Viitorul, februarie 1921 (Anul 15, nr. 3862-3885)
1921-02-25 / nr. 3882
CINSTIREA lui Tudor doMreira In cărând urării serbări vor comemora o viată de erou, trecută in ier gendu, și care simfodi csează isi înțereg avânt aii fsrei noastră românești. Tudor Vladimirescu va fi evocat, astflel spre cinstea noastră care nu i’am uitat. Ln senbări cui turație, cari sperăm că vor fi destul de cuprinsătotare pentru a așeza în cadrul ei alde ‘varat figura Pandurulir!. Este datoria istoricilor a scoate ,l«n colbul documientelor, amănuntete faiptelor, viata curioasa a Viadansi«®«*Hn, apogeul ei atât de scurt, prin stăr pârtir ia orașului București și apusul ei dureros ca în mărite tracadii antice, și care apropie sfârșit»**] deșteptatoanJin conștiinței naționale de al', 'profeticului erou <la Turda. Două visuri cari a« mecnit meteoric ,pe corul României, dăr cari au scris pur sângele lor calfe mari afe vrescei neajulului nostru! Doua sunt aspectate,— marile aiserîte și măritei rrturi ale vietței lui Tudor Vladimirnescu prin care ei și-au înscris mumele denasturirii îîn cartea neatului. V 1 Un merit este acela de a fi trifilos într’o vreme în care erediarea era întinsă, și Intifantar ®) în care o bună parte din pătura sacră superioară era înstrăinată ,prin alipirea ei de Fanarioți că poporul român n’itren,mâc eta câștigat alipiindu-se la trușcarea greciar contra turcilor, și că drumul spre o viață noua roomânească, stă în trezirea conștiinței naționade. Pentru acest puternic sentiment de independent, pentru această maneștere îni personaritatea rasei1 noastre* • psentru fecunda credință că prin noi înșine putem să ne crezemi viața între stanițete țării Domnul Tudor, este cu adevărat o figură profetică, intrucât a văzut imat mrai departe — ca toți aileșii și eroi umei t rase — decât timpul în care a trat Dar al doilea merit al lui Tudor Vladimirescu este că a știut să imprima mișcăriei lui revoluționare, caracterul cel mai desăvârșit al umei mișcări de dreptate socială. Din acest punct de vedere nevoluția lui Tudor, nu are caracterul allanhsc,, cum îl au revoluțiile ,pornite din lumea slavă din timpul nostru. Pentru mintea clară și simțul echilibrat al lui Tudor, revoluția nu se putea întinde decât pentru întărirea neamului nostru, iar nu pentru aservirea lui străini, și ea nu are alt sens decât pedepsirea proprietarilor răi. In acest sens revendicările mișcărei lui Tudor iau aspectul unei revolte contra nedreptăților, și nici de cum contra ordinei de stat, ori contra proprietăței. Și cea mai bună dovadă a acestui caracter național și de ordine, a mișcărei lui Tudor o avem în proclamația sa din București în care se și destăinuește legăturile ce existau in itre Pandur și o parte din boerii mari: „Găsind în București—spune proclamația — mulți patrioți boeri intru asemenea bune cugetări cu ale norodului* asemănate, am hotărât ca un voitor de dreptăți să recunosc vreme!Ș, uica stăpânire a țărei, spuindu-se toți cei ce au încins armele la legile și j>ănănie:;zile obiceiuri ce li se vor arăta de cătră stăpânire prin mine. dacă voi cunoaște că sunt într’adevăr folositoare patriei și de mare trebuință obștei norodului". De altfel 56 de boeri din cei mai însemnați așteptau în liniște la București, venirea armatelor lui Tudor, ceea ce n'ar fi făcut-o dacă nu exista o înțelegere între Pandur și ei. Și notăm, apoi, pedepsele cu moarte ce ce le da acelora dintre Pandurii săi cari făceau acte de prădăciune, ceea ce dovedește spiritul de ordine și gândul curat cu care Tudor pornise la luptă, pentru întărirea neamului și restabilirea dreptăței sociale în România. Cu aceste caractere și in acest cadru, era natural ca făuritorii renașterei României, ca primii luptători pentru cucerirea liberalismului în țara noastră să vadă în figura lui Tudor pe aceea a unui înaintaș. Pentru acești creatori de drepturi și pentru acești credincioși ai conștiinței naționale, Tudor Vladimirescu era un,erou cu mari și puternice legături cu însuși idealul lor politic și so cial.7ToTh Ziarul care a tranținut pe d. Take Ionoson în tot timpul când acesta la Paris slăbea trantastinîe ce le duceam la conjrunsul Pac«!, prin atitudinea eu, de pone ofTiuni. ’susține. atomică ,.UD cover ® libtemleg sup.posatiilitate externă", politica dusă de liberaliar la identiică — politica filopermană a [Ului MaatgLi]mTvan. Ziarul „Ei pooar wutmp această. e. numita fie, crezând că un euverai,oare «astme intorosfeU> tstre» este un guvern... vândut! Din fericire țara are mult mai mult bun simț. decât cei ce se erau dositur de deștepți pentru a-și lua rolul de fruntași politiei! * . Epoca*" «vede că ..liberalii posedă acua legendară „iarba fiarelor" care t- ana reduc să vină la putere ori și când și ori și cum". Ori de la ..Epoc» în disperare de parază au căzut în halul babelor ce cred în vrăji ! . Până și imponsonul și inde periferiscul „Universul“ se ridică contra multe- sori subsecretariate, care agreviaiză bugetul. Ziarul relevă, apoi, că răspunsul d-lui Argetoian« că „ceea ce se face în subsecretariate e treaba noastră“ este un răspuns cana răstoarnă toate priincipile constituționale și întreg drept <de control al parlamentului. * Sdentiuriea care s’a făcut în sânul partidul socialist, prin despărțțarea tlementor comuniste de cete socialiste proprii« zi se dă ocazie „Socie- Bsmoslud“ â »arte următoarele: „Partirul va eș» întărit și cu adevărat arafeat, căci în dirumisi de transformare d se va fi dezbărat de elementele imtuite, dar își va fi asimlat în schimib tot opeacess revoluționar în sânsul proletariatilui din România“. Cum damjemtele a te desordine și de ciescomp."Uifere sunt în minoritate în această țară anii^ik^ctmvi de ce bucuria zarului comunist este cu totul deplasată! - -------------—QOXOO------ — PUPA INFHĂINGIRI 3a dhgsHuitsa Concordatului | ! D' Tache fondsat, căniic disatfiile , în chestiunea Concordatului îi sunt cu atât mai neplăcute cu cât sunt mai luminoase, are un argument „consvingâ/or" pentru a le închide. ,Sunt !.grefiți acei cari fac vrajbă între ro~mâni pe chestiunea religioasă" —declari solemn domnia sa... > S'ar părea astfel că intoleranța religioasă în România și vrajba între Biserici a ajuns sa facă imposibilă o discuție de principii fără ca sentimentul național să nu sufere. Ori lucrul *1 e tocmai contrar, un larg spirit de toleranță, o libertate absolută a tuturor religiilor, un spirit de pace și Ins frățire a domnit totdeauna la noi în decursul veacurilor și stăpânește asigurt că sufletele. 1 I E adevărat insă că cineva a făcut o greșeală. Acesta este însuși d. Take I Ionescu care a pus chestiunea Comcordatului într’un mod nechibzuit, precipitând lucrurile fără ca vre-o ne-, 1 ,vee urgentă s’o ceară. Căci nimeni în România nu se opune stabilirii unui regim natural al Bisericii catolice și ’* chiar la indicerea unui Concordat.. . Chestiunea care se pune este însă alta: e aceia a modului și timpului în' care să se îndeplinească acest act. Căci, cu toate că toți suntem pentru e libertatea culturilor,—nimeni nu poate admite ca un Concordat să se încheie înainte de a avea țara o Constituție. Iar prin modul nechibzuit în * care d. Take Ionescu a pus această chestiune ar urma ca Concordatul să fixeze cadrul Constituției în loc ca Constituția să fixeze cadrul Concordatului, cum e normal și logic. Situatiii financiara sama ofi umum — înainte si buna război — GRESALA Situația financiară pcumană rămâne înfășurată în întâlnime și nesieruzanță. I Ea se moilifică. neîncetat și ajuns «re adesea că cifrele C0numite iîn doi cuiripn tete oficiale, nu corespusul realitătii. Pi poetul de duget pe anul în care Aprilie 1928—Mart i o 1921 a trebuit să fie modificat de maii multe ori deși anul finiadei ar e aproape p nins, iar bugetul tot nu e definitiv t fixat. ! De puțin tiamp în urma protestărilor presei. .J ReiebsanzeUrer“ a inceput sa dea in mod periodii. Buse a- rea financiară, slu Bja datoriei publice și veniturile impozitelor. Spre a putea explica aceasută stare de lnelare dăm mai la viate preciziuțiile luate diin articolul d-lui Pierre. Gwhba.nl. care arată transformările bugetare de la 1914 până, atdtel. Bugetele Germaniei pe timpul războiului? Ca punct de plecare nu dau două cifre: aceea a datoriei pu riive a imperiului din ajunul războiului care era de.VWQ iulipauo mărea â aceea a bustonului v cutat pe axercițiul 1914 —191â de tlăftO milU>auo Tș41rcî, «Pworreon prindea și cheltudile ordinare si pe cele extraordinara N11 Li’cbue pierdut din vedere că finantrca imperiului, nu serpmu decât o parte, din sistemul financiar german. Știutele confederate aveau bugete, cari ne ridicau de 2 ori mai iubit «a «fi «Au. Datoriile lor atingeau in ajunul războiului căra ÎS miliardo de mărci. Inonpâml de la 1 August 1914 situatia ft’unionÜMiii, Imperiul care avea jrrija între tinerii armatei si a marinei, face orie maii mari oridtudi. Bugetul pe 1914 915 ne dă următoarele cifre: " Cin ordinar 1953 milioana mărci, cel extraordinar "000 milioane mărci. Veniturile trapositelor și al exploatărilor 2350 mil. mfccpî. Deficitul e de 6800 milioane mărci. I Bugetul pe 1917—1918 ne dă următoarele :Cifre: 1 Cel ordinar: 6893 milioane mărci ori extraordinari 45.121 mil. mărci, i Venitul rampoaitelor și al încuțturilor de exploatare 7830 mii mărci. Deff. cu 44.200 milioane mărci Bukrenul fie 1919—1920 uo dă următoarele cifre: Cel ordinar 14.724 mii. mărci, ori estraordintar 59.681 milioane mărci.Venitul impositelor și al veniturilor de exploatare: 8833 mii. mărci. Oefjeit: 65.600 riljoaillio mărci. Pe tot timpul războiului, aproape toate exploatările au dat deficite, ixqpolitice au crescut costeideramL gratie măsurilior fiscale și în «pe când impozitul asupra bonefililor de 1*8 boi a dat suma de 8.400 mili mărcî. Notițe împosite în ul tim ti buget 1 ■■imani H ’ Războiul a făcut ca atât impozitele directe cât și case indirecte să fie foarte mult ridicate i Aisa, pentru cele indirecte: i S’a ridicat prețul tutunului, e’a iau pus un impozit asupra cărbunelui care a adus 1350 .mtilioane mărci arsupra üaneportului pe căile ferate. Aisupra cifrei afacerilor etc.mpozutrie directe care înaintea războiului erau rezarvaite statelor particulare de la 1919 sau perceput în profitul Reichului. în cea mai mare parte. . Ad»te impozte directe cuprind: Un impozit general asupra venifiariler, un impozit asupra caeiLfrututei capitalului, un impozit asupra societăților, o preluare anualăasupra averii (Reichsnotopfer), impozitul asupra proprietatii. și impozitul asupra pipeficuirilor. Anul financiar 1920—21 este o 0 ,rientatae nouă în politica bugetară a Germaniei. Fată de aptesarea noilor reforme fiscale hupsă din Germanniei pe anul acesta se prezintă astfel: Burretul ordinar venituri 39.800 mii. mărci delfineli 39.891 milioane ■ [ mărci. . I Baretul extraordinar: venituri 1 152.579 mii. măsâ, melbueli 521179 mil* l i'j do 'observat că la cifra veniturilor de 521w9 uțiMoame mărci, 50.291 milioane trebuesc acoperite printr’un împrumut. In ceea ce privește rirituelite, estimația lor, în parte a fost făcută posterior. Cifrele care au figurat în procetul definitiv urau cu mult inferioare celor arătate aicii. Au trebuit s ă fie modificate pe măsură ce se manifeste mai efistenta lor. Datoria actuală a Germaniei însănătoșirea fin antelor germane nu va fi posibilă, decât*dacă in mod enemic, va opri ehcttuele. Căci elfi in loc si scadă, crfl.se. mărind datoria publică. Ia 80 iunie 1914 datoria imperiului se ridica la 5400 ursi, mărci din care 4960 mii. datoria conndată și 500 milioane. di^torie flotantă. De atunci această datorie a crescut pro Erectiv, așa că la 30 Noembrie 1920. era Sșn.990 joiniusne mărci datorie consolidată, 147.500 milioane mărci Tolyjrî țăzajir semntate si 18463 milioane bonuri «i trate remise pentru plată sari In parantie. Gavitauia Pe timpul ostilităților a recurs la mijloacele trezorerii, pentru a-șî procura antspisele necesare acoperirii «hoituriilor. Guvernul IMHnnota bonuri pe 3 luni la Reichsbank și aceasta la rândul său, ceda o parte băncilor private și particularilor. Surplusul neacoperit ne acumula în portofoliul său. Datoria flotanta, astfel formată era periodic redusă prin înrprismutul de consolidare <jc„«e erupreau de 2 ori pe an. Această politic de trezorerie fondată aproape numai nesprijimii băncel de emisiune și ne luxul în cheltuoli. a »mâmat vii protestări «i în public ru în ziare. I. D BARZAN ——...... ’ NOTE Tom psȚfimiafiior Intoarinatin ponnbtrg totdeauna a fost Iggutrt Paradisul, lumea .Esct si Fericirea terestră cu adierile parfumate, Zoftruri îmbătătoare trei ca fitrele de tore ale norocului prin poveștile orientului, unde fumuri parfumate și sclipiri, de piotre nestimate pun pooiia în cadrul unui laserem în «salonul pavateu porfir di Kngrá fânt&Etele ce picură rouă în bascixurii de atehaatn... Se pare că noi Românii suntem foarte apropiați de ritualul fericire conceput de arlateli, pentru că intr’o fiară unde ne cultivă cu deabră amatoare la «uța ceapa si usturoiul, am adus în timpuri comunâe cantități enormo Je parfumuri variate, dozate transformate în felurite , ape de toaletă",tunetul și boiele ... Intriuu singur an dinainte de război e’au împartat 12.826 kgr. — «tatistica e .O știință evidtent prozaică, dar sigură — de parfumuri de flori; 1076 kirr . de parfumuri chimisce; apa de Ooioaxia 9363 k írr.; paarfumuri pentru batistă 3L648 kir. etc Arco&arca era înainte de rázia. După Potop adică în 1919, în timp de șase luni numai, am inundntat 38.853 kgr. de articole de toaletă, din care 7329 kgrr. parfwimirî popt.rubutkată Dacă ținem seamă de scumparea actuală a produselor de lux, ne dăm seama de câti bani s’au aruncat, pentru mirosuri îmbătătoare. Si cine a asvârlit acești bani ! Nu numai ferurile boamte care prin educatie rafinată pretuosc, evident curățenia corpului Uvin jbăi des« ci malțimea da fote ciai atol tere. «i fete din popor cari cred că parfumul capitol poate ameți .mai curând pe cavalerul cu «arc dansează un mainuntăresc fox-tcott.într’o sală de bal «răuit cu fiftii d» hârtie și înotătoare ! în praf ! !« Pete «nins lată deci care e greșeala d-lui Take Ionescu și persistând în ea nu face decât să complice o chestiune care in sine era simpli, fn această greșeală nu ne miră căci cu toate că ministrul de externe a fost totdeauna oportunist— a niciodată iușt n‘a știut te înseamnă >. un moment oportun. n ! * s •% | n___ a .ECOURI La Bruxelles, s'a inaugurat o Academie pentru limba și literatura franceiă, care, după declarațiile d-lui Jules Destine, ministrul Artelor belgiene, are de scop și prilejuiască și o apropiere culturală între popoarele latine. —••«•te • ¿, tedecenta logodnă a prințului moștenitor n nipon cu o prințesă, aparținând famni; ** nei domnitoare, dă o nouă lovitură a instituțiunilor tradiționaliste din Japonia, « Altfel, gintea teuros», care avusese, până acum, rolul de a furniza pe viitoarele S tmpărăitese e amenințată, grație inovațiunnei să-și piardă prestigiul. Din această cauză mareșalul Yamagata, șeful exenios-ilor, a demisionat chiar de la preșidenția Consiliului privat, demisiune urmată și de acelea ale unui mare număr de funcționari. în /Ocultiștii afirmau necontenit că ființeler omenești emană, în jurul lor, o nonă v luminoasă ca un fel de aureala invizibil—«health aura»—cum o numește sarvanta d-na Annie Besant. Or, de curând, d. Walter Eilner, membru al colegiului de fizicieni din Londra, a izbutit să facă perceptibilâ această radiațiune cu ajutorul unei substanțe chimice care dă retinei o sensibilitate viztuală extremă. 1 D. Daniel Berthelot, eminentul academiscian francez, fiind Întrebat asupra chestiunei, a răspuns că totul se datorează activității celulelor, și că ar putea fi aici, o lonalogie cu parfumul ori fosforescența 3 . plantelor deși misterul rămâne încă de nepătruns... | ------- I Reorganizarea parti^lui ^ajins liberal CONGRESUL ORGANZĂREI iHUlottBl HlieRtle din lat Muscel — Deschiderea Contrasului. Cuvântarea d-lui Const. I. C. Britianu.- filosofia diferitelor co-mitete — In ziua de Duminică 13 Februarie st. n. a avut loc la Câmpu Lung congresul județian al partidului național liberal. Numeroasele delegațiuni ale comunilor rurale, in frunte cu in rezidenții comitetelor d le la sate, oraș și mahalale, au început a sosi încă de Sâmbătă in Câmpu Lung, astfel că in zilele de 12 și 13 Februarie curent orașul luase un aspect in totul deosebit. Congresul s'a deschis la orele 2 și jumătate p. m. in sala Culea. Încă de la orele 1 sala era neîncăpătoare pentru mulțimea imensă, orășeni și țărani, bătrâni și tineri, cari veneau necontenit la orele 2 sala era o mare de capet. Trebue să remarcăm, că alte sute de țărani delegați, au rămas prin gările județului, nejuntând veni la Câmpu Lung, deoarece printr'o curioasă coincidență, se suprimase tocmai în ajun trenul mixt, care trebuia să sosească la Câmpu Lung la ora 1 p. m. Deschiderea Congresului Aparíiunea în sală a domnului CONST. I. C. BRATIANU, șeful partidului și a fruntașilor a fost salutată in salve de aplauze prelungite și strigăte : trăiască Brătiannu, trăiască partidul național liberal ! Entusiasmul era indescriptibil Cu greu se făcu liniște in sală iar d. CONST. I. C. BRATIANU, luind prietdența congresului, conform statutelor, reaminti tuturor că astăzi nu se ține o întrunire publică, ci un congres al tuturor organizațiilor liberale din județ și oraș, care va reorganiza partidul liberal pe bazele largi democratice, cerute de votul universal, pe care tot partidul nostru l’a dat poporului, — și sttrebând delegațiunile, cine dorește să ia curumul, vorbi cel dintâi în sală săteanul DANIIL. IONESCU din locul Contești, bătând un scurt istoric al partidului liberal și faptelor lui mărețe, oratorul arabă, că în urma înșelătoriilor și greșelilor partidelor țărănist și averescan, țara a ajuns săracă, și împovărată de mari greutăți, îndeamnă pe toți „sătenii, să ajute partidul liberal, singurul capabil să indrepteze reaua situație a țărei (aplauze). D. I. NEDELCEANU, bătrân învățător, și fruntaș din Pucheni, vorbește de programul partidului național liberal și-l laudă ca fiind cel mai democratic pentru muncitorii de la sate și orașe. In jurul acestui adevărat partid al țârânimei, trebuie să vie, pentru mântuirea ei, toată pătura țărănească din România Mare ! (vis aplauze). D. C. NICULESCU-GODENI, arată in cuvinte simțite, cum in zise critice, l’a putut aduce alimente pentru sătenii din comuna lui decât grație sprijinului d-lui Const I. C. Brătianu ! (aplauze, strigăte, trăiască d. Brătianu !) D. LANCU CHRISTESCU, fost pichor din Berevoești, laudă opera politică a partidului liberal prin a cărui actune diploma, că am putut ajunge în unirea tuturor românilor. In acest partid trebuie să ne punem toate nădejdile noastre de îndreptarea situației nenorocite, in care este țara și spune, că sătenii ajutând acum partidul liberal se ajută pe ei înșiși ! (vii aplauze). D. L P. ȘERBANESCU, învățător înaintat din satul Leicești, primit cu aplauze vorbește cu însuflețire de ultimele alegeri parțiale, cari au dovedit, că partidul liberal n’are numai priceperea de a conduce țara, dar astăzi el se bucură și de încrederea poporului redeșteptat din amăgirile celorlalte partide ! Sătenii au înțeles azi pretutindeni, că partidul liberal, care le-a dat școlile, reforma txproprierea, și votul universal, tot el trebue chemat azi la cârma țărei pentru lărgirea reformelor și îndreptarea stărei de lucruri intolerabile. Adresându-se comitetelor comunale, se spune că de aci înainte, nu alegătorii de colegiul I, ci ele vor avea cuvânt hotărâtor, pentru orice chestiuni locale și îmbunătățirile de adus comunelor, astfel că de azi iristinte partidul național liberal se confundă cu însuși poporul I (vii aplauze). PĂRINTELE ILIE CERCEL din Priboeni, primit cu aplauze spune , că partidul rațional liberal este tare prin trecutul său, care se confundă cu toate »,«7 nln mindit’s nadritiac. Pe când țărăniștii se sprijină pe baia străinilor, iar averescanii neau scos lira la mezat, partidul liberal este singurul care dorește întărirea și refacerea țărei numai prin munca și banul romanesc. El are încredere in isvoarelee de energie ale poporului român, și.In liamă înaintea hrihonului, ce adăpostește azi Nuanța streină unită cu urașe clase pentru a dărâma zidurile lui blestemate! Poporul e dator să asculte dasul salvatorilor săi ! D. I. GHILENCEA, învățător din Brănești, salută în congresiști pe luptăorii din războiu și-i chiamă la o nouă aptă cetățenească pentru a scoate de astă dată din tranșeele puterii pe toți aceia cari, au jefuit și sărăcit țara, atât ab țărăniști cât și sub averescanî. Azi robite să formați o armată nouă, penru vindecarea suferințelor satelor noastre, iar conducerea acesteia nu o putem ncredința decât aceluia care pe care diilomatici a infăptuit această Românie Mare, pentru care am luptat cu toții, marelui bărbat de stat, d-lui Ion I. C. UnUiant f '. " [»«ofltarea cf îul l. din?» Mie»cu Binecuvântată să fie clipa ce mi-a ost dat să văd în această măreață inimire prin perspectiva depărtată a isoriei — imaginea înălțătoarelor adunări ale Divanului Ad-hoc, cari puneau odinioară temelia primei uniri a celor două arl-surori, iar astăzi ne întrunește poaită pe toți bunii romani, ca să punem piatra fundamentală a unei Românii Mari care să fie numai a Românilor ! Referindu-se la alegerile trecute, ora,ora spune, că nu a căzut nici un Brândou, Brăisenii nu cad nici odată. Ungă oratorul, numele lor a trecut în irmunile Istoriei, prin marile evenimente istorice pe cari le-au prezidat. A ideat insă Muscelul (aplauze furtunoase) din simbolul de înțelepciune politică și demnitate cetățenească ce-i intărșa, in fața țăreii (aplauze). . . .<■ [UNK] [UNK] Să știe insă țara intreagi, 1 că am avut atunci și avem și acum împotriva noastră nu numai partidul pretins țărănesc al lupului îmbrăcat »»1 piele de pat lin Tg. Circinov, dar și rămășițele vlădescane ale partidului conservator nauragiat după războiu, dintre cari unii au recut la țărăniști iar alții la averescani, ajutându-se unii pr alții in alegeri și ootând uniți contrra partidului național iberal (voci, așa c). Partidul lărg iMișț. mai bime zja partidul înfșprătorilor,fațiilor. sg văd >i ts& vedă în aoeastă sală, cine etste adevăratul. Partid al tărfiananei, asăzi, când județul de unde a Jofnit sotuagiul in trórnsa la Noemjri<> 1919, este aoui intrate, ca să dea litres«! târî, solfltâitul de redestopare și reînălțare sufíiórea an JL în lo•ul conducătorilor partid tUd nationaJi liber«J. care tai mai rtite azi nn tgrtid aplific, ci Mirtidul mântuireii âreî si poporului român ! ■ D' dn acest timp uâti-va .tirent (âralisti, introduci în loji, voinnd sEL facă' «andaL sunt apostrofat de rrabti, ml (Ilin sală, care îi scoate afară, bin luindu-l. Lumea strigă apoi: Trăia* >1 d. tftălhmu M d (iturculencu). Oratorul continuă spunând, că azi, tipia politîcă îmbracă un caracter rational, căci stau față iprăită naridut noitar TÁ-Elba <d. care e acuUdul omanesc și partidul Federației, caree partidul va" inslula cauzei c.vreiești și străine. Oratorul arată cu cifre că numărul vtLurilor obținute de d Vinti ÎS Brătianm în secțiunele de vot din București, a fost ca opul covărșitor, acolo unde elementele românești creștine erau in majoritate șî a candidatul federației nu a reușit decât u voturile comuniștilor și evreilor. D-sa citește proclamația teârjti de d-nal. Dobrescu, candidatul secerei, către evrei, ii arată că această proclamație a fost imprimată și în limba ebraică, în numele «raidului țărănist. Oratorul întreabă cum Continuarea în papa 2-a Pericalul analfabetismalalIN ROMANIA _________Ce P. CARBOVICSANU — O mare priksma a t&viță&hta’ai priavar — In urma războiului mondial și prin, s’ar fi formulat , anumite măsuri în d 'jertfele noastre a celor din vechiul Re-,din toamna anului 1913 în urma carogat uimitor de mari In raport cu pol panici din Bulgaria, trebuia să aibă urpuiata și cu mijloacele, am făcut Uniimări de dreptate in interior in intererea aproape cu toți frații din Dacrasul tuturor claselor sociale și în deosebi Traiană. Suntem acum laolaltă, fără al muncitorilor dela țara și dela orașe, hotare, în acelaș stat, sub aceiași condus De aceea s’au făcut cele două mank ere sub acelaș steag! Slavă și recht-- reforme prin care s’a dat întregului noștință celor aproape 800.000 de frați: popor vot obștesc, secret, egal și obli căzuți pe front și înapoia frontului în ■gator, cum și pământ țăranilor, luptă cu dușmanii, cu boalele de tot fe S’a dat vot obștesc poporului, fiindci hil cu mizeria! • c-țgr^trept, ca fiecare cetățean major s! Dacă n’ar fi fost jertfa lor fie sânge, ia parte cu votul său la alegerea aceea interesul superior al neamului, nu sora, cari fac legi și dispun de soarti »tim, dacă și, Unirea nu mare, așa cum, Iur și să nu se mai zică ca pană acum s’i făcut n’ar fi rămas tot un vis lui 1 că numai unii fac legi despre noi, iar, f’os 1 ’ 5 noi. De acum înainte întregul popor v; • 1 dispune de soarta lui și de a țării l«d BA«,boiul acesta grozav: «Itiar, dacă nu S'a dat pământ țăranului muncitei Marea proprietate, latifundiile aproape 1 , S’au desființat. S'au dus sper, Și vesttiții arendași, veniți în număr mare în țara noastră din toate părțile lumii., aduși de bogăția unui pământ binecuvântat și cari au săcătuit decenii pământul și munca țăranului român. Pentru ca țăranul român insă, să scoată din pământul muncii tot ce trebuie, în condițiile impuse de știință și de experienț* altor popoare, și pentru ca producția țării , să nu scadă, căci aceasta ar însemna sărăcie națională, se cere de asemenea luminarea minții prin școală. Să se lumineze muncitorul agricol și asupra felului, de a munci pământul, asupra rotației sămănătorilor, asupra <jrepteri] și îngrijirii [ animalelor de muncă, asupra importanții uneltelor perfecționate și in sfârșit asupra folosului sindic al sărilor agricole. Aplicarea cu folos numai a acestor două mari reforme cere imperios o minte luminată prin școală și o conștiință cetățenească și națională, dar când se vor înlăptui și alte reforme cerute de spiritul vremurilor și de nevoile cetățenilor și ale Țării, cine ar putea să afirme, că toate [ s’ar îndruma in rânduială și cumințenie, fără călăuza cărții, fără sprijinul acestei puteri] miraculoase T—i j ♦ X j Dar nu iamai atât. Odată cu unirea aproape a tuturor românilor la daltă, im» Iportanța școalei e și mai mare. Frații , noștri din provinciile alipite la Vechiul 5] Regat au trăit veacuri întregi sub diferite ii regimuri. « . II Unii sub muscali, alții sub austriaci Și alții sub unguri. Conștteța «aperiurile «cam și de rassa nu e unitară și sunt nasse de români, unde ea are un caracer aproape instinctiv și de multe ori chiar îngust. In Basarabia, în toiul revolțieî rusești, chiar unii dintre învățătorii reali, adunați in congres in Chișinău nu vteau s 4 înțeleagă, că moldovenii sunt atena cu românii și că graiul moldovenesc se poate exprima in scris cu literile alfabetului latin. Mai mult încă , prin pătrunderi numeoase de elemente streine, prin putere administrativi, jwin școala, sute de mie frați au pierdut grai,* neutru și nu se mai simt decât foarte slab solidari sufieește cu noi. Fenomenul acesta dureros se poate oberva mai cu seamă în ținutul Hotinului , în târgurile și orașele Basarabiei , la ăzeșii români dintre Prut și Nistru în Bucovina sust Săcuime, în Maramureș, In fi harța și în Sălcia. Datoria noastră norsiS și naționalii ne impune ca acești rați, Vlaahi sau OUbl cum se numesc unii dintre ei, sa fie câștigați pentru grâul nostru, fiindcă sânt sânge din sângele nostru și glasul sângelui strigă puternic după ajutor. „ . Numărul copii^f m rărită pe școala a sate, era de octa.203, iar la orașe de 19.3513 sau un total de 1.029.596. Din aceștia au fost înscriși in școli la ate 5SO,OIO, iar la orașe 86.104 sau un oral de 636.114. . Au rămas așadar neinsenși in școala 193.482 copii, sau un process de 38.335 din toată populația «școlară, iar numai la a te 39.6%. Adaug însă că din populația opritor în vârstă de ș coală de sate, noirai 415073 au urmat regulat școala, la orașe 67.882 sau un total de 483 555 Prin urmare mai mult de jumătate din numărul copiilor obligați de lege să frecventeze școala primară, nu frecventau această școală. . . _ Și noi mai aveam nevoie de vocă eooo de învățători.1 ♦ Cu începutul anului școlar 1914-1915 aveam pentru formarea învățătorilor și institutorilor 15 Școli normale de băeți și 4 de fete, sau un total de 19 școli normale. Cu începutul anului școlar 1919- 1920 , dr. Anghelescu a ridicat rwmbul școalelor normale de băeți izb ®tor al celor de fete la 19 și a înființat și două școli normale pentru pregătirea conducătoarelor gradinelor de copii, așa că astăzi în Vechiul Regat avem 53 școli normale. Dacă ne ducem acum cu gândul m provincile alipite vom constata și acolo crülte și felurite heatopsuri. In Basarabia total e de creat pe terenul școlar. Până în anul 1917 anul revoluției, nu exista pe tot intinsul acestei provincii nici o singură școală primară românească. • Moldovenii, cari urmau școala rusească in mare parte se rusificau cu cugetare și simțire, iar acei cari nu urmau nici o școală aveau o slabâ conștiință națională. Din întreaga populație moldovenească din Basarabia numai 12* sunt știutori de carte. Aici »I G&g Șuțil, populația creștină ori limbă turcdabă stau mai bine ca Moldovenii. Ei au 23^8 Știutori de carte. Din întreaga pogwatie moldovene peste a milioane sau ete V3S% sunt analfabeți. Regretatul profesor Hasnaș intr'o lucrare a sa spune următoarele : „dacă am avea o hartă a culturii românești.. .Basarabia ar trebui să fie reprezentată printr’o mare pată neagră, aproape fără nici un ochiu mai senin*. . S’a început naționalizarea școalelor rusești și înființarea altora, însă cu invățatori rusificați și din toate neamurile, aproape fără nici- o pregătire specială. Dacă se poate vorbi undeva de încurcarea limbilor la Turnul Babilonului, atunci in copie, numai aici se poate găsi. Localuri proprii pentru școli in satele Basarabiei sunt aproape inexistente. Greutatea mare pentru cultura romănească în Basarabia rezultă și din faptul, că Biserica ortodoxă, care a fost și a stăpânitorilor ruși și a elementului ucrainan e aproape cu totul rusificată. Nu cred să se gâsiască in întreaga Basarabie 20% dintre preoțimea ortodoxă cu suflet și conștință românească. Preoții s’au bucurat aici de sprijinul și toate privegiile stăpânirii muscălești, iar ei au fost auxiliarii cei mai prepoși ai susținerii și a întăririi acestei stăpâniri. In Bucovina, după receriSâisântul din 1910 ar fi o populație de aproape 800.000 suflete, din care 2?3 254 români și 3«5 101 rutei». Restul 102.912 evrei, apoi germani, poloni, unguri și alții. Din numărul de 53» de școli primare numai 179 sunt curat românești. Numărul copiilor români, cari urmează școala primară e de 35-135- Numărul analfabeților în întreaga Bucovină e de 54Ä, ur I mimai ai Românilor de 60.4%. ■ 1 In această frumoasă bucată de pământ 1 cirat și sfânt românesc, colț de ram ■! după expresiunea lui V. Alexandri, administrația austriacă in timp de aproape 150 i de luni a făcut totul ca elementul'n mâne și să slăbiască și chiar să dispară, nu atât în favorul germanismului, cât mai ales a slavismului. * In Transilvania, Banat și părțile tine gurene' situația școlară primară e următoarea: Românii ortodoxi, după statistici din 1914 aveau 1536 de școli primari , confesionale, iar românii uniți aveau 1 un I sau un total de 2655 de școli primare I: ■; o populațiune după statisticele românești, de peste 3 jurii, milioane. ■ Numărul copiilor lui vârstă de școali era de 455 397, din care urmau la o școală confesională românească 101.690; ia o școală de stat ungurească sau comunalii . tot ungurească 97-13 °, iar 158.445 nu urmau la nici o școală. Prin urmare aproape loc.ooo de copii români erau căștigați pentru o cultură in graiul unguresc. • iar 40% din numărul total al copiilor !« ■^vârstă de școală rămâneau analfabeți. Adaug, că in teritoriile locuite de români existau în 1914 și 1114 grădini de copii, aziluri permanente și aziluri de vară cu scopul de a introduce pe copii „în cunoașterea suijbei maghiare Ca limbă de stat și de a trezi și dezvolta în sufletul lor seni Costirea îs p 2-ar '■ili