Viitorul, ianuarie 1921 (Anul 15, nr. 3839-3860)
1921-01-13 / nr. 3847
Anul al treisprezecelea -Nor* Iași . ___ . . . » 60 11 íjasil luai . . l Trei » . __ 30 || Trei » Lei 240 . * 120 . > 60 REDACȚIA STRADA EDőARD QÜ1NET No. 2 (Via-A-vis de Hotel Capsa) administrația ,V,«.V„ STRADA ACADEMIEI Na >7 TetefoantUs Direcția 01/23; Redacția *1 Administrația 49IH2 șl tStll ANUNCIURl COMERCIALE Se primesc direct la Administrații» ziarului, strada Academiei No. 17 si ia toate Agenții de publicitate REGIMUL STRAMTORILOR S’au facut, după doi ani dupa Îjidireerea ampistițiului, tot fetul de încercări de a soluționa chestiunea Turuie șî a jagimului strâm toxitor. Din toate aceste încărcări nereușite pdna azi, un fapt a acesH în evidență și animit că „conc,ortul european“. Representat adumei prin Antantă, de fapt nu exista, de vr«ace ce fiecare din cftîts trei mari puteri, Ausiia, Franța și Italia, au o altă politica în această chestiune. Nngroșit, România e direct interesată la stabiliirea viitorului regam, al Strâmtorilor și al Constantir«opou- Its, căci de îbertatea nmvigațiimei prin Strâmtori depind» însași desvontarea vieței sale economice viitoare. Bosforul și Dardanolde nu sunt numai un punct izolat, un canal sau o simplă strâmtioare, cum ar 0tic pidă druimitorul,— ele cuprind un întreg teritoriu, pe un mal și pr cellalt al Mărci de Marmara și al Bosforului, și de stăpânirea efetivă a acestui teritoriu irEivife garantarea luKTtatoi navigatoriei. Este incontestabil că numai un așezământ internațional poate da garanția acestei libertăți. De aceea, atât teritoriile de mamnäbele maluri ale Strâmtorilor, cât și orașul Constaritinopol, de o populațiune cam de 2 analioane de locuitori, treime să intri în sfera de atribuțiuni a acestui regim international. Regimul international treime să aibe însă la dispoziție și forța necesară pentru apărarea libertatei navigațiunei, spentau ca ea să nu fie supusă vexațiunilor sau nuf Urtitelor unor anume interese singuratice. S’a crezut că se poate menține o Turcă specială la Constantinopol, gonind pu Sultan în Asia Mică, iar la Constantinopol comandanții naili Ziarul „Socialismul“ ne arată că băile comunale se repară tocmai în zilele când lucrătorii fiind liberi ar putea să i profite de ele. Și ziarul acesta adaiugă: „la primărie conduc picioarele nu capetele“. E una din tairi, francezi, englezi sau italieni să rărite opinii ale „Socialismului“ cu arbe de fapt forță arobată proprie în care suntcn de -Știri»*J. dispoziții ©. Cum Insă fiecare Stat care ar dispune de o asemenea forță armată, comandata de un național, ar putea fi aplecat să pună această forță la dispoziția exclusivă a propriilor infamse alle Statului respectiv, iar nu în serviciul cauzei generale internaționale, regimul acesta nu este desigur cel ideal. Astăzi, după cât se pare, chestiunea aceasta se dăjnă bețțe. Toată lumea se pune de acord asupra unui principiu: că trebuie să fie la Constantinopol un regim internațional Dar tocmai pentru că este acolo um Stat slab, se credea că se poate împăca existența acestui regim internațional cu principiul menținerii suveranității turcești. Soluțiunea pe care azi o preconizează francezii era cea normală, la care trebuiau să se gândească de la început. Tocmai pentru ca Strâmmtorile și Constantinopolul să nu cadă sub influența corectă a vreunei puteri care și-ar fi apărat mai întâi interesele proprii, soluțiunea era menținerea Turciei, dar sub controlul intermațional,— așa cum s’a făcut cu comisiunea europeană a Dunărei, cu sediul la Galați,— care și-a menținut competința de a asigura libertatea navigațiunei,—i dar n nefoiTa să-și găsească forța, la nevoie, în forța teritorială a erei respective. Sause va lua această solutium., sau atunci trebue să ne așteptăm că Strain, torile și Constantinopolul vor scădea sub influența de acttan a unei singure puteri tin cuie mai direct interesata ca să se creeze, — sub pavăza regimului internațional,un regim, favorabil propriilor sale interesti. Negreșit că pentru România interesul e da să se realizeze internaționalizarea Strâmtorilor și a ConstluiriinopubicB, cu garantarea reală, iar nu numai de formă, a acestei ki 1 tarnaționalizări. România are desigur tincipiul și datoria să participe sub toate formele la stabilirea acestui regim, cu egalitate perfectă de drepturi și datorii, dar nu sub formă de jumătăți de voturi sau să fie tratată pespătoriie inferioritate față de statele mari, nici că contribuțiunea forțelor ș i la Strâmtori sau Constantinopol să fie legată de alte expedițiuni teritoriale ce n’au nimic comun cat regimul de acolo, singurul care o interesează. Rentax că tihostiunea e la ordinea zilei și a ajuns, fie pare, în faza realizărilor, am limit sa reamintim aceste câteva puncte ale politicei pe care interesele vitale ale cărei o dispută. -----------ooxoo---------ZI CU ZI D. Toma Ionescu în declarațiuniile ce se face cu privire la ajutorul că România l-a oferit—prin glasul d-șaie—Armeniei, spune că nu era vorba decât numai de 450 de soldați și aceștia toți voluntari. Ar fi curios de știut de undei era sigur d. Tomia Ionescu — sau francul său ce i inspirase această idee -- că se vor găsi 400 de soldați români gatta a se expune pentru cauza Asiei Mici, a Armeniei, ori mâine a Turcestanului? Dar noi credem că indiferent de număr, scoace nu se putea toliera nici într’im dhip wa ca soldații români să se transforme în jandarmiăi unei cauze străine. Acest l kie nu unul pricepte nici d-l Toma Ionescu, nici d. Take Ionescu. Telegramele disperate pa cale d4 Take Ionescu se trimite în străinătate cu privire la pericolul de la Nistrul, ori la cea de pe Tisa na dovedește că d. Take Ionescu se află iar într’o criză de apel ca teroice, în care fuga îi apari ca singura scăpare. Ziarul „îndreptarea“ are cuvinte tari pentru acribi cari arată situația de pe Mistru ca periculoasă Țineta sa remarcămd că acest apel la cumințeniei și acest blam adus alarmiștilor vizează uirect pe d- Take Ionescu. —----------00X00--------— UNGARIA FAȚA IUI VECINII SAU DECLARAȚIUNILE CONTELUI TELEKY — P 18^® î^ministru corespond entullui unui *iar eagrex, cari sunt Primul ministru al Ungariei", contele Teleki, după ce a prezintat noul cabinet Adunării Nationale, a dat coresipondaniuliui lui .„Mianchetster Guardian“, din 29 i Decambrie, următoarele desilarațiuni asupra relațiinnîlor Ungariei cu statele vecine: , Relatiunile cu vecinii „Guvernul ungar, a declarat primul ministru, are intenția să neatabilească relațiuniile coart dale și poltice cu statuie vecinei Ihîtiâfî se poate mai repede. Ungaria a început negocierea în acest sens, chiar de pe timpul existatirii guvernului alb t contru-repolutionar de la Seghedin, pe fronteieagimului comunist roșu. Redul guvern, numit guvernul din Seghedin, al cărui ministru pentru afacerile streine a fost contele Tüeki, a Incercat să intre Sn tratat în In această privință, cu Serbia și cu girvwnnul provizoriu român din Transivania. De facto acest gin vom avea un reprezentant la Belgrad, dar cu guvernul român nu putut lega nici unii 'de raporturi, deoarece prima Condițiune a guverrubi ungar de atunci era încetarea persecuției Maghiarilor. (Acuși guvern ungar era o improvizație ridicolă care s’a refugiat la noi, curând protecția comandamentului supean din Transilvania așa că afirmația d-lin conte că un asemenea guvern care era cât P’act să fiel pus ântr’ui lagăr de internare de format nu ne putea pui»", condițiini Nota Red.). gajproriuriisa cu România : „Guvernul următor, după ce Românii au ocupat mare parte din Ungaria și Budapesta, a căutat să lige raporturi de recondiiene econoi«irijă și comerciala. ..P regretabil că ocupația românească și redrastria armatei române au îngreuiat și mai mult situația. „După ce Românii s’au retras din Ungaria după ce s’a ales Adunarea Națională, după ce s’a incheiat pacea și semnat, guvernul ungar, în carta; guvern contele Teleki a fost ministru de externe, a făcut tot posibilul și a căutat cu toate mijloacele sa reia relatiimile diiplomaticte cu Serbia și cu România. „După un lung interval Serbia a trimis un distins diplomat la Budapesta, dar Legația Românească nu s’a deschis încă și personalul românesc va sosi peste câteva zile. Ungaria a avut în continuu un reprezentant la Belgrad și într’un timp, - a rechemat pe reprezentantul său, cu toate că guvernul iugoslav, întrerupsese relațiunile cu dansul. „Cu Cehoslovacia stăm mai bine și de mult avem relațiuni diplomatice cu această țară. Pe stabilirea relațiunilor diplomatice cu Ungaria MWTTTir i ¥ lîmn~irmnTi iwn vinilin awcgW „Restabilirea relațiunilor diplomatice între diversele state dunărene este de cel mai mare interes pentru Ungaria. Dar și țările victorioase nu aedeași interese. Locuitori din teritoriul ce au trecut la statele vecine prin tratatul de la Trianon se resimt legați de Ungaria și Ungaria de dânșiii!) „Dedai —„accentuiazâ primul ministru contele Teleki — după cum am afirmat in adunarea Națională că Ungaria are intenția să reia numai decât relațiunile comerciale cu țările vecine. Dacă relațiunile nu s'au ruinat până acum nu este vina Ungariei. Tratativele economice cu Austria au dat bune rezultate. -----—ooxxoo--------- M Hsosaljpaatlnr In loc de ordine și ecc» «n. - -rriTrt .-TTfení i «Miiil nomie, — derordâne și risipă Chestiunea situației financiare a țării devine din zi in z mnai scriousă. Faptul ca Ue aproape un an de este zi'are un ministru de finanțe răspunzător, că n’avem un buget de venituri ți dultueli, că guvernul nu are nici o patrice financiară, nici o ordine în dedudi, faar ca haosul financiar al tarei să fie complect și destrăbălarea in finanțele statului fără de precedent, nn. guvernui se vede nici cea mai mică preocupare pentru această situație precară a finanțelor publice, care până în cele din urmă va ajungă să paralizeze mersul treburilor publice. Funcționarii din ț oră nu sunt plătiți unii de luni de zile, soldele soldaților de asemenea nu sunt plătite de mai multe stem, iar la Casieria centrală din București se refuză achiUarea mandatelor pentru simplul motiv că nu există numerar în tezaurul public. Și cum să nu fie așa când o desorganizare complectă domnește în ceea ce privește încasările ? Pe lângă destrăbălarea și dezordinea în cheltueU, nici măcar încasările nui se fac. Ministerul de finanțe- care în trecut era departamentul care reacționa, chiar când un guvern nu-și făcea datoria, azi nu mai reacționează. O dezorientare complectă și o părăsire a tuturor tradițiilor hurie domnește acum și la acest departament. Șefii de serviciu din ministerul de finanțe s’au pătruns de ideia că , singurul mijloc pentru îndestularea nevoilor Statului este tipărirea necontenită de bilele de bancă. Astfel , ei susțin că nu suferim de inflațiune monetară și că Statul trebue să trăiască din emisiuni din ce în ce mai sporite. In vremea aceasta țări ca Franța , caută prin toate mijloacele să-și reducă infratiunea monetară, mult mult mică decât la noi. Astfel Banca Franței reduce circulațiunea de la 27 la 24 miliarde, deși, păstrând proporțiile, această circulație pentru o țară ca Franța e de 2—3 ori mai mică decât a noastră. La noi, nu numai că nu se ia nici o măsură în această privință, dar înfiațiunea e sporită prin noi emisiuni. Iar țara continuă să nu aibe ministru de finanțe !... ------------00X00------------m ECOURI dinorul Oficial francez publică o diapozțiune prin care, potrivit legei din Maitrocul, artiștii au dreptul să perceapă 20 la sil IA asupra vânzărilor publice ale opurilor de artă. Guvernul bolșevic armean a abolit proprietatea privată, declarând nule Inatu datoriile contractate față de reîe Ș» alte state ca și obligațiunile pa cari le-au asumat regimurile precedente. O fur Ui i)3 Udr un... pahar cu apă!... IcoFjfo» Sintth, proprietar de ferme tnl Colorado, a ßcul guvernului acestui stat propunerea ca muncitorii agricoli si practica bigamia, dinoarece numai așa sar evita —spun« dânsul — criza de brațe, care se resimte acolo Cât de jalnică trebuie «A ha situația actuală, pretutindeni, daci «e preconizează asemenea năzbâtii! actorul Cohert Woods, profesor de li ft, sjkmmm peru in viD ‘zică la Baltimore, a inventat o serie de aparate care permit emisiunea și perceperea razelor invizibile, cunoscute până acum, sub numele de raze ultra violete. I’artea cea mai interesantă a unuia din aceste aparate e așa zisul cochin chimic», un fel de telescop prin care se zăresc chiar, razele de care vorbim. The New York Times scrie că există, intr'un orășel din Statele Unite, o fabrica de mumii egiptene cari se vini insă, numai la.. Cairoptiu negustori anuniți instruiți ! G”uvernul sovietic a chiar o școală de propagandă comunistă pentru streinătate-Artash școală, instalată la Petrograd, se compune din secțiuni de: franceză, engleză, germană, daneză, siedeză, morvegiană, italiană, cehă, ungară, română, poloneză, sârbă și bulgară, toate cu scopul de a forma propagandiști, cari să cunoască limbile țârilor unde vor fi trimiși de către biuroul Internaționalei a 3-a L i a Havana (Cuba) s’a interzis reprezentarea filmului cu Miss Cavell, infirmiera asasinată pe vremea războiului în împrejurările cunoscute, din cauza intervențiunei ministrului german de molo.ndustria cinematografică americană suferă, acum, o nouă orientare. Publicul din Statele Unite plângându-se de mediocritatea tihnelor, s-a hotărât ca producțiunea Im să fie diminuată pentru a se putea îngriji scenariul ■Și datorită acestui fapt, U) de mii de persoane au rămas fără lucru. ------------00 X ft O--------- — NOTE Moartea unea Dintre pseudonimele literare cele mai bine cunoscute în cercurile amatorilor «le lectură ușoară, Daniel lesneur era pretutindeni, și vitrinele libErTOor populaizase numele autoarei. Dar Lesneur nu a fost o figură reprezentativă, un nume care să dovedească adversarilor—firește, bărbaților că femeile au talent superior. Lesneur, nu a fost ce-a fost Rosa Bonheur in pictură,ceea ce este d-na Curie in științele fisice, ceea ce este Marcelle Tinayre în noua literatură franceză," pentru a nu mai vorbi de George Sand, trecută de mult in antologiile universale. Lesneur a confecționat romane, după calapodul unui Ohnet, plus ceva intrigă miraculoasă gen Feuillet. Și de aceea Lesneur a putut să fie comparată cu Johanna Schopenhauer, care desigur s-ar fi putut mândri mai mult cu fiul ei Arthur decât cu romanele ei scrisationale. Dar in literatură sunt două drumuri . Unul duce la populariate efină, la reputațiile cari se cifrează,— și altul care urcă suișul din vremelnica actualitate spre ceea ce nu piere, își alege un scriitor un drum sau altul, nu prin liberul său arbitru, ci prin putința de a fi scriitor sensațional, sau scriitor mobilat prin cele eterne. Fiecare își alege drumul unde‘i chiamă propriile lui înclinări. Dar odată fixat drumul, nu este posibil ca critica literară ce trăește dincolo de personalitatea artistului să nu recunoască, de exemplu, că Daniel Lesueur nu a fost figura aceea care să dea alarma că feminismul este capabil de orice, chiar și de a fi adăpostul genialității! Alte nume vorbesc in aces sens. Ajung ca să câștige o cauză, care are cu ea farmecul 1 ------------00X00-----------Petronius Joi 13 ianuarie 1931 Am arătat în Iramul din numorii''' noastre trecute cum» fosta administrațîe comunală liberală a soluționat cererea Societăței de Gazde a transforma actuala concesiune într’o regie cointeresată, și anume, acecJ consiliu consunai ținând seama die rapoartele serviciilor comeniale și Junii cât consiliul nu s+ar putea pronunța definitiv, fără a cunoaște în amănunt condițiunile“, a admis numai principiul cointeresării și a numit o conăsiune din directorii serurilor comunale respective, ciare împreună ai primarul și delegații lui să studiiese citestiujea, pentru a se stabili condițiunea în cum s’ar putea realiza, cât mai în folosul comunei, propunerea Societate.. Și această procedare a Consiliului Comunal d. Katz o caracteriza printrun articol din „IndreiptareaY ca o învârteală la câștig. Clan triebute caraccterizată in acest caz, ceea ce a făcut apititu actuala Comisiune Internîteirăi, ejare feră a consulta senticiile comunale, fără a ține seama măcar de cicea ce se făcuse, ci numai în urma „unor lungi și laborioase tratative“, urmate între d. Katz singur, la Paris și aci, cu Loc. de Gaz, cum spune d-l Katz în raportul său, sau, în „urma diferitelor convorbiri avute cu d-l Katz“, citimi spune Societatea în propunerea lui, a hotărât ,pur și simplu înstrânarea către societate a întreg avutului Comiunei, fără a se cunoaște de cineva, condiția uita, fără ca măcar să le fi făcut cunoscute comisiuniei interimare? Darul făcut societăței de gaz și electricitate In adevăr iată ce a făcut actuala administrație, ca Primire a acelor lungi și laborioase tratări ate d-lii Katz. In ziua de 16 Decembrie 1920, a dat în dar Societăței de Gaz, o avere a comunei de câteva zeci de milioane, prin următoarea decahare: „Având la votiere raportul și expunerea detailată făcută fie d-l J. Katz“. „Având în vedere enormele avantagă tehnice și economice ce rezultă din conlucrarea uzinelor societății cu cele ale Primavăriei“, „Considerând că această conlucrare pe lângă ușurarea bugetelor viitoare ale comunei de o chesltuialla de circa 5 miloane anual, rezolvă imediat nevoia de skim băiat a orașului printr’o utilizare rațională a mașinelor“. „Pentru toate aerisite motiva comisiunea interimară cu o majoritate de 26 voturi din 27 membri prezenți, a aprobat fuzionarea“... Se înțelege ușor, pe spinat că cui se face această coniliuorae, pe enorme avantaigii ard Comuna în urma laborioaselor tratative ale dlui Kaltz, iar din ceea ce privește „eunorme avantagii „tecuide și economicefe. ale comunei și o utilizau“ raionala a mașini alor“, ele se vor afla când societatea va lua în primire avutul comunei. Cât de rational știe societatea sa întrebuin tezainii amintile, creden că toți București ei îittau cunoștință, după ce văd că se întâmplă acum, când rămân pe untunerec, sau rebate să umble noaptea pe strofele cu lanterne, pentru a nu da prin gropile presărate pe trotuare și strada. De economie se face Comunei Intriunul din considerente, d Katz vorbește de o economie de circa 5 milioane din bugetele viitoare. D. Katz vede totul în mare. In fiecăt?une vorbește zi? 5 masoaje, " în uătimul său răspuns din „Îndreptarea" vorbește de 6—7 masoane și desigur ía dacă ar mai la vre-im răspuns ar aijunge în 10 milioane, etc Este omul ,are vede totul în mane, numai intereselie comunei, nu se prea wide. Vom arăta noi -insă ce este adevărat și cu economia aceasta bugetară. Pentru un moment putem spune că chieriti. Katz a prevăzuții in acelaș buget un venit de 3.500.000 lei din exploatarea uzinelor comunei, pe lângă că coamna avea curentul gratis jiKitru apă, sentru facrrcnaitul stradelor V0 cari care Uamblează, forța motrice și lumiinatul pentru diferitele ei,sttetțtimi și servicii, etc. Dacă deci tiil Kan tz face economia în bugetele viitoarei a celor 5 maicane (în realitate nu e atât, nan pierit ei însă toate Veniturâe pe cari le are din această exploatare? Concesiunea nu este încă aprobată Noul act însă, nr prea i’a purtat norocii lui Katz, căci dacă în cel vechiu, a putut obține cu atâta ușurință votul comisiei interimar și când a fost vorba însă ca acest vot să fie aprobat de ministrul interne, lMtrurile s’au încwcat, căci matis*trul de interne a văzut ușor înstreinarea avutului Comunei, însă, zeci până ateutm, n’a putut întrevedea măcar, din acele considerente ale decizii uzei, cari sunt avanttaigerie cocotaned, din tiara cauză a cereț să i se aducă și actul prin care se stablesc condițiiante cointeresării. -----------005X00---------- COINTERESARE LA PAGUBA mmmmmmmșammmmmmammm ——— INSTREINAREA UZINELOR F.I.Er,TRIf.F. COMUNALE SERBAREA DE LA Familia de CIVI Unitate —Conducătorii împreună cu lucrătorii au sărbătorit cu frățească insufețire sărbătoarea Nașterei Domnului. După cum se știe, acum câtăva vreme, un vânt de dezordine se abătuse asupra fabricilor Regiei Monopolurilor Statului. O parte a lucrătorilor acestor fabrici, inspirați de cei ce se aflau în serviciul dușmanilor țărci, alunecase pe panta atiarhiei, înțelepciunea conducătorilor fabricelor insăși a Direcțiunii generale a acestei vaste administrațiuni, ajutați de o mână de lucrători conștienți de menirea lor și cu dor de țară, au putut întoarce pe cei rătăciți de pe drumul pierzării și astăzi cea mai deplină liniște domnește în fabricile Regiei Monopolurilor iar harnicii lucrători treziți din visul cel rău, muncesc cu râvnă și ascultă cu sfințenie sfatul conducătorilor, cari nu se străduesc numai pentru binele țării dar și pentru a asigura o soartă mai bună administrațilei lor. După norul și furtuna care a ținut o clipă razele binefăcătoare ale rațiunei planează iarăși în fabricile R. M. S. O fabrică in sarbabara Pentru a răsplăti intoarcerea spre bine și spre munca rodnică a lucrătorilor fabriciioe chibrituri, harnicul director al acestei fabrici de inginer I. Theodori a aranjat o serbare la fabrică a doua zi de Crăciun, Sâmbătă 8 Ianuarie la ora 16 dimineața. Unul dintre vastele ateliere ale fabricii, a fost transformat in sală de serbare. în fundul satei frumos ornată cu brad verde și drapele naționale s'a aranjat o mică peoetweooooeepz&ig&ci&itcn Continuarea în pag. 2-a In acest loc, și după un interval de aproximativ doua Luni, sunt dator, ea sßr fi rezerve sa exprima istumirea și satisfacția pe care traduc s’o avem pentru gradul de perfecțiune în care maestrul Georgescu a dus orchestra societății „Filarmonica“. In cronica de treschiiere aan ridicat unele obiectivați referitoare la organizație, cari și azi mai pot fi discutate dar cari rămân sunlpte observation personale și incapabile da a întuneca arta și munca fără preget desfășurate de d. George Georgescu. Nu prin cele câteva rânduri scrise aci si mai putin prin aplanizeri sau ovalute mutuimiei cari se perinda la manifestările artistice se stabilește în chip definitiv rolul pe care o anunțe activitate H .atici în evoluția artistică a unui popor. Nu m’am îndoit niciodată de rezultate satisfăcătoare, când la bază, se găsește talent, muncă, cinste, știință și perseverență. Am convingerea, că pentru însoiți și mai ales pentru cei interesați, voi face drept un inconsequent, drept un om ore datorită unei simple impresii momentane face o schimbare de front Nu, lucrul nu este așa și am datoria să mă explic. Aceea ce ură face să pun înainte o asemenea bănuială este faptul, că cuEcao mictunații de bina felul cum majoritatea publicului judecă arta și mai ales pe artiști. Simpatiile personale sau atmnosfera care se face unuia dintre ei are foarte multe șanse de reușită înt aprileierile multiuiel. Layilă, alături de eL un artist ți vei fi apreciat și tu ca un bun cunoscător și imparțial critic. Atacă, și vei primi, fără să fi solicittat, un certificat de incapacitate, de neceste la care se adaogă un cortegiu întreg de calificate în care se oglindește limpede persoana și faptele celui care se ascunde comod sub un anonimat —și oare dacă cumva n’a stat și pe la Văcărești, atonei în orice caz este dintre acei dări nu au curajul să-și spună numele de teama unui nefericit deznodământ. L’am încercat câțiva nechemați și foarte prost inspirați să atragă sau să amestece arta cu politica. Și-au imaginat bieții oameni că Beethoven sau muzica lui când este descrisă în coloanele „Viitorului“ este liberală, când este în „îndreptarea“ este averescană, în „Steagul“ conservatoare etc.... și de asemenea, că o instituție de cultură dacă are în fruntea ei o persoană care face politică, implicit iarastituția trebue să facă politică. St au mai gândit sărmanii, că „ăia“ eaai fac mauzică sunt niște naivi cari pot servi drept instrumente sau platformă apucăturilor și intentaațiilor murdare — de multe ori imposibil de calificat, sau în orice caz «a spus — ale acestior pescuitori, cărora le convine «le mințne o apă cât mai turbure.» S’au înșelat și ee ioșală acești paraziți ai vieții noastre sociale. Să afle, că apanai ce in aparență este atrăgător pană a ei, in realitate este o prăpastie și să facă bine să rămână la indeletnicirile lor premergătoare mișcării noastre muzicale, îndeletniciri inevitabile de cele mai multe ori. Datoria conștiinței m’a așezat adesea ’în situațiuni grele față de prieteni și cunoscuți și nu am ezitat niciodată în alegere în fața dreptății. Nu e o lipsă de modestie, ci o simplă mărturisire de credință. Aa lăsat comcertele „FBaianonicei“ de câtvat timp în păisterie, în ceea ce privește cronicile, urmărindu-le activitatea însă, în deaproasine. Maestrul Georgescu kni dă azi un material imens de studiat. Activitatea lui are mai multe laturi și treptat voi căuta să mă ocup de fiecare din ele. Pentru foiletonul de azi voi rămâne la generalități, lăsând unor tamere viitoare rostul și rolul diverselor categorii de concerte cari se succed în o atât de mare abundență. Orchestra de azi, complect unificată, este opera, este creațiunea d-lui George Georgescu. In felul ei de a se prezintă, de a executa se găsește juriului maestrului care i-a dat omogenitatea de azi, viața de azi.. Așa cum se prezintau aceiași oameni lai primele concerte, nu formau o adevărată falangă. Elementele disparate care o contituiau nu se cunoșteau, nu se înțelegeau. Le trebuia veriga care să le apropie să le lege sau să le închege în chip definitiv. Puterea de muncă și de însuflețire a neobositului maestru a dus în bun sfârșit opera începută. Cercetătorii sunt mulți și avizi iar rodul este abundent și de bună calitate. Maestrul Georgescu mai are un nou și mare merit fața de predecesorii noștri, meritul de a nu fi egotet Vom vedea curând noui maeștri la pupitru, căci a crede că neamul nostru este Lipsit de asemenea oameni este o copilărie. Am fost lipsiți până azi, tocmai din egoismul feroce și de neînțeles al bătrânilor — să se zicem bătrâni — cărora Li se rupea din osnie în ziua când se făcea vre-o tentativă la bagheta lor de neatins. Unde este școala și unde este omul care s’a preocupat de acest fel de muzicanți? Nu este suficient să arăți anii de existență a unei instituții pentru a dovedi roadele. Am dori să vedem numărul puilor pe care cloșca i-a scos în acei ani! Acesta este un punct esențial și revine în mare grad și maestrului Georgescu pe lângă Enescu. Poate că se merge la exagerare, cu încredințarea baghetei, dar e un motiv mai mult să constatăm gestul față de dorințele înțelese ale tinerilor colegi, ale căror dorinți altădată estiiu ca și irealizabile. Față de compoziția românească șeful de orchestră Georgescu, a dat dovezi, că este tot atât de binevoitor și prea mult îngăduitor. De fiecare din aceste gesturi va trebui să ne ocupăm pe larg și să reliefăm atât părțile lor bune cât și rele. Interpretările ating adeseori momente de sublim și de înălțare sufletească, pe cari nu ne este dat să le gustăm decât arare ori m viață. Cele ce am scris până noi nu sunt decât unele impresii generale asupra activității maiestrului Georgescu, activitate care merită mult mai mare atenție și care însemnează un punct de mare importanță în istoricul și evoluția muzicală a neamului românesc. MARCEL BOTEZ CRONICA MUZICALA CONCERTELE S9C. „FILARHONICA” Dacă vroiți să fii bine informați asupra tot ceea ce se petrece în Ardeal CEÎIȚI ZIARUL ÎNFRĂȚIRE, ea?© apara ia €?ssi și care se găsește de vânzare la toate chioșcurile de ziare din Capitală.