, 3) Adunarea a admis în principiu, ca Societatea Cantinelor să dea sprijin Casei Școalelor pentru înființarea Căminurilor l)culturale la sate. 4. --------------COXOC---------— s Banca Basarabiei Iașiființari, Consiliul de Administrație hotărând efectuarea t , celui de al douilea vărsări rând de 40 la sută asupra F* acțiunilor noastre, domnii acționari sunt rugați a ți plăti câte cei 200 de fie 7care acțiune, presentând ? certificatele provizorii. Vărsămintele se vor efectua între 20—31 Ianuari99 i 1Î3 • E BANCA BASARABIEI, Chisînău f BANCA GENERALA A ȚARII ROMANEȘTI , și la toate sucursalele lor. ie Pentru vărsămintele întâig h ziare se va percepe 10 la Sută dobândă. Siflicatul Ziariștilor din uclRsul Comitetul Sindicatului ziariștilor din București întrunit în ziua de 17 Ianuarie st. n. c., a hotărât conform art. p din statute, să convoace pe d-nii membri ai acestui Sindicat, în adunarea generală a~nualei, pentru Duminică 30 Ianuarie C. Adunarea se va ține în localul camerei arbitrate din Palatul Camerei de Comerț, începând la orele 9 jum. dimineața. In cazul când la această primă convocare nu răspunde majoritatea membrilor înscriși, adunarea se va ține Duminică 6 Februarie st. n., în acelaș local și aceiași oră, cu oricâți membri vor fi prezenți, conform art. 11 din statuie. La ordinea zilei vor fi următoarele chestiuni: 1) Darea de seamă de mersul moral și material al Sindicatului în cursul anului expirat. 7) Raportul d-lor cenzori asupra gestiunei financiare a comitetului. 3) Votarea proiectului de buget pe anul 19a. 4) Alegerea a trei membri în comitet, în locul celor eșiți la sorți ,în baza art. 1 și al 3, cari sunt d-nii C. V. Bacalbașa, Henry Durand și Iosif Nădejde, precum și al celor 3 cenzori și a trei membri supleanți în Juriul de onoare. 5) Votarea de noi membri a fost adusă de comitet pentru a fi supuse aprobărei adunărei generale, cererile de înscriere în Sindicat a d-lor G. Rădulescu (Argus), V. Scăntee (Dimineața), V. Lefter Ivedea (Dacia) și A. Nora (Izbânda). 6) Chestiunile ce vor fi puse în discuție de d-nii membri ai Sindicatului. Această înștiințare ține loc de convocat' -00x00-COMITETUL TEATRU-MUZICA TEATRUL LIRIC.— Opera: „TOSCA“ cat d-na Elsa Bîanf. -Drenețiur Ca piperii a găsit cu cale, ca unde din rolurile încredintefte d-n nei Ivony, să fie cântate și de noua cântăreață d-nai Elsa Bland. Pentru lumea muzicală, femeie sopranei este foarte cunoscut. Nu e un nume cJelebru, dhiar în orice caz e al unei atiste care s’a bucurat și, poate, încă sebucură de o aleasă reputație. înaintea publicului românesc nu apare pentru prima dată. A mai fost ascultată la Ateneul, activit câțiva ani într’un festival Wahrter portcum și la LieidertaM fntr'un concert în egro s’a prezintat cu lecturi. Și atunci ca și acum d-na Eland a dovedit serioztatea școalei die care dispune și rutina căpătată în decursul carierii de sala artistice. Se menține încă bine în regăsind unjrldiu și are multă strălucire și siguranță în ceil acut. Articularea cuvintelor și expresia frazelor pot servi de exemplu cântărreților noștri. Jocul de scenă trădează cunoștiinteae, simțul, practica și mediul artistic în cade a trăit. A repurtat cu rolul titular din Tosca un Inimos succas. Toate aceste dogii însă, nu îndrltuesc pe nimeni să creadă, că d-na Ivony, care a acceptat angajamentul de soprană de stagiune, o pun pe o treaptă ceva mai inferioară. _iou Vădilă intriturna din introdus și acest atanc, pentru a înlătura vre-o confuziune sau bănuială atât din partea d-nei Ivony, care și-a câștigat pentru totdeauna reputația de mare artistă, cât și pentru publicul carre fără vi*t sau ștâe și ar putea admite vreo gradație. • Cutea merge și asculta pe d-na Blând, însă ne păstrăm și continuăm să avem admirație pentru arta și bunăvoința d-riei Ivony. Tenorul Cellani în Cavaradori pasabil. D-l Costescu-Ducatin minunat Interpret al lui Scarpia s’a impus cu ireproșabilul sân joc de scenă. Vooga însă trădează urme de oboseală. Orchestra trebue neapărat complectată cu coardele necesare, altfel denaturează partiția. Nu știu ce crede d. Ciovanelii, care a dirijat ? Lume multă și satisfăcută IMARO'I. Select Cinema Central ULTIMELE ZILE Cel mai frumos succes MAXIM W* „Ultima fiosmiura“ i drăgălașa copilă care a obținut un succes atât de mare in „MIGNON“ Monopol Sarph Teatrul , LYRIC" OPERA ROMANA Societete £ citi*ieâ SUB ÎNALTUL PATRONAGIU M. S. REGINA MARIA gzi Joi 20 ianuarie 1921, orele 8 jum. seara precis SAMSOH SI DALILA Operă în 3 acte de P. SAINT-SAENS Enataloga Agenția FEDER«