Viitorul, februarie 1921 (Anul 15, nr. 3862-3885)
1921-02-26 / nr. 3883
Opera compertă 6 acte Monspo ” PETO TEATRU CINEMA „LA XM Direcția: ȘTEFAN MARES’ESCU FARMEC de FEMEE dramă sentimentală în rolul principal M. BERTIN SITUAȚIA INTERNAȚIONALA BULETIN ■—in mii iSKa&tz&BHAUL DE AZI. Joi 24 Februarie 1921 Dela conferința dela Londra lipsesc știri de vre-o importanță oaracare: Telegramele de aseară și de azi dimineață nu au adus nimic nou asupra lucrărilor conferinței. Desigur că nu s’a putut ajunge incă la o conciliere între punctul de vedere francez și cel englez pe chestiunea tratatului de la Sevres, după cum pare a nu se fi împăcat încă divergențe între cele două delegațiuni otomane de la Constantinopol și Angora, aceia e probabil că lucrările conferinței sunt în întârziere. Știri mai interesante par a fi cele din Ucraina sovietică. După o asemenea știre, d-ru Racovski a ordonat mobilizarea tuturor celor între 18 și 30 de ani în vederea unor combinațiuni din primăvara care vine. Faptul și-a produs efectul . Populația satelor s’a ridicat împotriva ordinului de mobilizare, provocând o răscoală care ia caracterul unui război civil general în Ucraina. Trupele sovietice sunt atacate sistematic de mulțimea răsculată și se dau adevărate lupte. Faptul ar fi desigur interesanți dacă ar duce la lămurirea situațiunei interne din Rusia sovietică. Oarecare discuție continuă să se facă în jurul rezultatului alegerilor din Prusia, care se consideră și în Franța chiar că au salvat ideia republicană și împotriva monarhismului și a bolșevismului. S-a anunțat deunăzi intenția Angliei de a retrage trupele din Mesopotamia. In legătură cu această știre se comunică azi că Anglia intenționează să creieze un regat arab, la tronul căruia se pare că Emirul ;aycar este candidatul cel mai serios. Stafia în prom un TrUPSlfi în MflSfS A'wen. 24. — Michenenin defilară. C fi STDI A r&bot sfânt contra Serbiei>■; la Cet. «®» ® ® ■ [UNK] KI H ■Waț*u*t £ Mefimme sârbeștii si Nauen; 24.^ din Elveția aíes p ssn basarată că guvernul japonez a refuzat Megaleje a sfrăin sflir retragerea trupelor din Siberia rel tu Franța „ • >» & . w befeavkiE iSIti..# I ÄA' fiiinnam ussiersti#e aj mi iv asaington zij traviratia de la '»nflggint jBiimssin ytrodut|~'woij^al îndată cri intră Lyon, 24 Februarie. .— Ahiverîa Fr^ta. Siriuuy, Io interzic sarea naștere! lui Washington a te sărbătorită cu mare pompă în o moțiune de încredere în guvern a intern.►ii inxcetori de ziare. '| toata America si tar^j'is. | ---- I MM de aRi$a Declaratiunile primului ministru polonez Varșovia, 23 Februarie. — In ședința de erî a Dietei polone, primul ministru Vitos a răspuns pe larg, tuturor interpelărilor din diferitele partide politice. Intre altele, d. Vitos a declarat că tergiversările cari se produc în conferința de la Riga sunt datorite numai bolșevicilor. Totuși negocierile par azi a progresa oarecum.Trecând la chestiunea plebisitului din Silezia de sus, oratorul spune că guvernul polon e serios preocupat de aceasta. „Cu toții suntem, însă, convinși s— subliniază d. Vitos — că populația poloneză de acolo îșî va exprima fără șovăire, dorința de unire cu Patria-muma“. • In ce privește vizita mareșalului Pilsudski la Daria, ea dovedește — a continuat primul ministru, —■ că Polonia vrea să trăiască în bună înțelegere cu vecinii săi. A doua parte a discursului d. Vitos 6 utilizează pentru a cere tuturor o strânsă colaborare cu gun vfernul, spre a se învinge, astfel, dificultățile care amenință noul stat Dieta, în urma expozeului de luî ■Vitos, a votat, cu mare majoritate, fj '" '' "' X 'S '' ■ ' ’’■ - I Sftiáfe&ttsl- Chystringa Șomajul în Anglia ‘ ftpftncabird p&rjsîte din 3m £ dit&fea atmyi&stQ a dNM Thadescu, cari au lasă«sada să fia confirmată dar raiiștuțl de Snapte, spun că procesul de Bafifcllt. al lvxuMfáét întregită va fi depus in ședința da Luni pe biroul Oeannell Acest proces prevede o sumă tefeâă, la rifefineli, de 5 miliarde, și la încasări de 7 miliarde. fixeQíénien de 2 miliarde va fi întrebuințat la plata ««iCoaan», în strehtttate, 1» «emiterea bonurilor de re^ <Äü#e» in țară, și la satisfacerea, In insirigărea pcs-^Stăților, a despăgubilor de război. &iber ' & OÜ ciștzia înjosiuirei procciului de Bodges’ d. ministru al *i*tanțelor, «lswîc e'er fi întâmpinat dfisul • URÎ trenuriorare. Numai ministerul iOâSchI3^ praántat un budget de 29 nsB Saa«©, care a rebut să Le redus traTiiÉom La obiecțiunile utinistrtăiB fifiktri s’a răspuns că dici cele 15 milioane, zece sunt absolut necesare bunei funcționări a departagiCrttulm, iar duci pot fi socotite ca stricioasie politice“. Am dori ca „miioanale politic,^i să ia cât mai mult reduse. Leul nostru a fost cotat ieri la Burta din Paris cu 18.75 centime. Un radio din Lyon anunță plecarea în Paris a prințului Sapieha spre Varșovia cu Orient-Ercoresul. Cu acelaș tren a plecat și d. Beneș la Praia.— Cu ocazia nunților Prin nicere M. &" Regele va acorda o amnistie. Detaliile acestei amnistii se studiază la ministerul de justiție. —. 36--In numărul nostru de ere am publicat un foileton care trata des-C e problema învățământului rural România de d. P. Gârboviceanu. Ținem să spunem că acest foileton era un rezumat prescurtat din conferința pe care d-sa a ținut-o la Ateneu, scrsă p tfh Atunci, când d. Atanașiu, subsecretarul de stat al aproifizionuzei, a fost șcâbâit intm de umeri și .acuzat că tolerează în birounle â-&alp; njertiții samsari, cărora se prăbește să le aprobe cererile lor. totdeauna susvecte, acesta a afirmat că nu primește decât interpentiurii de ale variamantarilor mei mult sau mai rfiștin guvernamericați. Vindcă d. Atanasiu a lăsat alaltă*rn sff se întrearnă că singurii cari ar vided fi luați drept samsari, sunt deputatii și senatorii, cari vin la d-è a cu diferite Săminte a tinut cri la Cameră să adaoge că nu bănuește toei o rea intențiune, din postea acastore, mai ales că printre cei c«. Tagst runa, adesea, câte ceva, sunt oaiment onorabili, ca d-nii I. Manniu, V. Sassu, N. Iorga, Vaida-Voevod și D. subsecretar de stat a repetat slănuitor aceste mane din minoritate cu adevărat, onorabile dar n’a vroit să citeze incitivul din numele "sanitarilor, deputați sa* sensfes" din majoritate, cari de dimineața până Vectra nu fac’la subsecretariatul refacerei decât afaceri cu scopul de a consolida numai, avutul lor și câtuși ce puțin pe al țârei. D. Atavișshi, trebuia să știe, că ori cât de onorabile ar fi numele de care d-șa se servește, c s nu vor slrica s’acopere au onorabilitate si lor necinstea altora. In urma consfăturilor avute di la subsecretariatul aprovizimăre î. s’a admis cererea morarilor “de a li se scumpi prețul făinei. Astfel cu începere de mâine ea se va vinde cu 2.54 kgr. iar pâinea se va vinde cu lei kgr. S’a îngăduit mai departe ca morile să extragă 5 lei sută făină de lux pentru patiserii. Membrii delegații Mici pe muntii Sîif ®, a organizației partidului Rațional-5/iberal din județul Ilfov, simnt convocați la oJfficiul central in partidul național liberal din Capitala, pentru Luni 28 a. c. la orele 5 p. m. Cu ocazia căsătoriei princiare, herghelia din Rădăuți a adus ca dar de nuntă A. S. R. Principesei Escbeta doi splendizi cai huțatti, din acea herghelie. Darul va fi predat de secretarul general al agriculturei din Cernăuți d. Voronca și directorul hergheliei d. I. Larionescu. Aseară a sosit în Capitală A. S. R. Infanctul Spaniei cu soția sa. Știrea referitoare la revolta populației armenești, împotriva guvernului sovietic din Erivan, se confirmă. Pe de altă parte, și trupele georgiene au reluat ofensiva, înregistrând spre sud de Tiflis, încă o victorie asupra bolșeviclor. D-ni ingineri Tiberiu Eremia, delegatul, ministerului de finanțe, și Mihail Vasiliu, delegatul camerei de comerț din Botoșani, au fost numiți membri în comisiunea de pe lângă direcția generală a vămilor, care să-și dea avizul asupra prețurilor interne și externe a mărfurilor de import și export. Camera de comerț și industrie din București invită pe d-nii comercianți și industriași din București să ia parte la o consfătuire în ziua de Luni 28 Februarie curent dela 3 luni. după amază pentru a aviza asupra măsurilor de luat pentru a se pune capăt încasării de sume enorme, de către biurourile de vămuiri și expediții pentru formalitățile ce îndeplinesc pe lângă biurourile vamale și a jafului practicat de agențiile de vapoare , prin perceperea de taxe enorme de magazinaj pentru mărfurile depuse în magaziile porturilor ce ele dețin cu chirie. Citim în „Le Petit Partelen“ : .iCamera Commodor a continuat, la 18 Febr., discopoftfia asupra chestiunea șomagiului, D. Lloyd George expunând cu acest prilej, măsurile luate pentra combaterea crizei, a declarat ca remfibibil stă numai un export; a am intern, dacă nu se vor găsi piețe străine cari să cumpere produsele engleze, totul va fi pierdut. Dar pentru aceasta. .E nevoie să se deschidă credita, mai ales că șșgde. ca Rusia și Germania vrau bani. Intreprinderie britanice să creeze deci bog&tiî. printre națiunile străine — o adăogat d. j Lloyd George — om să dobândească ,și ele .o. suntâfle înfloritoare. Statele Unite. Ktsd, vin vor să țină seamă fe acest lucru, și e regretabilă. Colegiul electoral din circumscripția Bocșa-Romănă, județul Caraș-Severin, a fost convocat pentru Zilele de 20, 21 și 22 Martie spre a alege unn deputat în locul decedatului Cassian R. Munteanu. —«e*—» Ambasada britanică din Paris dezminte fornicc toata zvonurile după care Anglia star opune la clauzele militare și politice frisc acordului franco-polon. N’a avut loc, deci, nici un fel de întrevedere, in această privință, între lordul Grordinge și Jules Combon. Guvernul Statelor Unite a decis scrie „La Victoire“—sa retragă încă înainte de 1 Martie, și restul de 5 mii 400 de oameni, cari alcătuesc detașamentul american pentru paza Rhinului. Această decizie nu ar angaja, cu nimic, politica Statelor Unite față de popoarele europene. Sculptorul Jonoson-Varo a executat în chip artistic bustul M. S. Reginei Maria. Suverana a binevoit să poseze în mai multe ședințe, cunoscutului sculptor astfel că lucrarea sa a estt desăvârșită atât ce o execuție artistică cât și ca asemănare. Yachtul ex-Kaiserului, „Nordstern“ a fost trimis la Barcelona spre a fi vândut. Uificarea mondei Banca Națională a Româniai din București aduce la camoștinta desranătorilor de coroana.că începând de la 28 Fabruarie 1921, erate 3—514 m via proceda la plata restului de 40% asupra coroanelor în modul următor: Luni 28 Februarie se vor plăti chite ale căror declarationau st înshQSate" No. 401—800; Marti, 1 Martie. No. 801—1200; Mercuri, 2 Martie No. 1201—1600; Joii 3 Martie No. 1601—2000; Vineri, 4 Martie. No. 2001—2400. Plata ce va face numai contra chitanței eliberate cu ocaziunea depunere! coroanelor și contra prezentărea chitanțelor de plată pe trimestrul Ianuarie 192L a imipositelor £scate și comunale, iar comercianții vor prezenta și chitanțele de plata patentei. Nu se admite «u!b» nici un motiv plata fără prezentarea chitanțelor de kapesit. (Dutîririrca 27 Februiariei a. c. va ține la Ateneu pibrescu, economist, d. avocat L D. Barzan conferința sa: „Noi probleme is vorâte din război“. Cercul h stadii al P. % L Winilli«liii»in 11 ii 1111 im 11 niggr,iaraEF«.? In cursul săptămânei data 23 la 23 Februarie cercul de studii vatins următoarele ședințe: JOL 24 FEBRUARIE, ora 5 d. a.: Delegația permanentă a Capitalei. Ora 5 jum.: Comisia bisericească. Ora 6 d. a.: Comisia financiară (Bugetul). VINERL 25 FEBRUARIE, ora 5 stp. d. a.: Ședință pentru discuțiile constituționale (Starea de asediu. Cenzura). SAMBATA 26 FEBRUARIE, ora 6 d. a.: Comisia muncei (Contractul colectiv). MERCURI 2 MARTIE, ora 64. a. .* Conferința publică a d-lui I. Gr. Dumitrenifu, profesor, la Academia de Comerț: .J Politica economică intternațională a României Mari“. Aceste ședințe se vor ține în, sala cea mare, a clubului la orele indicate. Pot lua parte orice persoane, cari se interesează de aceste chestiuni. " % Toți membrii Comitetului Cercului de studii sunt convocați, în fiecare Miercuri, ora 5 p. m., în sala Bibliotecei Comdad, pentru rezolvirea chestiuunilor curente. -------— .........—— TEATRUL-CINEMA „CLASIC“ Direcția: STEFAN MARINESCU A*iS#RIA til-a" până Dumin. 27 ^ebr. inel 7 Kail &€ TEH copii ps (LES DEUX GAMINES) de LOUIS FEUILLADE isoni în Monopol GAUMONT Plina ori telegrafică Chestiunea pătratului din Mesopotamia atitudinea statelor.Unite Nation, 24 Februarie. — Știri din Washington ne arată că "guvernul american a prezentat o protestare față de împărțirea mandatelor în coloniile germane. Președintele Ligei Națiunilor a făcut cunoscut că nota Statelor Unite vizează în deosebi două puncte anume : 1) America nu își va da niciodată aprobarea pentru recunoașterea insulei Japonia. 2) Statele Unite cere explicațiuni aupra acordului franco-englez relativ la petrolul din Mesopotamia. La urmă se cere ca în teritoriile supuse mandatelor, toate puterile aliate și asociate să aibă egale drepturi comerciale și industriale. Raconski mobilizează populația Ucrainei I Praga 23. — Se anunță din Lemberg ziarului .,Tribunal in guvernul lui Raconski din Harcyva ordone și în toată Ucraina mobilizarea indigenilor și a străinilor între 13—30 ani. .Populația rurală se ppate să intre în armatei rupe. In toate gările se îngrămădesc topite pentru a îngăizi locomotivele bolșevice. De asemenea se organizează serviciul de curve, ceea ce dezvălue intenția bolșevicilor de a ataca în primăvară. toferința internațională socialistă Beli Vrsa Nation. 24. —1 In Viena s’a deochie Marti conferința mefelistă ,pentru fondarea unui înterna'ionale care mi aderă la igiernationala din Moscova. Au participat 73 de delegat din 11 țări. CBStesiunea otel Msr C.F.R. ________ _ Liscația 81» Comisia comunicațiilor dela Camera Deputa}ilor0- general Valeaan afirma o neexatiltate — Eri s’a întrunit din nou, la Camera sub preșidenția d-lui Zanne, comisiunea parlamentară a comunicațiilor pentru a continua discuția asupra proectului de concesiune a atelierelor căilor ferate. Comisiunea a hotărât ca înainte de discuția contractului de concesiune, să se discute principiul dacă concesiunea telierelor la străini poate fi admisibilă. Asupra adoptei chestuni au luat rând pe rând cuvântatolui G. G. Mârzescu, dr. G. Angolescu, V. Mad«eafU. Șimouau, Zamie Pușcariu, Lungu (Ardeal) și Mihai Popovici. care cu toții s’au rostit împotriva concesiunei. Afară de d. general Valearinu, ministrul comunifiatiilor, rt £ a luat nimprit cuvântul p pentru a susține contractul de concesiune. f). ministru referindu-se la cheziunea consiliului superior al comunicațiilor care ar fi acceptat în principiu ideea concesiunei. DE ZÂINE, CARE FACE PARTE DIN ACEL CONSILIU. A OBSERVAT D-LUI MINISTRU QA D-SA A DECLARAT CA N'ADMITE IDEIA CONCESIUNEI decât dacă i se va dovedi că administrația de stat și inginerii români sunt. Jnographia de a reface el administra căile noastre, ferate. Ceea ce nu s’a dovedit. D. O. O. Mârzescu a depus pe batrosá corpisariei referate! Ate acțiunea ate Herdor dîn 18 Alaguust 1920 care propune un program de refacere a atelierelor și de intensificare a r^arațienih», într’un termen mai scurt și încomSțâiau mai avantajoase decât în concesiune, făă ca statul să [piardă danscjÜanca și a«daMstrafla unui serviete public. U-sa roagă pe d-l. minteriu să explice cum se face că între acest raport al direcțiaațeferelor și între oferte mei avantajoase decât ale grupurilor „Vodcan“ și ,pj„SeCer“, cum sânt acee ale unor case germane și a casei tungleze Beardmore, d-sa a preferat soluția cea mai dezastruoasă pentru stat. D-NUL MINISTRU VM..EAMI N’A FOST IN STARE LA UAMIL JRS3ASCIARDEASTA CHESHWIE. D-nul GL G. Mâr%escui după ce exrine toate, motivele contra concesiune î. mai atrage atențiunea să toate termenele din conceptia de la 10 Decembrie simt expirate și că acceptarea uneia din clauzele contractului, supusă opțiunei, nu este prezentată Parlamentului, aga «4 după termenii conventiunei ar rezulta că ea este de drept caducă. D. Ministru declară că voarta acceptarea făcută în termen. :«4 o va prezenta. Comisiunea ai-a amân»t lierurile’ pentru Vîmerî, când d-1 ministrul «pâoă a găsi C0 cineva care să «usite oonisiunea. Beli Pariam Până la ora 3 jumătate ședințele Camerei și Senatului nu s’au deschis. Ce despăgubiri Datorește jisrminia franței Lyon. 24. — Comisiunea reperațiunilor comunică șfcnă’Sa reparațiunilor statelor aliate și asociate încheiate la 12 Febriarie 1921. Cifrele datorite de Gerjmana Pliantei pentru ieparațiuni și pagube industriale, proprietăți, alocuțiuni diverse, formează un total în franci francezi de 218 miliarde 540 milioane. Rezultatele definitive se vor cunoaște în luna Aprilie, îfzalalil alepritsr din Priita Lyon, 24 Februarie. — Comentând rezultatele alegerilor în Landtagul prusac „Petit Parisien“ scrie că alegerile prusiene permit de a concepe dubla speranță că republica în Germania nu va fi înăbușită, nici de reacționari, nici de bolșevici. CITIT! IN PAG. IV Mit Dilefulji Corpurilor lettenear! ^eo?na»!zaraa partid ■ lui raa* SlonaHtea!.-unîâmpirS difi Capitals.— Comerțul © ut ©?!©? al româ ° orfanii de etc^ et €. Raportul experților germani asupra despăgubirilor de răsboi Nauen, 24". — Cabinetul german speră să primească mâine memoriul comisiunei de experți asupra hotărârilor de la Paris. Opinia publică anticipează, arătând ca cuprinsul memoriului va fi un refuz net. In același timp experții germani de la conferința din Bruxelles conlucrează la contra propunerile germane, care probabil vor fi gata înainte de Sâmbătă. Ofensiva grecilor în ia Jnică Smirna, 23. — Pare că s'a $emendat ofensiva greacă, pentru care s'au făcut mari pregătiri. Dacă nu e oprită de evenimente ulterioare, se crede că ofensiva greacă va începe în curând. \ GU ¥ £ RNUL_ȘI PAINEA IftHKiffiMr« flUUMttfflilM1 vtaf Jjttfl ovâale^ SraS 'rscfg^a • • est<B^«£ a$j_at iftf fÜ|Üsa Rostul unui serviciu de aprovizionare este să lupte pentru iertenirea t jbrilicilor de primă nacesstate de cari are nevoie pe puterimea iar el. Și în aceasta privință însă lucrurile merg la noi pa dos, și servietei aprovizionăreî, prin măsurile nechibzuite ș i tip nn favoritism scandalos pe cari se ia, au Jans să provoace până și scumpirea pâinei. Ci interii noștri cunosc chestiunea coitemaei tihil încheiat în Basarabia de d L Atanasia, unde, sub pretext de aprovizionare a armatei, a dat protejaților cicBlc,jietori mai mari , cât cele filteâHtate fătate tot pe d-sa ! In adevăr, diferitele avariații compensațouni, adăugate la prețul de 15.880 își vagonul, au făcut ca prețul maximal să fie depășit și astfel s-a provocat o urcare generalăa a prețului grâului în toată Basarabia, cu tandiguta cat* această urcare să se întindă și în restul țărei. In adevăr, la ce corespunde această sporiră a prețurilor? Intr’o gosîpodărie da stat bine chibzuită prețul maximal al cerealelor se fixează îndată după recolta acelui an, când se pot calcula cheltuielile de predicții filip ?1 íenediciu! producătoriif ei. Aprovizionarea treiie să controlze însă exportul Și să aspire cantitățile necesare consumului intern. Odată prețurile pentru Constmntația Internă fixate, ele trebuesc păstrate până la recolta viitoare. In adevăr, nu e drept ca să sie rechiziționeze unui produsător grâul cu 12000 lei vagonici, ca ipe trreá să se plătească sama cu 25.080 lei vagonul, cât s’a plătit în Basarabia, socotindu-sa și compensările. Felul cum ,41 lucrat“ aprovizionarea in Basarabia a scumpit pâinea în această parte a țarei. Nu mai vorbim despre ceea ce se întâmplă în Capitală unde de câteva zie avem iarăși criză de pâine, din cauza cferiirilor dintre Primăria și aprovizionare, cari au ajuns întri o stare acută. « Tocmai cei cari au datoria să îm crez a pentru ieftiniliva vl^fi fac contrarul. Incapacitatea, inCKtza și favoritismul scandalos care domnește la subsecretariatul aprovizionare] a avut dept rezultat direct provocarea In Basarabia a scump,reț pabil, iar în Capitală o criză a acestui aliment de primă necest etc. gficjaratHfe d 8yî general' ft»«yeicu» ssresdCBimeie consiiisSui la salonarrie duhului parlamnentar al Tîartishi.hii poiwnailuî majoritățite, din Cameră și %r<sh,au ținut, aseară o consfătuiri. Dintre miniștri au fost, de față slujî: Al. Avereeca, Argoteianu, T. Cudalba, I. Petrovici Gr. Trancu-Iași, Servmio Niță și O. Garovid. N’au asistat nici unul diintre miniștrii tinohiști și«iei un deputat «au Senator din restrânsul grup al democraților“.. . cel dintâi care a luat cuvântul, fiind d pron. Averescu, șeful partidului poporului și președintele consiliului. d-sa a făcut o expiunere amămintită asupra situației politice interfne. ,Situația politică a guvernuluid Spus de prim-ministru — este astăzi tot atăt ‘‘sde sigură, ca și la începutul sesiunei parlamentare în cursul căreia ne găsim. De atunci nu s’a întâmplat nici o schimbare în guvern și nici una în afără de el. Variațiile fără importanță observate din când în când au fost cu totul greșit interpretate. Iar deplasările mare de voturi s’au produs cu prilejul ultimelor alegeri parțiale nu au știrbit întru nimic autoritatea și prestigiul guvernului. A guverna Înseamnă a te uza și asend acesta îl cunoaștem perfect fie bine in momentul când amm primit sarcina de a forma guvernul Strameister că ,odată cu decretul de numire al unui guvern este făcut și decretul de trecere in opoziție. Aceasta este ordinea firească a lucrurlor. Căci nu se poate act de naștere fără act de moarte. Pe noi însă nu ne preocupă scăderea momentană a popularităței sau data când vom părăsi puterea, ci faptul ca opera noastră de guvernare să rămână întreagă și complectă, așa cum o cer nevoile țărei. Din acest singur punct de vedere trebuește urmărită și judecată activitatea guvernului“. S’a ts’alat cu Panerafea Cu toate că în numele Federații?! s’a dat un comunicat prin care se declară ca n’au existat tratative de colaborare, sau de fuziune cu guvernul, aseară ”. Averescu a declarat: Plecând dela rezultatele alegoriilor parțiale s’a putut vedea născându-se în rândurile noastre un sentiment de neîncredere care să ne împingă spre o conlucrare politică cu opoziția grupată in federație. Intrucât mă privește, pot să vă asigur că intribiiile gimralui Căiță de Federație nu erau inspirate prin nevoia unei colaborări. Cela ce am fi putut princi noi, — și am motive foarte puternice să vă afirm că era foarte aproape de a se realiza—era o fuziune. Nu putem primi colaborarea d’intr’un îndoit motiv: imul de ordin sentimental, izvorât din simțul nostru de demnitate și altul de consagventă. Am fost învinuuiri de adversarii noștri că am luat puterea pe căi subversive și nedemne de un partid politic de guvernământ. Nu putem trece peste aceste injurii și să primim astăzi o colaborare. In afară de aceasta noi ne-am ridicat împotriva partidelor de clasă și a celor regionale. Primind colaborarea cu elementele din Federație ar însemna să dăm dovadă de cele mai condamnabile în cca 30 Qvâ n#t Programul nostru este astăzi cunoscut. întreaga actviitate o desfășurăm la temina zilei One crede că poate fi de acord cu ea să poftească sub drapelul nostru, pentru ca în cea mai deplină úrija să ducam lupta pentru binele țărei“. AnsiraSițiul cu plîgisâiul D. general Averescu, vorbind și aseară de armistițiul dintre partidul nostru și guvernul d-saie, de care a mai vorbit și în Parlament, și crezând că, îngăduința noastră ar putea să meargă până la tolerarea sacrificărei intereselor celor mai mari ale Statului, a spus : „Cu partidul liberal NE-AM CONSIDERAT în armistițiu. Intrucât ne privește am respectat crile sufcinte acest armistițic. Liberali n’au înțeles să facă te fel și răstătpădimd actele guvernatei cut căutat să ne arate în fața țărei astfel discuta, sisstem. La aceste tetlacții am raspuns ridicând numsiltm DÉ dd mciamensa pe care dânșa credeau că ați putut s’o întindă asupra treciriute’. Dacă ei vor înceta sisterduhster atât de lipsit de tact, se înțelege că nici noi nu avant nici un motiv să continuăm“. In ce ne privește sm spus cuvântul nostru în această chestiune într’o decarațiune pe care d. dârzescu a cetit-o în Cameră. Idas« ***! ^NfóBaMS baral In parlament D. TUică Ioanid a ridicat chestiunea invadărei d-lnu Duca și a apocarei regulamentului Camerei d-lui Ion I. C. Brătianu, spunând că a auzit vorbindu-se că d. Averescu ar fi primit ordin să valideze pe cel dirafii «* să menajeze pe cel din urmă. In această chestiune d. Averescu a declarat: „Nu am primit nici un ordin de acest soi fiindcă nu putea nimeni să mi’l dea. Dar îmi permit să vă dau un sfat politic . Respectați pe d-l Brătianu și validați pe d-l Duca. Nimeni altul n’a fost mai mult atacat decât am fost eu, direct de d-l Brătianu. Totuși d-sa e un om care a făcut mult bine țărei, nu e primul venit între noi și faptele lui au trecut în istorie. E bine, deci, să lăsăm pe d-l Brătianu să vie la Cameră când va vroi, și sunt sigur că va veni. In ce privește alegerea d-lui Duca, nu aprob ingerințele făcute de partizanii d-sa de la Romanați. Totuși această alegere cred că ar fi bine să fie validată deoarece d-l Duca e un bărbat politic care a luptat pentru țară și declar aic că oricând ar fi cerut să candideze undeva fără contracandidat eu ași fi admis aceasta“. Colaborarea cu 4. Take lenesc, D. C. C. Brăescu a ridicat delicata chestiune a colaborării. După ce d-sa a spus că împărtășește, în totul, părerile d-lui Averescu și ce privește attudinea pe care Camera trebue sa aibă față de șeful partidului liberal și de d. Duca, și-a exprimat nedumerirea față de atitudinea pe care d. Take Ionescu o are în guvern și partizanii acestuia o au în parlament. D. Take Ionescu colaborând cu guvernul și amicii lui din Parlament colaborând cu opoziția, se impune o clarificare a situației. D. Brăescu crede că guvernul d-lui Averescu n’ar terde nimic renunțând la colaborarea șefului democraților și ignorând pe aceea a partizanilor săi. * .... Au mai vorbit d. Argetoianu și d. Dragomirescu, de chestiuni cari privesc organiizarea partidului poporului.