Viitorul, februarie 1921 (Anul 15, nr. 3862-3885)
1921-02-23 / nr. 3880
cjx*‘ FARMEC DE FEMEE II „clăsic“ If ginii PHIBillilTI^ PAN JlMWMSCU tiradă O______________ mÉamMaMi ! ! Direcția: ȘTEFAN MARINESCU ! Will i WÚ IHWell I I Șks?— jsjsa FfiliKM BERTIHiI ■*» LOtiis feuTlla'de .a J ■■ f E§§ %1Jl n SITUAȚIA IBiTElBAȚIONÂU BULETINUL DE AZI: Lun! 21 Februarie 1921 Azi urmează să se deschidă la Londra conferința de la care se așteapttă ia sfârșit o soluție mai durabilă a interminabilei probleme orientale, de văzut dacă se va găsi azi o soluție mai întreagă decât cea de ozi Conferința propriu zisă nu va începe însă decât mâine. Azi va avea loc numai o consfătuire în prealabil a celor mari,—Anglia, Franța, Italia și Japonia,—ca să nu se desmintă astfel tradiția tuturor consiliilor mai mici sau mai mari, dar în tot cazul mereu supreme, fiindcă dau hotărîri de ultimă instanță, fără participarea în genere a celor interesați. Ședințele plenare ale Conferinței vor începe abia de mâine cu participarea delegaților greci și otomani. Interesantă este pentru azi atmosfera în care se va deschide Conferința. Grecia vine la Conferință cu punctul de vedere bine fixat că nu poate admite modificarea unui tratat, a cărui executare are mandat să o impună și în care scop a făcut și face sacrificiul oștirei sale. AngHa, artpă acum cel puțin, pare a se apropia mai mult de punctul de vedere grecesc, fiind-că și propriile interese o duc spre o politică de conciliațiune cu Regele Constantin. Italia și Franța au încheiat, însă,un acord tocmai ca să ducă la revizuirea tratatului de la Sevres, pe care Italia o pretinde în schimbul susținerei aplicărei sancțiunilor împotriva Germaniei eventual recalcitrantă. Prin urmare între cei mari urmează de abia azi să se stabilească poate un punct de vedere comun. Turcia, la rândul ei, se prezintă la conferință cu două defegițiuni, cari diferă în mentalitate și atitudine. Mai concilianți cei de la Constantinopol, se prezintă în schimb cu totul bătăioși cei de la Angora. Unul dintre delegații kemaliști, Samy Bey, a făcut chiar declaraținai la Roma, în drumul spre Londra, că guvernul de la Constantinopol « prizonierul Angliei care se lasă orbită de propriile-i interese, că fnversul de la Angora e singurul reprezentant al lumei musulmane și că a că Turcia nu va avea pacea pe care o vrea, întreaga lume nu se va bucura niciodată de pace. Cu asemenea concepție, desigur că la Londra se va putea ajunge mai greu la o înțelegere și la o soluție mai fericită a problemei orientale. De altfel nici cealaltă parte a Conferinței din Londra, care e rezervată problemelor germane, nu se anunță, în ce privește intențiile Germaniei, sub mai bune auspicii. Alianța franco-polonă e în discuția Urmei internaționale. A făcut impresie și era firesc să facă, fiindcă învederează că Franța s-a hotărât în sfârșit să aibă o politică a ei și să țină astfel capul politicei continentale, cum era de altfel firesc să o facă mai de mult. Desigur că avînd o politică a ei, Franța nu avea să se plîngă că nu va fi urmată și secundată într’o asemenea politică cu respectarea drepturilor și intereselor fiecăruia în ansamblul intereselor și drepturilor tuturor. împărțirea vatKoaîrelor germane, austriaca și un jart dupa SMstră la Budapesta. 20. — Tratativele pentru împărțirea vapoarelor germane, austriac ți ungare între statele riverane, începe la Paris la 24 Februarie. Americanul Walther Stinnes va funcționa ca arbitru. fftglia și capacitatea ds plață a D mamei Lyon. 20. — O înaltă personalitate britanică a declarat lui „Petit Parisien“ pe un ton foarte energic, că Lloyd George e convins despre capacitatea de plată a Germaniei, convingere pe care nu o va abandona cu nici un chip, ca fiind stabilită pe baze solide. 1 . Retragerea trupelor amatricaste din regiune ia osupafi © din fearmania Berlin, zo. Din New York se anunță că Wilson a rechemat atât delegații americani din comisia de despăgubiri cât și ultimii 4500 soldați americani cari se mai găseau în teritoriul Rinului. Wilson a ordonat aceasta fără să aibă intenția a păgubi prin aceasta politica viitoare a Americei. jftatonrga Istriei de către Aliați Paris. 20. — Negocierile aliate pentru ajutorarea financiară a Austriei sunt — sorde „L’Eclair“ —. în curs, sine lucrează energie oar o formulă «ausfie călturo să fie găsită aici D. Loucheur conduce toate aceste tentative cari. Joi,, au avut loc cu finanta franceză, ^a Vinerii&ii fost Invitati la consfătuire și italienii. Săptămâna viitoare vor urma negocieri cu bănci 1e britanice, ceea ce silește pe d. Loucherr să-și grăbească plecarea la Londra. E vorba, deci, de a se stabili o unitate de acțiune interaliată în vederea atenuărei crizei austriace. Scâderil h prețuri în Rergia Horsta, 31. — O statistică emisă de ministerul muncei, arată mare scădere în prețuri în cursul lunei Ianuarie. La Februarie prețul mediu pentru articolele de îmbrăcăminte, combustibil, luminat și altele, era numai cu 151 la sută peste costul respectiv din luna iulie anul 1914, adică înainte de războiu. Această cifră comparată cu aceia care arată costul acestor articole pe luna ianuarie 1921, dovedește o scădere considerabilă în decursul acestei luni, deoarece la 1 Ianuarie 1921 prețul acestor alimente era de 165 la sută peste costul respectiv din luna Ianuarie 1914. Descreșterea prețurilor este mai mult simțită în articolele de alimente și îmbrăcăminte. Ultime informatiuni fi la ora S10 mâ jdlilili Chestia pâine J>Apa șecshița de Sâmbătă a Casseral s’a răspândit zvonul, în Capitală, că s’ar decllarat criză în cabinat Acest zvon era desigur în legătură cu atittudinea pe cârtid. Tache Posescu înțelege s’o aibă în guvern și acela pe care dtflipiritații d-sale țin s’o sibă în partement. Nu știm dacă d. marustru ds externe își va fi daiăcai sau nu situajpgaea, după eman spunea că Argetosc într’un cerc de prieteni, că-i va s’e facă. Ceea ce știm e că ne afl&n în fața unei crize politice care va trebui să se clarifice cât mai curând Consiliul 82 miniștri «■ [UNK]»■EBMWBaMMMgBMBIMMi In consiliul de miniștri care s’a Sâmbătă secera, d. ministru de te a făcut un larg expozeu al cei d-sale financiare, explicînd fiecare proecis de leac cu care inttențîonează să vină în parlament. , Pentru ca d.m Titulescu să poată aduce in discuțiunea Adunărei orjjectele d-sale financiarei, are nevoee să cunoască mai întâi proectul de buffet general al statului. D sa a cerut deci dJitre miniștri să înainteze aceste proecte departamentului finanțelor ți a spus “că-i place să creadă că toți colegii din cabinet . Vor da concursul în economiile pe care d-sa vrea să le facă si fără de care statul nu poate să se consolideze. In acelas conciliu s’au discutat si rezolvat si alte chestiuni venite la ordinea zilei. Chestiunile de ordin politic au fân&s fie discutate între d-nii Averescu, Tache Ionescu și Argpto. mim. —•o.Ziarul „Times“ află din Riga că negocierile ruso-polone stagnează din linsa intransigenței bolșevicilor în chestiunea reparațiilor. Bolșevicii au propus să plătească aceste reparațiuni în ruble-hărtie, ceea ce a provocat o adevărată revoltă în cercurile politice poloneze. Totuși, nu e nici un pericol de conflict armat, deoarece d. Dombski cedând în chestia reparațiunilor, poate să încheie pacea oricând. „Sercolo“ pt L’strică un interview cu reglîg Bors al Bulgariei, prin care aceste arată că țara e pacifistă și că bolșavismul va întâmpina, acolo, tim dârze împotriviri. D. MassoTyk, președintele Republicei Cehoslovace, merge spre bine, aripa și surmenagiul sări dispărând aproape complect. nndicii au suprima și publicarea obișnuitului buletin medicel Organizația Partidului național-liberal din județul Iași a fixat pentru fiua de 5 Martie un congres al partidului în orașul Iași. f f ------" Trupele rusești—scris „Journal de lipsuege“ — au fost întărâta la Ronáiera română cu forțele puse sub cojtropdir generalunl Brertsraev. Pe de altă parte, mișcarea revela* Iconari «krauseana câștigând. nacontem £, t&esi, guverna sovietica alrogat artijasti de demobli tetasla 3 fete șiîccairiar roși din Ukratca, fapt care provoacă numiaroas © ajțîncapă si pricitTiS cd meuismrsi sub arme. In urma deciziei subsecretariatului aproidfáonstrei, ca primăria Capitalei să se ocupe pe viitor de aprovizionarea cu pâine și să fixeze prețul acestui aliment, s-a născut între aceste două autorități un adevărat conflict, de pe urma căruia nu suferă decât populația. De două zile lipsa de prine în Capitală este destul de simțită iar pentru mâine suntem amenințați să avem de loc și iată dece. I. I. Atanasiu subsecretarul aprovizionarii, a autorizat pe morari să mi mai fie seamă de prețul maximal și să gurmeze grâu pe ha la 1S.SOO Ici vagonul, spunându-le că, și d-sa l-a plătit în Basarabia cu 15.SG0 Igi vagonul, pronunțăndu-se totodată că se va urca prețul fSânei. Bazați pe acest fapt, morarii au cumpărat grâul pe prețuri ridicate, iar azi d. Atanasiu, se Șgiald pe mâini această afacere și aruncă executarea promisiunei d-sale, în sarcina Primăriei, su'bn deriziunea cars, ipa publicat la timp. ... In fața acestui fapt, comisia interimară a primăriei Capitalei, într’un conciliabul avut azi dimineață refuză categoric executarea deciziunei spunând : subsecretariatul aprovizionărirei care și-a luat angajamentul să ridice prețul pâinei, avea datoria morală să anunțe populația că va scumpi pâinea, nu să arunce primăriei această grea sarcină. Primăria a mai răspuns ca, acest subsecretariat să-și continue activitatea de aprovizionare până la noua recoltă, când ea va putea primi această atribuție. După cum vedem fiecare din aceste autorități își arunc în spinare sarcina de a aproviziona Capitala cu pâine. Nehotărându-se însă nimic, populația este ameninițată să rămână și fără pâinea de toate zilele. E de datoria d-lui președinte al consiliului de miniștri, a nu sta nepăsător în fața acestui grav fapt, de care depinde existența populației și printr’o măsură înțeleaptă să stabilească un nou regim al pâinei și să interzică fabricarea fainei de lux. ---»*•— Citim în „Le Temps“ : Cicerin, comisarul bolșevic pentru aftăcerile străine, a declarat unui corespondent al lui „Daily Herald“ că politica sovietelor e pacifică. „Anglia numai — adaugă Cicerin— e ateia care are azi o atitudine agresivă în Orient. Totuși dacă ea nu acceptă cu noi acordul atunci vom fi siliți să luăm măsuri de proteguire a populațiunilor asiatice, cari altfel s’ar ridica împotriva noastră“." Cicerin a mai arătat că ajutorul Americei poate înlocui, cu succes, oficiile comerciale britanice. Guvernul fraincez a ridicat la rang mal de mareșali pe generalii Fayel.le, Branchet d’Essperay și Lyantey, cari au dat dovadă în timpul războiului, de tsisrățuite însușiri ostășești. ---•».--D. Venizelos a făcut ziarului „Petit Parisien" o serie de declarații importante asupra situației în Grecia. „Nu sunt partizan al regelui, dar lupt —ca particular — pe toate căile ca tratatul de la Sevres să nu fie revizuit. Am argumente foarte solide. Micile mele nemulțumiri personale nu contează când e vorba de interesul patriei“. „ — D. Bowden, desenatul SfaPȘor-U^ nîte în Coxunhiunea rea ratiurilor, a fost rechAmM de gvgserms&L *#**. nînirea mmw aananai literals tis jststiil Vaslui «w«Kja^^w»i^,aaaaiwiaa monaa Eh la ora 16 dimineața a avut loc în localul Clubului național liberal din Vaslui o grandioasă întrunire a partidului la care au luat parte și toți președinții comitetelor comunale din acel județ. D. Vasile P. Sasu deputat și președintele organizației din Vaslui, a făcut o lungă și luminoasă expunere asupra situației politice a țarei, atât din punct de vedere a chestiunilor externe cât și în ceia ce privește problemele de ordin intern. •„, Un mare entuziasm a domnit în tot timpul întrunirei. Pentru ziua de 8 Mai s’a fixat al doilea congres județean, potrivit noilor statute. instaurarea slakstonilor în Ungaria In urma revelațiunilor făcute de fostul ministru Simonyi Semadam, s’a angajat, la Budapesta, o vie polemică , concernând reîntoarcerea eventuală a Habsburgilor, polemică ce continuă zilnic. Un colaborator al ziarului „Szózat“ a avut ideia de a cere d-lui Hohler, ministrul Angliei, să-și spună părerea în această chestiune. Iată răspunsul diplomatului britanic: „Pe vremea recentei mele reședințe la Londra am avut prilejul să examinez problema dinastică maghiară într’o convorbire cu contele Sforza, Lloyd George și d. Leygues. Opiniunea unanimă a acestor miniștri e că sub nici un pretext nu trebuie admisă restaurația Habsburgilor. Antanta socotește că dacă ar reveni fostul monarh, toate vechile tendințe imperialiste ale Ungariei ar renaște. De aceia numai aici se poate spune că aliații se vor amesteca în afacerile interne maghire»•*D. Radoslavov, fostul președinte al cabinetului bulgar, a fost recunoscut de către înalta Curte de Justiție din Sofia, ca complice în deturnarea unor fonduri de război, cifrate la mai multe milioane. Evacuarea Dalmației de Nord va fi terminată de italieni la 24 Februarie. Sebenico și regiunile maritime vor fi evacuate mai târziu. Ziarul italian „Tribuna" crede a ști că discuțiunea asupra proectului Croce ca și cel relativ la controlul uzinelor vor fi discutate în Parlament, după vacanța Poștelor. Ziarul pomenit mai scrie că d. Luzzati, care prezidează comisiunile financiare și externe, a declarat pe germani« măsură de a plăti reparațiunila, aceștia neavînd între altele, nici o datorie pe piețele străine. Comisiunile se vor întruni din nou mâine, spre a continua discuțiunea Camerei, aprobând și câteva articole ale proectului pentru augmentarea prețului pâine în Păli! Până în ora 3 jumătate ședințele Carcerei și Senatului nu s’au deschis. — ■ [UNK] [UNK] ■-- --- România și Polonia în fața pericolului bolșvic. Ce spune ziarul „Le Temps“ Bordeaux. 21. — Polonia și România, spune ștand „Le Temps“ se por convinge că acceptând măsurile care urmează să fie luate împotriva pericolului bolșevist ele vor lucra în avantagiul lor comun. Tratativele par a decurge satisfăcător în această privință și Franța se va felicita dacă aceste tratative vor ajunge la un acord. In acest acord însă puterile apusene nu au rol să se amestece: Franța va fi iarăși bucuroasă să vadă o apropriere între Polonia și Cehoslovacia și această dorință va putea deveni o realitate la timpul cuvenit. Chestiunile însă trebuesc tratate una după alta. Ceea ce este de o importanță primordială, și din care tot restul va putea să decurgă, este uniunea Franțe 4 cu Polonia. Un interview al ex-Kaisemlui „Nieuwe Rotterdamsche Courant“ publică un interview ce l-a avut cu el împăratul Wilhelm : „Poporul se trăda pe sine însuși, trăda pe Dumnezeu. Mă trăda chiar în timpul războiului, sub influența socialiștilor cari sunt cei mai vinovați. Niciodată n’am fi pierdut războiul dacă poporul ar fi rămas credincios, sieși, am fi învins foamea și mizeria, cu toate că America a dat mâna cu dușmana noastră ereditară Marea Britanie. Dar trădarea Germaniei era ca o sentință de moarte și vedeți cum Dumnezeu biciuiește lumea întreagă. Numai puterea lui Dumnezeu poate să ne ajute. N’aștept nimic bun în curând. Timp de 26 ani am luptat singur pentru a salvgarda pacea pentru poporul meu. Dar la urmă nenorociții mei amici mi-au răpit din mână sabia păcii. Cât mă privește n’am dorit niciodată războiul“. * Ideia de revanșă a Germaniei declarațiile priimelyr mi- Lyon. 19. — Cu prilejul unei reuniuni a comisiunei parlamentare pentru afacerile strains din Bruxelles, d. Hymans a făcut o declarație Senzațională, anume, că ideia de revanșă e foarte vie în Germania și că Belgia nu treime să aibă în această privință, nici o iluzie. Situația în Rusia Complotul tătarilor în contra bolșevicilor Lyon. 20.—Cam șiuintesa specială a Sovietelor, înfiintoaire la combaterea mișcării lor T anti-bolșevicțe din Crimeea air fi descoperit—spun știrile parivenite de la Constantinopol — un mana comiplot tătăresc Simpotrova guvilmuci sovietic. Intre altele populatia tătară e ocupat!» da aziluile dat lui Wraingol Și tru Dîg-loriade. Din această cauză au fost arestalte numeroase persoane, iar câțiva mambri marcanții ai tătarilor au fost executați. Ce ereă naționaliștii turci Bordeaux, 21. — Samy Bey, naționalist turc acum în Roma, a declarat următoarele: „Capitala Turciei este Angora, iar iu Constantinopole unde sultanul e prizonierul Angliei. Războiul va continua până când toți amicii islamului...Noi avem nevoe de viață, și vom lupta împotriva acelora cari voesc să ne sugrum pe noi și iubita noastră țară. Acordul între Italia și America nu poate fi de mare folos Turciei, Italia cu munca ei și America cu banii ei vor găsi în țara noastră un teren favorabil pentru a putea valorifica energiile țarei noastre. Sunt sigur că America care este iubitoare de dreptate, va sprijini Turcia. Dreptatea nu este cu Anglia care ja momentul de față este orbită de propriile ei interese. Dacă noi nu vom avea pacea, întreaga lume nu se va bucura niciodată de pace“. Astfel în zice Samy Bey. Horsea 21.După întrunirea preliminară a reprezentanților Marii Britanii, Franței și Italiei care va avea loc la Downingstree, conferința va începe adevărata ei activitate Marți în palatul Saint James. Prima ședință însă în care vor fi discutate și rezolvate cele mai serioase chestiuni va avea loc la Savoy Hotel, unde guvernul englez a aranjat camerile pentru delegații rivali turci adică delegații din Constantinopole și delegații din Angora. Deoarece atât Franța cât și Anglia au însărcinat pe greci cu îndatorirea garantării tratatului, grecii vor avea întâiul cuvânt în orice chestiune privitoare la revizuirea tratatului din Sevres. K1 Poporul german nu admise conciliil ©agiaplor Nauen. 20. — Ministrul de externe Simons a ținut în Darmstadt o cuvântare în care a relevat că atât locuitorii Hessel cât și întregul popor german e hotărât ,să reziste propunerilor conferinței din Paris, cu toate atacurile și amenințările presei franceze. Ce ers de primul ministru francez Nauen, 20. — Cercuri competente din Berlin arată că aci nu se știe nimic despre o notă drastică din partea Ententei care ar fi fost comunicată guvernului din Berlin, cerându-i ca să-șî facă imediat contra propunerile la hotărârile conferinței din Paris, înainte de a pleca la Londra Briand, într’o ședință a Senatului sub conducerea lui Poincaré, a declarat încă odată hotărârea de a menține propunerile conferinței din Paris și mijloacele coercitive asupra cărora, după cum declară Briand, Franța ar fi in perfectă înțelegere cu aiiații săi. Printre aceste mijloace de represalii, Briand socotește prelungirea peste 15 ani a ocupării țărmului stâng al Rinului, al doilea extinderea zonei militare de ocupațiune, al treilea schimbarea raporturilor economice între regiunea Rinului și țările învecinate, adică ceiace ar însemna inchiderea vamală spre Germania, al patrulea zi. acceptarea Germaniei in Liga Popoarelor. • Cooperarea Americei manasii Lyon, 20. — Intervievati de către „Chicago Tribune“, d 1 Briand a afirma că ar vedea cu cea mai mare mulțumire faptul revenirea Statelor Unite în conferințele interaliate. Această cooperare ar fi o solidă garanție de pace. Franța nu manifestă nici o ambiție militară. Condițiunile prevăzute sunt numai niște garanții spre a se abține de la germani, plata datoriilor lor. Franța nu dorește să lucreze independent de aliații ei, dar din ea e în măsură să execute singură clauzele tratatului, concepând sancțiunile. Franța nu trebue iarăși, să uite că spiritul de agresiune poate renaște în Germania. D. Briand a conchis spunând că Liga Națiunilor va fi un puternic factor în activitatea mondială. Plecarea de ecmd*E francese la lovára Paris. 21. — D. .Aristide Briand a părăsit Parisul azi dinu plecând la Londra. Este însoțit de d Philippe Bernhelot și de generalul Gonirămd. D. Loradeur însoțit de d. Soydoree și Chyssop pleacă Marti. Mareșalul Foch și generalul Veygaturi siunt așteptlati la înitíeputul săptămânii viitoare, când vor încape conferința cu germanii. Când vor începa Bwcrariie conferinist — ■ Tot în jurii JIMRel Prileo — gel cartau scos Ba›caesat bM*»m»58% fărei se câznasc acum să’și sediu faptele lor rele, atribuitii după^ mnlulstra BBberai.o concesiune data. smis para conservator De obicei, făcătorii de rele, atunci când sunt luati dim scurt, pentru fapteta Im, caută să sa desvinovățiească un vohbil de ceea ce au comis ei, el* despre, ceea ea își închir DUP c’au făcut alții. Colaboratorii din guvern ai d-lui general Averescu, fiind acuzați, denunțati și dovediți de noi, că au scos la mezat bunul iie Hfrei, nu cu gândul de a consolida statul ci în scopuri de a-și umple pungile lor, n’au desmințit nimic din afirmațiunle noastre, dar s’au grăbit să deschidă niște dosare, în care sperau să găsească fapte comise în trecut de foștii miniștri liberați cari să fie la fel cu cele săvârșite azi, sub regimul averesc<w. Și fiindcă în dosarele răsfoite n’a fost găsit un singur caz, care, făcut de vre-un miniștru liberal să semene cu ceea ce zilnic fac miniștrii adveresoani, s’e remits la un fals, atribuinduse d-lii Al. Constantinescu unele concesiuni pe cari nu d-sa le-a făcut ci alții. Mini „Pirailea“, a fost concesionată d-ln Botez, la 31 Martie 1918. Cel care a semnat decrtatul-lege, cu No. 752, în acest scop e d. Meisner, fostul ministru de Industrie și comerț, din guvernuul Marghiloman. Construirea unei linii de cale ferată pare să ajute la exisionarea presei ,j Pistoa“, a fost tratată aprobată de d. Grigora Cantacuzino, țara a venit la minister după d. l Miaisnsr. D-l Tancred Constantinescu, în calitate de secretar general al ministrudui de Industrie, n’a făcut, mai târziu, decât să dea curs unui contract mai dinainte stabili Și nu se putea face altfel, deoarece, fost ministru Cantacuzino, angajase definitiv ministerul, printr’un schimb de scrisori care puteau fi prezentate oricând la justiție. Dar, după cum am arătat, îndreglarea" oficiosul partidului lichidării naționale, a scos la iveală cazul minei JPralea“, neezitând să comită un fals, numai Pettru a produce o diversiune în opinia publică. Sistemul acesta e bine cunoscut fiindcă a mai fost întrebuințat. Cititorii își aduc amointe că atunci când ,Monitorul Oficial publica zilnic câte 500—600 de permise pentru importarea articolelor de lux și exportarea grâului și schimbului nostru, „îndreptarea”, răsfoind dosarele, a reușit să publice numai 21 (douăzeci și patri) de, permise de acest soi, date sub ministeriatul dim Constantin Golfii, cu toate taxele extrem de ridicate impuse de d-sa acestui fel de import. Tot așa și azi, se aduce în discuție mina „Pralea“,CONNGESIIONATA SUB GUVERNUL MARGHILOMAN, spre a se scuza concesionarea către streini a gazidul metan, a uzinelor Reșița, a căderilor de apă, a telegrafiei fără fir și a atelierelor de cale ferată. Cea mai proastă zi pe care a avut-o guvernul în parlament, a fost ziua de Sâmbătă. La Cameră, în secțiuni, unii din membrii majorității au combătut proectul de concesionare al atelierelor căilor ferate, iar în ședință publică, opoziția a atacat cu violență subsecretariatul de stat pe care d. Argetoianu vrea să-l facă pe lângă ministerul de interne. D. Cămărășescu, care a intrat în parlament ca guvernamental și vrea să fie ca opozant, a combătut subsecretariatul minorităților etnice nu fiindcă nu i-ar conveni principiul în baza căruia d. Argetoianu vrea să-l întemeeze dar fiindcă se teme ca subsecretariatul să nu devie un instrument împotriva minorităților. Opoziția a aplaudat o parte din cuvântarea d-lui Cămărășescu, rămânând nepăsătoare față de cealaltă parte iar majoritatea i-a adus acestuia aminte felul cum a reușit să intre în Cameră. Scenele cari s’au întâmplat cu ocazia dezbaterilor de Sâmbătă au făcut pe d. Duiliu Zamfirescu să constate că parlamentul pe care d-sa îl prezidează „nu e parlament“. Iată o constatare pe care noi am făcut-o cu mult înainte și d. Zamfirescu trebuia s’o înțeleagă din ziua când majoritatea a admis să-l aibă pe d-sa ca președinte. Dezbaterile s’au întrerupt findcă întîmplarea a făcut ca lumina din incintă să se stingă. întunericul se lăsa asupra Adunărei, tocmai cînd majoritatea spunea că e luminată în chestiunea care se discută. Dacă la Cameră cel care făcea guvernului o atmosferă proastă era un tachi&t, la Senat reușise să producă această atmosferă chiar d. Take Ionescu. Fiindcă ministrul de externe spusese în ședința din ajun a maturului corp că d-sa vrea să se facă concordatul și de aceia se va face, I. P. S. S. Mitropolitl Cristea a venit să spună a doua zi că concordatul nu e bine să se facă și ca atare nu trebuește făcut. Cuvintele adevărate și înălțătoare spuse de Mitropolitul Primat al țărei și repetate de Mitropolitul Moldovei, sunt cuvinte cari trebuesc să fie auzite și ascultate. jjitfiyțsj P<>liți.c5 CUM AU DECURS ALEGERILE DELA IAȘI —Bouă documente edificatoare— — Ce înțelege să fiă 9 1 ministru h justiție?«aere P î n contestațiile și actele, aflătoare în dosarul ultimfei alegeri de. Senat deda Ibșî . sâ constată că d- Eugen Petru primopreiședintele tribunalul și președintele biurouluii electoral pefatr^l, ipentru a favoriza pe <L M. N^gmzit;^. candidatil guvernului s’a făcut ^vinovat de faptele următoarei: 1) Având supravegherea superioară a listelor electorale și a distribuirea certificatelor de alegător, a permis, ca la secția de votare Tomești, alegerea să se facă pe baza listelor electorale de la 1918, iar nu pe baza acelora din alegerile trecute. Astfel un număr însemnat de alegători nu si-au putut exercita dreptul de vot. 2) In alte teiș mod, la secția de votare Țîgărnașă a permis ca alegarea să se facă pe baza unor liste întocmite adhoc, care cuprindeau un număr de alegători mai mic decât acele afișate și aliate la primărie. Astfel secția de votare a respins de la vot alegători oari promisie carte de alegător pa baza listelor da la primărie. 3) După stăruința d-lui P. Dragoșmirescu sau altor prieteni ai guvernului, a admis pe cale de ordin circular, în chiar cursul votărei, schimbarea delegaților și asistenților. Astfel pe baza acestui ordin și fără rerea scrilă a candidaturiii, la Țigănuși s’a admis schimbarea delegatului delegat de candidat cu un delegat curs, n’are nici măcar calitatea de alegător. 4) A dat ordin președintelui secției de votare inajata să pun în vedere primarului comunei să ateste identitatea sătenilor care nu poculau și nu votau în comună. Astfel s’au putut recruta pentru candidatul guvernului noul propagandiști și noi si alegători. Asemenea fapte neputând fi îngăduite unui magistrat, d-nui ministru de justiție are datoria să admită cererea ziarului . Mișcarea? și să institui o anchetă. Du yă ^© surgenia edificatoare 1) Textul circularei, dată de administratorii de plasă din ordinul prefectului, în vederea alegerei și a congresului partidului poporului. Ne Véül csfifisrma Președinte C. I. GRIGORAȘ Strict €@safida3t!3al Primarul comunei ,jAm onoarea vă face cunoscut că: In vederea alegerilor pentru Senat fixată pe ziune da 15 și 16 Februarie 1921, sunt convocați pe ziua de Britnică 6 Febr. 1921, ora 8 a. m. în sala Bejani.de la Râpa Galbenă subpreședințâ și vice-președinții Lisai pamaili Muî poporului din întreaga plasă. ..Înăci dela prinirea prezentului veți face cunoscut d rossiră personal tuturor președinților ce-i »veți 1»' reședința comunei cât și în toata ^ cătunele din comuna d-voastră ca în ziua de Duansi'că 6 Februar» acu 8- dimineața să ia prezenți în sala B' * ■ ian IPF MIRIU A SE CONSTAT CU FRUNTAȘII PARTIDULUI CU CANDIDATUL, 'DOPA care va lua masa comun». „In cătunele unde nu sa taflă asemnea delegați VEȚI ALEGE ȘI TIMETE DOUA OAMENI PARTIZAI AI PARTIDULUL „TOT ODATA LE WIp FAC SCÎNOSCUT CA fii ACEA ZI VOR PI MI CAMNTATELE I DE GAZ ȘI SRE, DE CARE AU NEVOIE PRETOnl t A FII ÎMPĂRȚITE LA SATENE , CARE-I VA REPREZENTA. „Prezentul ordin ni s» va răstirna în originea în mod cont sau^al. ,IDEMEEXESCUTARE ® TOCMI RAIMIANEȚI RĂSPUNZĂTORI VEȚI SUFERII GRAVE COMST . c ® rfr. ^Administrator de plasă (fr ■ dorcî frabl), dar stint a fi, ăugă i căliturg V. Alexandrescu administratorul plăsei Covou. 2) Textul ordinului transmis, f ziua de alegeri de notarul conun Sculeni, primarului din Rediu Mihapofiei, DOMNULUI MM Rediu i MItropolet C J Să strângeți aâ ®ă ior«1 data ora 8 în ziua alegerii și să fiți prezenți în păr la secția de votare și SA RIPEDECATI ORICE .CONTACT ALOCUTORIOR CU AGENTELECTIONAL AI ALTOR PARTIDE AFARA DE AI GUVERNULUI. „AȘA-I ORDINUL DUIW ADMINISTRATOR DE PLASA DE AZI PRIN TELEFON, 14/ 1921. Notar Sculeni N. Cl^srian“ Crede d. ministru de interne că a. prefect al judeklui Popondt care a dat subalțcmikm săi asemenea ordine, mai poate avea autoritatea necesară de a rămânea prefect ? „ Dovada ingerințelor, corupției și amenințărei nu este suficient făcută cu aceste două piese ? •sissztsmiamaxraamaanm CITITI 1 PAG. IV * Information.—Protestul studenților ț*nteerîhari I« contre persecuția *ilor s.ar.tslf^r fafi da românii macedoneni. HSursâ, ® ty