Viitorul, februarie 1921 (Anul 15, nr. 3862-3885)

1921-02-23 / nr. 3880

cjx*‘ FARMEC DE FEMEE I­I „clăsic“ I­f ginii PHIBillilTI^ PAN JlMWMSCU tiradă­­ O______________ mÉamMaMi ! ! Direcția: ȘTEFAN MARINESCU ! Will i WÚ I­H­W­ell I I Șks?— jsjsa FfiliKM BERTIHiI ■*» LOtiis feuTlla'de .a J ■■ f E§§ %1Jl n SITUAȚIA IBiTElBAȚIONÂU BULETINUL DE AZI: Lun! 21 Februarie 1921 Azi urmează să se deschidă la Londra conferința de la care se așteapt­tă ia sfârșit o soluție mai durabilă a interminabilei probleme orientale­­, de văzut dacă se va găsi azi o soluție mai întreagă de­cât cea de ozi­ Conferința propriu zisă nu va începe însă de­cât mâine. Azi va avea loc numai o consfătuire în prealabil a celor mari,—Anglia, Franța, Italia și Japonia,—ca să nu se desmintă astfel tradiția tuturor consiliilor mai mici sau mai mari, dar în tot cazul mereu supreme, fiind­că dau hotărîri de ultimă instanță, fără participarea în genere a celor interesați. Ședin­țele plenare ale Conferinței vor începe abia de mâine cu participarea delegaților greci și otomani. Interesantă este pentru azi atmosfera în care se va deschide Con­ferința. Grecia vine la Conferință cu punctul de vedere bine fixat că nu poate admite modificarea unui tratat, a cărui executare are mandat să o impună și în care scop a făcut și face sacrificiul oștirei sale. AngHa, artpă acum cel puțin, pare a se apropia mai mult de punctul de vedere grecesc, fiind-că și propriile interese o duc spre o politică de conciliațiune cu Regele Constantin. Italia și Franța au încheiat, însă,­un acord tocmai ca să ducă la revi­zuirea tratatului de la Sevres, pe care Italia o pretinde în schimbul susținerei aplicărei sancțiunilor împotriva Germaniei eventual recalcitrantă. Prin ur­mare între cei mari urmează de abia azi să se stabilească poate un punct de vedere comun. Turcia, la rândul ei, se prezintă la conferință cu două defegițiuni, cari diferă în mentalitate și atitudine. Mai concilianți cei de la Constantinopol, se prezintă în schimb cu totul bătăioși cei de la An­gora. Unul dintre delegații kemaliști,­ Samy Bey,­ a făcut chiar decla­­raținai la Roma, în drumul spre Londra, că guvernul de la Constantinopol « prizonierul Angliei care se lasă orbită de propriile-i interese, că f­nversul de la Angora e singurul reprezentant al lumei musulmane și că a că Turcia nu va avea pacea pe care o vrea, întreaga lume nu se va bucura nici­odată de pace. Cu asemenea concepție, desigur că la Londra se va putea ajunge mai greu la o înțelegere și la o soluție mai fericită a problemei orientale. De altfel nici cealaltă parte a Conferinței din Londra, care e rezervată problemelor germane, nu se anunță, în ce pri­vește intențiile Germaniei, sub mai bune auspicii. Alianța franco-polonă e în discuția Urmei internaționale. A făcut im­presie și era firesc să facă, fiindcă învederează că Franța s-a hotărât în sfârșit să aibă o politică a ei și să țină astfel capul politicei continentale, cum era de­ altfel firesc să o facă mai de mult. Desigur că avînd o politică a ei, Franța nu avea să se plîngă că nu va fi urmată și secundată într’o asemenea politică cu respectarea drepturilor și intereselor fie­căruia în ansamblu­l intereselor și drepturilor tuturor. împărțirea vatKoaîrelor germane, austriaca și un jart du­pa SMstră la Budapesta. 20. — Tratativele pentru împărțirea vapoarelor germane, austria­­c ți ungare între statele riverane, începe la Paris la 24 Februarie. Americanul Walther Stinnes va funcționa ca arbitru. ­fftglia și capacitatea ds plață a D m­amei Lyon. 20. — O înaltă personalitate britanică a declarat lui „Petit Parisien“ pe un ton foarte energic, că Lloyd Geor­ge e convins despre capacitatea de plată a Germaniei, convingere pe care nu o va abandona cu nici un chip, ca fiind sta­bilită pe baze solide. 1 . Retragerea trupelor amatricaste din regiu­­ne ia osupafi © din fear­­mania Berlin, zo. Din New­ York se a­­nunță că Wilson a rechemat atât de­legații americani din comisia de des­păgubiri cât și ultimii 4500 soldați americani cari se mai găseau în teri­toriul Rinului. Wilson a ordonat acea­sta fără să aibă intenția a păgubi prin aceasta politica viitoare a Americei. jftatonrga Istriei de către Aliați Paris. 20. — Negocierile aliate pen­tru ajutorarea financiară a Austriei sunt — sorde „L’Eclair“ —. în curs, si­ne lucrează energie oar o formulă «au­sfie călt­uro să fie găsită aici D. Lou­cheur conduce toate aceste ten­tative cari. Joi,, au avut loc cu­ finan­ta franceză, ^a­ Vineri­i&ii fost Invi­tati la consfătuire și italienii. Săptămâna viitoare vor urma ne­gocieri cu bănci­ 1e britanice, ceea ce silește pe d. Louch­err să­-­și grăbeas­că plecarea la Londra. E vorba, deci, de a se stabili o unitate de acțiune interaliată în vederea atenuărei cri­zei austriace. Scâderil h prețuri în Rerg­ia Horsta, 31. — O statistică emisă de ministerul muncei, arată mare scădere în prețuri în cursul lunei Ianuarie. La Februarie prețul mediu pentru articolele de îmbrăcăminte, combustibil, luminat și altele, era numai cu 151 la sută peste costul respectiv din luna iulie anul 1914, adică înainte de războiu. Această cifră comparată cu aceia­ care arată costul a­­cestor articole pe luna ianuarie 1921, do­vedește o scădere considerabilă în de­cursul acestei luni, deoarece la 1 Ianu­arie 1921 prețul acestor alimente­­ era de 165 la sută peste costul respectiv din luna Ianuarie 1914.­ Descreșterea prețu­rilor este mai mult simțită în articolele de alimente și îmbrăcăminte. Ultime informatiuni fi la ora S10 m­â jdlilili Chestia pâine J>Apa șecsh­ița de Sâmbătă a Ca­­sseral s’a răspândit zvonul, în Capi­tală, că s’ar­­ decllarat criză în ca­­binat Acest zvon era desigur în le­­gătură cu atittu­dinea pe cârti­d. Tach­e Posescu înțelege s’o aibă în guvern și acela pe care dtflipiritații d-sale țin s’o sibă în partement. Nu știm dacă d. marustru ds ex­terne își va fi d­aiăcai sau nu situa­­jpgaea, după eman spunea că Argeto­sc într’un cerc de prieteni, că-i va s’e facă. Ceea ce știm e că ne a­­fl&n în fața unei crize politice care va trebui să se clarifice cât mai cu­rând Consiliul 82 miniștri «■ [UNK]»■EBMWBaMMMgBMBIMMi In consiliul de miniștri care s’a Sâmbătă secera, d. ministru de te a făcut un larg expozeu al cei d-sal­e financiare, explicînd fiecare proecis de leac cu care intten­­țîonează să vină în parlament. , Pentru­ ca d.m Titulescu să poată a­­duce in discuțiunea Adunărei orjjec­­tele d-sale financiarei, are nevoe­e să cunoască mai întâi proectul de bu­ffet general al­ statului. D sa a cerut deci dJitre miniștri să înainteze a­­­ceste proecte departamentului finan­țelor ți a spus “că-i place să creadă­­ că toți colegii din cabinet . Vor da concursul în economiile pe care d-sa vrea să le facă si fără de care statul nu poate să se consolideze. In acelas conciliu s’au discutat si rezolvat si alte chestiuni venite la ordinea zilei. Chestiunile de ordin politic au fân&s fie discutate între d-nii A­­verescu, Tach­e Ionescu și Argpto. mim. —•o.­­Ziarul „T­im­­es“ află din Riga că negocierile ruso-polone stagnează din linsa intransigenței bolșevicilor în chestiunea reparațiilor. Bolșevicii au propus să plătească aceste reparațiu­ni în ruble-hărtie, ceea ce a provocat o adevărată revoltă în cercurile politice poloneze. Totuși, nu e nici un peri­col de conflict armat, de­oarece d. Dombski cedând în chestia reparațiu­­nilor, poate să încheie pacea ori­când. „Sercolo“ pt L’strică un interview cu reglîg Bors al Bulgariei, prin care aceste arată că țara e pacifistă și că bolșavism­ul va întâmpina, acolo, tim dârze împotriviri. D. MassoTyk, președintele Republi­cei Cehoslovace, merge spre bine, aripa și surmenagiul sări dispărând aproape complect. nndicii au supri­­ma și publicarea obișnuitului buletin medicel Organizația Partidului național-li­­beral din județul Iași a fixat pentru fiua de 5 Martie un congres al parti­dului în orașul Iași. f f ------­" Trupele­­ rusești—scris „Journal de lipsuege“ — au fost întărâta la Ron­áiera română cu forțele puse sub co­jtropdir generalu­nl Brer­tsraev. Pe de altă parte, mișcarea revela* Iconari «krauseana câștigând. nacon­­tem £, t&esi, gu­verna sovietic­a a­lrogat artijasti de demobli tetasla 3­ fete șiîccairiar roși din Ukratca, fapt care provoacă numiaroas © ajțînca­­pă si pricitTiS cd meuismrsi sub arme. In urma deciziei subsecretariatu­lui aproidfáonstrei, ca primăria Ca­pitalei să se ocupe pe viitor de apro­vizionarea cu pâine și să fixeze pre­țul acestui aliment, s-a născut între aceste două autorități un adevărat conflict, de pe urma căruia nu­ sufe­ră decât populația. De două zile lip­sa de pr­ine în Capitală este destul de simțită iar pentru mâine suntem­ amenințați să avem de loc și iată dece. I­. I. Atanasiu subsecretarul aprovizionarii, a autorizat pe­ mo­rari să mi mai fie seamă de prețul­­ maximal și să gurmeze grâu pe ha la 1S.SOO Ici vagonul, spunându-le că, și d-sa l-a plătit în Basarabia cu 15.SG0 Igi vagonul, pronunțăndu-se totodată că se va urca­­ prețul fSâ­nei. Bazați pe acest fapt, morarii au cumpărat grâul pe prețuri ridicate, iar azi d. Atanasiu, se Șgiald pe m­âi­­ni această afacere și aruncă exe­cutarea promisiunei d-sale, în sar­cina Primăriei, su­'bn deriziunea cars, ipa publicat la timp. ... In fața acestui fapt, comisia inte­rimară a primăriei Capitalei, într’un conciliabul avut azi dimineață refuză categoric executarea deciziunei spu­nând : subsecretariatul aprovizionări­­rei care și-a luat angajamentul să ri­dice prețul pâinei, avea datoria mo­rală să anunțe populația că va scumpi pâinea, nu să arunce primăriei acea­stă grea sarcină. Primăria a mai răs­puns ca, acest subsecretariat să-și continue activitatea de aprovizionare până la noua recoltă, când ea va pu­tea primi această atribuție. După cum vedem fiecare din aceste autori­tăți își arunc în spinare sarcina de a aproviziona Capitala cu pâine. Nehotărându-se însă nimic, popu­lația este ameninițată să rămână și fără pâinea de toate zilele. E de datoria d-lui președinte al consiliului de miniștri, a nu sta ne­păsător în fața acestui grav fapt, de care depinde existența populației și printr’o măsură înțeleaptă să stabi­lească un nou regim al pâinei și să in­terzică fabricarea fainei de lux. ---»*•— Citim în „Le Temps“ : Cicerin, comisarul bolșevic pentru a­­ftăcerile străine, a declarat unui cores­pondent al lui „Daily Herald“ că po­litica sovietelor e pacifică. „Anglia numai — adaugă Cicerin— e ateia care are azi o atitudine agresivă în Orient. Totuși dacă ea nu acceptă cu noi acordul atunci vom fi siliți să lu­ăm măsuri de proteguire a populațiu­­nilor asiatice, cari altfel s’ar ridica­­ împotriva noastră“." Cicerin a mai­ arătat că ajutorul Americei poate înlocui, cu succes, o­­ficiile comerciale britanice. Guvernul fraincez a ridicat la rang mal de mareșali pe generalii Fayel.le, Branchet d’Essperay și Lyantey, cari au dat dovadă în timpul războiului, de tsis­rățu­ite însușiri ostășești. ---•».--­D. Venizelos a făcut ziarului „Petit Parisien" o serie de declarații impor­tante asupra situației în Grecia. „Nu sunt partizan al regelui, dar lupt —ca particular — pe toate căile ca tra­tatul de la Sevres să nu fie revizuit. Am argumente foarte solide. Micile mele nemulțumiri personale nu contează când e vorba de interesul patriei“. „ — D. Bowden, desenatul SfaPȘor-U^ nîte în Coxunhiunea rea ratiurilor, a fost rechAmM de gvgserms&L *#**. n­înirea mmw­ aanan­ai­­ literals tis jststiil Vaslui «w«Kja^^w»i^,aaaaiwiaa monaa Eh­ la ora 16 dimineața a avut loc în localul Clubului național liberal din Vaslui o grandioasă întrunire­ a partidului la care au luat parte și toți președinții comitetelor comunale din acel județ. D. Vasile P. Sasu deputat și pre­ședintele organizației din Vaslui, a făcut o lungă și luminoasă expunere asupra situației politice a țarei, atât din punct de vedere a chestiunilor externe cât și în ceia ce privește pro­blemele de ordin intern. •„, Un mare entuziasm a domnit în tot timpul întrunirei. Pentru ziua de 8 Mai s’a fixat al doilea congres județean, potrivit noi­lor statute. instaurarea slakstonilor în Ungaria In urma revelațiunilor făcute de fostul ministru Simonyi­ Semadam, s’a angajat, la Budapesta, o vie po­lemică , concernând reîntoarc­erea e­­ventuală a Habsburgilor, polemică ce continuă zilnic. Un colaborator al zia­rului „Szózat“ a avut ideia de a cere d-lui Hohler, ministrul Angliei, să-și spună părerea în această chestiune. Iată răspunsul diplomatului britanic: „Pe vremea recentei mele reședin­țe la Londra am avut prilejul să exa­minez problema dinastică maghiară într’o convorbire cu contele Sforza, Lloyd George și d. Leygues. Opiniu­­nea unanimă a acestor miniștri e că sub nici un pretext nu trebuie admi­să restaurația Habsburgilor. Antanta socotește că dacă ar reveni fostul mo­narh, toate vechile tendințe imperia­liste ale Ungariei ar renaște. De a­­ceia numai aici se poate spune că a­­liații se vor amesteca în afacerile in­terne maghire­­­»•*­­D. Radoslavov, fostul președinte al cabinetului bulgar, a fost recunoscut de către înalta Curte de Justiție din Sofia, ca complice în deturnarea unor fonduri de război, cifrate la mai mul­te milioane.­­ Evacuarea Dalmației de Nord va fi terminată de italieni la 24 Februa­rie. Sebenico și regiunile maritime vor fi evacuate mai târziu. Ziarul italian „Tribuna" crede a ști că discuțiunea asupra proectului Croce ca și cel relativ la controlul uzinelor vor fi discutate în Parlament, după vacanța Poștelor. Ziarul pomenit mai scrie că d. Luzzati, care prezidează comisiunile financiare și externe, a declarat pe ger­mani­­« măsură de a plăti reparațiunila, aceștia neavînd între altele, nici o dato­rie pe piețele străine. Comisiunile se vor întruni din nou mâine, spre a con­tinua discuțiunea Camerei, aprobând și câteva articole ale proectului pentru aug­mentarea prețului pâine î­­n­ Păli! Până în ora 3 jumătate ședințele Carcerei și Senatului nu s’au des­chis. — ■ [UNK] [UNK]­­ ■-- ---­ România și Polonia în fața pericolului bolșvic. Ce spune ziarul „Le Temps“ Bordeaux. 21. — Polonia și România, spune ștand „Le Temps“ se por convin­ge că acceptând măsurile care urmează să fie luate împotriva pericolului bolșe­­vist ele vor lucra în avantagiul lor co­mun. Tratativele par a decurge satisfă­cător în această privință și Franța se va felicita dacă aceste tratative vor ajunge la un acord. In acest acord însă pute­rile apusene­­ nu au rol să se amestece: Franța va fi iarăși bucuroasă să vadă o apropriere între Polonia și Cehoslovacia și această dorință va putea deveni o re­alitate la timpul cuvenit. Chestiunile în­­să trebuesc tratate una după alta. Ceea ce este de o i­m­­portanță primordială, și din care tot restul va putea să decurgă, este uniunea Franțe­­ 4 cu Polonia. Un interview al ex-Kaisemlui „Nieuwe Rotterdamsche Courant“ publică un interview ce l-a avut cu el împăratul Wilhelm : „Poporul se trăda pe sine însuși, trăda pe Dumnezeu. Mă trăda chiar în timpul războiului, sub influența socialiștilor cari sunt cei mai vino­vați. Nici­odată n’am fi pierdut răz­boiul dacă poporul ar fi rămas credin­cios, sie­și, am fi învins foamea și mi­zeria, cu toate că America a dat mâna cu dușmana noastră ereditară Marea Britanie. Dar trădarea Germaniei era ca o sentință de moarte și vedeți cum Dumnezeu biciuiește lumea întreagă. Numai puterea lui Dumnezeu poate să ne ajute. N’aștept nimic bun în curând. Timp de 26 ani am luptat singur pentru a salvgarda pacea pen­tru poporul meu. Dar la urmă neno­rociții mei amici mi-au răpit din mână sabia păcii. Cât mă privește n’am dorit nici­odată războiul“. * Ide­ia de revanșă a Germaniei declarațiile priimelyr mi- Lyon. 19. — Cu prilejul unei reu­niuni a comisiunei parlamentare pentru afacerile strains din Bruxel­les, d. Hymans a făcut o declarație Senzațională, anume, că ideia de re­­van­șă e foarte vie în Germania și că Belgia­ nu treime să aibă în această privință, nici o iluzie. Situația în Rusia Complotul tătarilor în contra bolșevicilor Lyon. 20.—Cam­ șiuintesa specială a Sovietelor, înfiintoaire la combaterea m­ișcării lor T­ anti-bolșev­icțe din Crim­eea air fi descoperit­—spun știrile parive­­nite de la Constantinopol — un mana comiplot tătăresc Simpotrova guvilmuc­i sovietic. Intre altele populat­ia tă­tară e ocupat!» da aziluil­e d­at lui Wrain­­gol Și tru Dîg-lor­iade. Din această­­ cau­ză a­u fost arestalte numer­oase per­soane, iar câțiva mam­bri marcanții ai tătarilor au fost exec­utați. Ce ereă naționaliștii turci Bordeaux, 21. — Samy Bey, naționalist turc acum în Roma, a declarat urmă­toarele: „Capitala Turciei este Angora, iar iu Constantinopole unde sultanul e prizonierul Angliei. Războiul va conti­nua până când toți amicii islamului...Noi avem nevoe de viață, și vom lupta împo­triva acelora cari voesc să ne sugrum­ pe noi și iubita n­oastră țară. Acordul între Italia și America nu poate fi de mare folos Turciei, Italia cu munca ei și America cu banii ei vor găsi în țara noa­stră un teren favorabil pentru a pu­tea valorifica energiile țarei noastre. Sunt sigur că America care este iubi­­toare de dreptate, va sprijini Turcia. Dreptatea nu este cu Anglia care ja mo­mentul de față este orbită de propriile ei interese. Dacă noi nu vom avea pacea, întreaga lume nu se va bucura nici­o­­dată de pace“. Astfel în zice Samy Bey. Horsea 21.­După întrunirea pre­liminară a reprezentanților Marii Britanii, Franței și Italiei care va a­­vea loc la Downingstree, conferința va începe adevărata ei activitate Marți în palatul Saint James. Prima ședință însă în care vor fi discutate și rezol­vate cele mai serioase chestiuni va a­­vea loc la Savoy Hotel, unde guver­nul englez a aranjat camerile pentru delegații rivali turci adică delegații din Constantinopole și delegații din Angora. De­oarece atât Franța cât și Anglia au însărcinat pe greci cu în­datorirea garant­ăr­ii tr­atat­ului, gre­cii vor avea întâiul cuvânt în ori­ce chestiune privitoare la revizuirea tra­tatului din Sevres. K1 Poporul german nu ad­mise conciliil ©­agiaplor Nauen. 20. — Ministrul de externe Simons a ținut în Darmstadt o cuvânta­re în care a relevat că atât locuitorii Hessel cât și întregul popor german e hot­ărât ,să reziste propunerilor­­ confe­rinței din Paris, cu toate atacurile și a­­m­enințările presei franceze. Ce ers de primul ministru francez Nauen, 20. — Cercuri competente din Berlin arată că aci nu se știe nimic des­pre­ o notă drastică din partea Ententei care ar fi fost comunicată guvernului din Berlin, cerându-i ca să-șî facă ime­diat contra propunerile la hotărârile con­ferinței din Paris, înainte de a pleca la Londra Briand, într’o ședință a Senatului sub condu­cerea lui Poincaré, a declarat încă oda­tă hotărârea de a menține propunerile conferinței din Paris și mijloacele coer­citive asupra cărora, după cum decla­ră Briand, Franța ar fi in perfectă în­țelegere cu aii­­aț­ii săi. Printre aceste mijloace de represalii, Briand socotește prelungirea peste 15 ani a ocupării țăr­mului stâng al Rinului, al doilea extin­derea zonei militare de ocupațiune,­­ al treilea schimbarea raporturilor economi­ce între regiunea Rinului și țările în­­vecinate, adică ceiace ar însemna inchi­­derea vamală spre Germania, al patrulea zi. acceptarea Germaniei in Liga Popoa­­relor. •­ Cooperarea Americei m­an­asii Lyon, 20. — Intervievat­i de către „Chicago Tribune“, d­ 1 Briand a afir­ma­ că ar vedea cu cea mai mare mul­țumire faptul revenirea Statelor Unite în conferințele interaliate. Această coo­perare ar fi o solidă garanție de pace. Franța nu manifestă nici o ambiție mi­litară. Condițiunile prevăzute sunt nu­mai niște garanții spre a se abține de la germani, plata datoriilor lor. Franța nu dorește să lucreze indepen­dent de aliații ei, dar din ea e în măsu­ră să execute singură clauzele tratatului, concepând sancțiunile. Franța nu trebue iarăși, să uite că spiritul de agresiune poate renaște în Germania. D. Briand a conchis spunând că Liga Națiunilor va fi un puternic factor în activitatea mon­dială.­­ Plecarea de­ ecmd­*E fran­­cese la lovára Paris. 21. — D. .Aristide Briand a părăsit Parisul azi dinu plecând la Londra. Este însoțit de d Philippe Bern­helot și de generalul Gonirămd. D. Lorad­­eur însoțit de d. Soydoree și Chyssop pleacă Marti. Mareșalul Foch și generalul V­eygaturi siunt aș­teptlati la înitíeputul săptă­mânii vii­toare, când vor încape conferința cu germanii.­ ­ Când vor începa Bwcrariie conferinist — ■ Tot în ju­rii JIMRel Prileo — gel cartau scos Ba›caesat bM*»m»58% fărei se câznasc acum să’și sediu faptele lor rele, atribuitii după^ mnlulstra BBberai.o concesiune data. smis para con­servator De obicei, făcătorii de rele, atunci când sunt luati dim scurt, pentru f­ap­teta Im, caută să sa desvinovă­­țiească un vohbi­l de ceea ce au co­mis ei, el* despre, ceea ea își închir­ DUP c’au făcut alții. Colaboratorii din guvern ai d-lui general A­ver­escu, fiind acuzați, de­­nunțati și dovediți de noi, că au scos la mezat bunul iie Hfrei, nu cu gân­dul de a consolida statul ci în sco­puri de a-și umple pungile lor, n’au desmințit nimic din afirmațiunle noastre, dar s’au grăbit să deschidă niște dosare, în care sperau să gă­sească fapte comise în trecut de foș­tii miniștri liberați cari să fie la fel cu cele săvârșite azi, sub regi­mul averesc<w. Și fiindcă în dosarele răs­foite n’a­­ fost găsit un singur caz, care, făcut de vre-un miniștru­ liberal să seme­ne cu ceea ce zilnic fac miniștrii ad­­veresoani, s’e remits la un fals, a­­tribuinduse d-lii Al. Constantines­­cu unele concesiuni pe cari nu d-sa le-a făcut ci alții. Mini „Pirailea“, a fost concesionată d-ln­ Botez, la 31 Martie 1918. Cel care a semnat decrtatu­l-lege, cu­­ No. 752, în acest scop e d. Meisner, fos­tul ministru de Industrie și comerț, din gu­vernuul Marghiloman. Constru­irea unei linii de cale ferată pare să ajute la exisionarea presei ,j Pistoa“, a fost tratată aprobată de d. Gri­gora Cantacuzino, țara a venit la minister du­­pă d. l Miaisnsr. D-l Tancred Constantinescu, în ca­litate de secretar general al minis­tr­­udu­i de Industrie, n’a făcut, mai târ­­ziu, decât să dea curs unui contract mai dinainte stabili­ Și nu se putea face altfel, de­oarece, fost ministru Cantacuzino, angajase definitiv mi­nisterul, printr’un schimb de scrisori care puteau fi prezentate ori­când la justiție. Dar, după cum am arătat, în­­dreglarea" oficiosul partidului li­chidării naționale, a scos la iveală cazul minei JPralea“, neezitând să comită un fals, numai Pettru a pro­­duce o diversiune în opini­a publică. Sistemul acesta e bine cunoscut fi­indcă a mai fost­ întrebuințat. Citi­torii își aduc amointe că atunci când ,Monitorul Oficial­ publica zilnic câte 500—600 de permise pentru im­portarea articolelor de lux și expor­tarea grâului și sch­­imbului nostru, „îndreptarea”, răsfoind dosarele, a reușit să publice numai 21 (douăzeci și patri) de, permise de acest soi, da­­te sub ministeriatul dim Constantin Golfii, cu toate taxele­ extrem de ri­dicate impuse de d-sa acestui fel de import. Tot așa și azi, se aduce în discuție mina „Pralea“,­­CONNGESIIO­NATA SUB GUVERNUL MARGHILOMAN, spre a se scuza concesionarea către streini a gazidul metan, a uzinelor­­ Reșița, a căderilor de apă, a telegra­fiei fără fir și­ a atelierelor de cale ferată. Cea mai proastă zi pe care a avut-o guvernul în parlament, a fost ziua de Sâmbătă. La Cameră, în secțiuni, unii din membrii majorității au combătut proectul de concesionare al atelierelor căilor ferate, iar în șe­dință publică, opoziția a atacat cu violență subsecretariatul de stat pe care d. Argetoianu vrea să-l facă pe lângă ministerul de interne. D. Cămărășescu, care a intrat în parlament ca guvernamental și vrea să fie ca opozant, a combătut subsecretariatul minorităților etnice nu fiindcă nu i-ar conveni principiul în baza căruia d. Argetoianu vrea să-l întemeeze dar fiindcă se teme ca subsecretariatul să nu devie un instru­ment împotriva minorităților. Opoziția a aplaudat o parte din cuvântarea d-lui Cămărășescu, rămânând nepăsătoare față de cealaltă parte iar ma­joritatea i-a adus acestuia aminte felul cum a reușit să intre în Cameră. Scenele cari s’au întâmplat cu ocazia dezbaterilor de Sâmbătă au făcut pe d. Duiliu Zamfirescu să constate că parlamentul pe care d-sa îl prezidează „nu e parlament“. Iată o constatare pe care noi am făcut-o cu mult înainte și d. Zam­firescu trebuia s’o înțeleagă din ziua când majoritatea a admis să-l aibă pe d-sa ca președinte. Dezbaterile s’au întrerupt findcă întîmplarea a făcut ca lumina din incintă să se stingă. întunericul se lăsa asupra Adunărei, tocmai cînd majoritatea spunea că e luminată în chestiunea care se discută. Dacă la Cameră cel care făcea guvernului o atmosferă proastă era un tachi&t, la Senat reușise să producă această atmosferă chiar d. Take Ionescu. Fiindcă ministrul de externe spusese în ședința din ajun a maturu­lui corp că d-sa vrea să se facă concordatul și de aceia se va face, I. P. S. S. Mitropolit­­l Cristea a venit să spună a doua zi că concordatul nu e bine să se facă și ca atare nu trebuește făcut. Cuvintele adevărate și înălțătoare spuse de Mitropolitul Primat al țărei și repetate de Mitro­politul Moldovei, sunt cuvinte cari trebuesc să fie auzite și ascultate. jjitfiyțsj P<>liți.c5 CUM AU DECURS ALEGERILE DELA IAȘI —Bouă documente edificatoare— — Ce înțelege să fiă 9­ 1 ministru h justiție?­­«aere P î n contestațiile și actele, aflătoa­re în dosarul ult­imfei alegeri de. Se­nat deda Ibșî . sâ constată că d- Eu­gen Petru­ primopreiș­ed­in­tel­e tribuna­­lul și președintele biuroulu­ii electo­ral pefatr^l, ipentru a favoriza pe <L M. N^gmzit;^. candid­atil guvernului s’a făcut ^vinovat de faptele urmă­toarei: 1) Având supravegherea superioa­ră a listelor electorale și a distribui­­rea certificatelor de alegător, a per­mis, ca la secția de votare Tomeș­ti, alegerea să­ se facă pe baza listelor electorale de la 1918, iar nu pe baza acelora din alegerile trecute. Astfel un număr însemnat de alegători nu si-au putut exercita dreptul de vot. 2) In alte teiș mod, la secția de vo­tare Țîgărnașă a permis ca alegarea să se facă pe baza unor liste întoc­mite adhoc, care cuprindeau un număr de alegători mai m­ic de­cât acele afișate și aliate la primărie. Ast­fel secția de votare a respins de la vot alegători oari promisie carte de a­­legător pa baza listelor da la pri­mărie. 3) După stăruința d-lui P. Dragoș­mirescu sau altor prieteni ai guver­­nului, a adm­is pe cale de ordin cir­­cular, în chiar cursul votărei, sch­im­barea delegaților și asistenților­. Ast­fel pe baza acestui ordin și fără rerea scrilă a candidaturiii, la­ Ți­gănuși s’a admis schimbarea delega­tului delegat de candidat cu un de­­legat curs, n’are nici măcar calitatea de alegător. 4) A dat ordin președintelui secți­ei de votare inajata să pun în vedere primarului­ comunei să ateste identi­tatea sătenilor care nu poculau și nu votau în comună. Astfel s’au putut recruta pentru candidatul guvernului noul propagandiști și noi si alegători. Asemenea fapte neputând fi îngă­duite unui magistrat, d-nui ministru de justiție are datoria să admită ce­rerea ziarului . Mișcarea? și să ins­­titui­ o anchetă. Du yă ^© surg­enia edi­ficatoare 1) Textul circularei, dată de admi­nistratorii de plasă din ordinul pre­fectului, în vederea alegerei și a congresului partidului poporului. Ne Véül csfifisrma Președinte C. I. GRIGORAȘ Strict €@safida3t!3al Primarul comunei ,jAm onoare­a vă face cunoscut că: In vederea alegerilor pentru Senat fixată pe ziun­e da 15 și 16 Februarie 1921, sunt convocați pe ziua de Br­­it­nică 6 Febr. 1921, ora 8 a. m. în sala Bejani.de la Râpa Galbenă sub­­președințâ și vice-președinții Lisai pam­aili Muî poporului din întreaga plasă. ..Înăci dela prinirea prezentului veți f­ace cunoscut d­ rossiră perso­­­nal tuturor președinților ce-i »veți 1»' reședința comunei cât și în toata ^ cătunele din comuna d-voastră ca în­­ ziua de Duansi'că 6 Februar» acu 8-­ dimineața să ia prezenți în sala B' * ■ ian IPF MIRIU A SE CONSTAT CU FRUNTAȘII PARTIDULUI CU CANDIDATUL, 'DOPA care va lua masa comun». „In cătunele unde nu sa taflă asem­nea delegați VEȚI ALEGE ȘI TI­METE DOUA­ OAMENI PAR­TIZAI AI PARTIDU­LUL „TOT ODATA LE WIp FAC SCέNOSCUT CA fii ACEA ZI VOR­­ PI MI CAMNTATELE I DE GAZ ȘI S­RE, DE CARE AU NEVOIE PRETOn­l t A FII ÎMPĂRȚITE LA SATENE , CARE-I VA REPREZENTA. „Prezentul ordin ni s» va răstir­na în originea în mod cont sau^al. ,IDE­MEEXESCUTARE ® TOCMI RAIMIANEȚI RĂSPUNZĂTOR­I VEȚI SUFERII GRAVE COMST . c ® rfr. ^Administrator de plasă (fr ■ dorcî frabl), dar stint a fi, ăugă i căliturg V. Alexandrescu adminis­tratorul plăsei Covou. 2) Textul ordinului transmis, f ziua de­ alegeri de notarul conun Sculeni, primarului din Rediu Mih­a­pofiei, DOMNULUI MM Rediu i MItropolet C­­ J Să strângeți aâ­ ®ă­ ior«1 data ora 8­ în ziua alegerii și să fiți prezenți în­ păr la secția de vot­are și SA RIPE­­DECATI ORICE .CONTACT A­LO­­CUTORIOR CU AGENT­­­ELECTIO­NAL­ AI ALTOR PA­RTIDE AFARA DE AI GUVERNULUI. „AȘA-I ORDINUL DUIW ADMI­NISTRATOR DE PLASA­­ DE AZI PRIN TELEFON, 14/ 1921. Notar Sculeni N. Cl^srian“ Crede d. ministru de interne că a. prefect al judeklui Popondt care a dat subalțcmikm săi asemenea ordi­ne, mai poate avea autoritatea nece­sar­ă de a rămânea prefect ? „ Dovada ingerințelor, corupției și amenințărei nu este suficient făcută cu aceste­ două piese ? •sissztsmiamaxraamaanm CITITI 1 PAG. IV * Information­.—Protestul studenților ț*nteer­­îhari I« contre persecuția *ilor s.ar.tslf^r fafi da românii macedoneni. HSursâ, ® ty­

Next