Viitorul, iulie 1924 (Anul 17, nr. 4893-4919)
1924-07-01 / nr. 4893
Anul al jeapte»sspre»zecelea No« 4893 £ LEI EX. In TARA 4 LEE % in stremotste IN TARA I Un an-------------- 500 lei1 Șase luni — — — 250 • Trei ----------125 » N 7 In străinătate Un an--------- —1200 lei Șase luni---------- 600 » rel » — ------ 300 » REDACȚIA ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI STR. EDGĂRD QUINET No. 2 || STRADA ACADEMIEI No. 17 Telefoanetei Direcţia 51/23; Redacţia «1 Administraţia 19/23 «I 9/11 ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului Mr. Academiei 17 şi la toate Agenţiile de publicitate Manuscriptele nepublicate se distrug Suite 1924 LEI EX. In TARA 4 LEI & InsMfltote 23M. Continuarea în pag. 2 a Us Iar«inelii de .p. Turmul Prof. Onto. , Muzeul de antichităţi al Universităţii din Iaşi posedă o bogată colecţiune de mulare după statuele celebre ale Luvrului, comandată şi adusă acum doi ani din Paris. D. dr. Angelescu, vizitând instituţiunea aceasta, a binevoit, în urma intervenţiei noastre, să facă demersuri oficiale la Atena pentru obţinerea unei serii de mulaje şi după statuete, păstrate în muzeele greceşti. Guvernul grec, cu toate greutăţile situaţiunii, a răspuns cu un deosebit avânt la această cerere şi a vot tat o sumă însemnată de bani pentru acest scop. D-nii Kurionidis şi Kastriotis directorul şi subdirectorul Muzeului Naţional din Atena, savanţi cu resume mondial, au binevoit să supravegheze de aproape executarea acestor mulaje. D. Kurionidis a stat timp de mai bine de un an în corespondenţă continuă cu mine, informându-mă, la intervale regulate, despre mersul lucrărilor. „ Acum o lună, d. Simionescu, distinsul şi energicul însărcinat de afaceri la legaţiunea română din Atena, care s’a interesat foarte mult de această chestiune, îmi vesti că copiile în ghips sunt terminate, împachetate şi, în sfârşit, expediate pe unul din vapoarele serviciului nostru maritim, la Constanţa, cu destinaţia Iaşi. Graţie bunăvoinţei tuturor au- torităţilor noastre, mulajele au sosit la Iaşi unde s’a făcut triajul ce- ior destinate Bucureştilor. Darul Greciei este foarte generos, făcut mai ales în împrejurările actuale. El este nepreţuit pentru cultura noastră şi va aduce foloase foarte mari învăţăimâmului arheologiei şi istoriei artei. Pânăi acum, studiul acestora se făcea bazânduse pe fotografii sau figuri, publicate în cărţi ori albumuri. Astăzi, profesorul are la îndemână copiile exacte ale capodoperilor artei greceşti şi-şi poate face cursul său cu mai mult temeri ca în trecut. Tineretul nostru poate studia şi înţelege cu mult mai bine arta celui mai cult popor din antichitate şi urmări toate fineţele meşteşugului maeştrilor neîntrecuţi ai Greciei. Toate secolele artei hellenice sunt bine reprezentate în această serie de copii. Din perioada arhaică, unde se văd Începuturile şi stângăciile sculptorilor greci din veacul al VII-lea şi al VHea, ni s’au trimis mai ales o serie de statui femenine, numite Core (Virgine), reprezentând preoţese sau alte personagii sacre găsite în săpăturile de pe Acropole. Una din ele este în mărime naturală, şi de o conservaţne deosebită. Capul acestor statui este caracteristic. Figura este ovală iar părul îngrijit, frizat şi terminat la spate cu coadă lată, iar pe dinainte cu şease sau opt şuviţe, orânduite estetic pe umeri şi pe piept. Tehnica cârlionţilor de pe frunte aminteşte pe cea orientală, mesopotamiană. Costumul acestor personagii este cât se poate de interesant. O haină lungă coboară până la glesne. Ea este prinsă, uneori, la stânga, deasupra genunchiului, ceea ce dă naştere unor cute oblice, care se opuncelor verticale şi dau o impresie plăcută de eleganţă şi de cochetărie. Partea superioară a hainei este plisată în zig-zaguri şi are înfăţişarea unei bluze moderne de lână tricotată. Toate aceste Core au zâmbet particular, care se constată şi la alte statui arhaice, de artă peloponesiacă şi pe care unii l-au denumit eginetic, căcise întâlneşte mai ales la statuele maeştrilor primitivi din Egina. Legea frontalităţii, formulată de arheologul danez Iange, adică linia verticală, care, coborîtă din mijlocul frunţii, împarte o statuie arhaică în două părţi egale, se observă, fireşte, la toate aceste opere ale secolului al VI-lea. Tot din seria aceasta, face parte un Apolon de doi metri înălţime, găsit în insula Melos . Victoria renumită a lui Achertnos, luându-şi zborul; vre-o opt basoreliefuri •reprezentând atleţi în diferite lupte• doi cai minunaţi, din nefericire mutilaţi în jumătatea posterioară a corpului şi, în sfârşit celebra stelă funerară a lui Aristion, înfăţişând pe un ostaş, îmbrăcat într-o tunică militară şi ţinându-şi lancea cu mâna stângă. Din epoca clasică şi anume din veacul al V-lea, clarul Greciei conţine un număr de statui şi de basoreliefuri, alese cu o deosebităUnie. ■ I Din Cariatidele celebre ale templului Acropolei, Erechteionul, fecioare învestmântate cu o haină lungă, ale cărei cute cad regulat şi araiei cu o neîntrecută graţie, ni s’au trimis două. Ele sunt adevărate nodoabe ale muzeului nostru dela Iaşi şi stau ca nişte strajere de o parte şi alta a unei uşi, intr’o Încăpere, care adăposteşte numai ca port’opere ale secolului al V-lea. Bazoreliefurile trimise sunt cele ipai inimoase. O deosebită menţiune merită cele trei stele funerare. Cea găsită în albia fluviului Atenei. Vissos, reprezentând pe un tânăr robust, stând într’o poziţie naturală în faţa bătrânului său tată, răzămat cu tristeţă pe toiagul său, este de o perfecţiune rară. E capodopera tuturor bazoreiefurilor fu- nerare şi ne arată ce înălţime au atins sculptorii atenieni ai veacului al V-lea. Un al doilea bazorelief celebru este stela lui Dexileu, descoperită în necropola Atenei, în Ceramicos. Dexileu a fost unul din cei cinci călăreţi morţi la porţile Corintului într-o ciocnire, de la începutul secolului al IV-lea, dintre o trupă de atenieni şi armata sparţială năvălitoare. Eroismul acestui tânăr, care s’a jertfit acoperind retragerea camarazilor săi, a entusiasmat pe atenieni. Ei i-au înălţat această minunată stelă, la un loc de cinste. Dexileu călăreşte un cal, în plin avânt de atac. Cu mâna stângă ţine frâul, iar cu cea dreaptă ridică arma, gata să lovească pe adversarul său, doborât la pământ. Este o operă foarte frumoasă, în care calul, mai ales, este redat cu o mare rodestrie. Unii s’au gândit, că primii pictori creștini, s’ar fi putut inspiră de această operă pentru crearea iconografiei Sfântului Gheorghe. De sigur însă, că stela lui Dexileu, eră de mult ascunsă sub pământ, când arta creştină a început să reprezinte pe sfinţii săi militari călări. . . In privinţa lui Dexileu, să-mi fie îngăduit să amintesc o nuvelă publicată de mine în „Scene din viaţa Dobrogeană“ în care se mai întâlnesc şi alte nuvele cu subiect antic. O a treia stelă funerară este cea a prietenelor Hegeso, şi Proxeno. Moarta stă pe un jeţ şi primeşte din partea prietenii sale o cutie cu bijuterii. O infinită tristeţă se degajează din figurile acestor două personagii femenine. Arta greacă a ştiut să redea scena de despărţire cu o măestrie neîntre cută. — ' • • Pe lângă aceste trei capodopere, ni s’au trimis şi alte multe bazoreliefuri, stele funerare sau reprezentările de legende locale greceşti, toate lucrate cu multă fineţe şi cu 0 artă, stăpână pe tehnica ei. Trebue să menţionăm şi câteva sculpturi ornamentale de pe faimosul templu din Epidaur: capete de lei şi flori de acanthus de o delicateţă de execuţie, cu adevărat minunate. Din arta secolului al IV-lea, darul Greciei conţine mai ales pe Hermes al lui Praxitele, care cu drept cuvânt stă în fruntea capodoperilor artei hellenice. După cum se ştie, zeul ţine în braţe pe Dionysos copil, pe care îl duce la doica sa. Artistul l-a înfăţişat, în momentul, când, obosit de călătorie, Hermes se opreşte şi se rezemă de un copac, pe care şi-a aruncat mantia. Ca să liniştească neastâmpărul micului său tovarăș, curierul zeilor îi arată un strugure, " care a dispărut iar Bacchus întinde '. nerăbdător mâinile spre acest fruct, simbolul său. Hermes al lui Praxitele, găsit și păstrat în muzeul din Olimpia, este una din rarele statui celebre, care au ajuns până la noi în original. Ea este de o artă cu deosebire fină. DIN ANOMALIILE VREMEI „Omul zilei“ Omul care s’a strecurat cu abilitate, noroc şi indulgenţă printre articolele de lege, pentru a nu fi pus la zid, continuă să facă subiectul discuţiunilor politice, şi ca numele său să continue a fi purtat din gură în gură . Emul zilei, acela care a fost omul morfei idealului nostru national. Syoonotul din jurul numelui sau îl susţine evident nu importanta ea morală—căci trădătorii nu pot fi subiecte de preocupare pentru oamenii serioşi şi cuminţi — ci faptul, că s’a găsit un partid politic care să-l îmbrăţişeze şi care să facă din el, pivotul şi axa mişcarei sale. Pentru partidul d-lor Mihalache şi Lupu, numele directorului „Luminei“ este simbolic; are o valoare sacerdotală, este începutul şi sfârşitul. A renunţa la directorul „Luminei“ apare în ochii conducătorilor ţărănişti un act de impietate, o felonie, dar şi o trădare — cuvânt penibil! — o înşelare a conştiinţelor închinate unui zeu. „Trădătorul“ nu poate fi deslipit de tronul pe care l’au aşezat credincioşii, şi nu poate fi smuls _ _ ------------ __ —, din altarul unde sau rânduit eretăm, ar fi să se contrazică legile •giuni, de la nordul şi sudul Albadintele şi simpatiile partizanilor logicei politice şi ale mobilelor ce,n,oisă fie instrumentul altora străin în casa românească fanatici. Pentru observatorii superficiali ai evenimentelor politice de la noi, ca şi pentru aceia ce nu pot să descopere mobilele adevărate şi ascunse ale maşinăriei politice, faptul solidarizărei grupărei ţărăniste cu omul ce a lucrat sub ordinele directe ale komandaturei germane, pare sau neînţeles Sunt iar la modă, „intrigile liberale”, sau explicabil numai prin aportul Fuziunea între ţărănişti şi naţionalişti electoral al trădătorului, care a reuşit să înşele pe unii moldoveni de peste Prut. De fapt, solidarizarea, dintre directorul „Luminei“ Cu gruparea unesc pe oameni între ei INTRIGILE LIBERALE.. Din nou Albania preocupă diplomaţia europeană. Revista l’Europe istorice, economice şi strategice. Cât despre Grecia, ea n’a putut obţine Epirul de nord pe care l’a ocupat şi dezastrul din Asia Mică a pus capăt politicei sale de extensiune. Dar în vreme ce puterile limitrofe erau prea ocupate de pretenţiile solda liberalilor, executând fidel ordin ale acestora. In ce ne priveşte oricât de proastă Criza actuală cidentul dintre Grecia şi Italia, ivit cu acest prilej, este în pericol de a fi zădărnicită. Certurile interne în ambele aceste grupări, cu demisii ce s-au produs sau urmează să se producă, tot graţie „liberalilor“ se petrec. In sfârşit ameninţările şi insultele cu cari se gratifică între ei fruntaşii deţărănistă este o necesitate, este vibgraţiei, ca şi contrazicerile şi absur-' Nonville' spune că anarhia * internă, un fenomen firesc şi logic. Daca, ditaple lor, se datorase tot „liberalilor", este un nou pretext pentru compefi altfel, adică dacă grupareaKan astfel guverneazăi nu numai ţara, tiţiunile străine şi pentru realiza-}, detarca pe ediitor.|- ar dovedi că îşi reneagă însăşi la care ziarele de scandal expun pe in- , t p , , A^®S'ei’ ?oari° ar ao\eai v . conştienţii frunta?i ai demola[ie,( aHr. a“ste motive wpenmând că sunt victimile „intrigilor libe- , . . .'a a malul Mărei, Altale”. Şefi de partide, foşti miniştri, b“,.a interesează nu numa! pe ve-. oameni presupuşi a avea o voinţă pro- din Italia, Grecia şi Jugosla-, prig şi o concepţie politică hotărâtă, f1 maritimă a Ansunt prezentaţi ca simpli copii ce sc 8". 1 ^ interesele petrolifere ameîneaeră după bunul plac al unui alt par r'dane. Ud politic, făcându-i „interesele”, bine- Starea anarhică de azi a Albaniei înţeles astfel cum pricepe anumita pre- este produsă nu numai de diversitatea credinţelor religioase, căci populaţiunea este ortodoxă, catolică şi musulmană, ci şi din pricina deal ------------- . ţărănistă ar debarca pe trădător, ar dovedi că îşi reneagă însăşi existenţa ei politică, şi îşi contrazice fiinţa, ei cea adevărată. fii iată de ce: Gruparea ţărănistă este prin însăşi origina şi doctrina ei, o tagmă politică dizolvanta, căci ea pleacă de la principiul luptei de clasă, lupta şi rivalita-' sa aceste interese. Mai mult, se pred ■ 0. __„co tsTo„. I zeală anumiţi fruntaşi între cari esti cea dintre sate şi^ oraşe, dar am fi chiarmartorul Stere,cari sunt .î* burghezie. Pe când toate parti- --------dele de ordine pun ca principiu armonia claselor, pentru ca astfel producţia internă să se desvolte şi consolidarea Statului să fie cât mai puternică, gruparea ţărănistă se alipeşte la partidele disolvante. Dar în afară de această caracteristică pe care am putea-o numi beral este foarte de doctrină, avem şi afiliaţia în fapt a acestei grupări la mişcările anarhice din afară. Declaraţia fruntaşului ei, d-rul Lupu din parlament, cu privire la raporturile guvernului sovietic cu partidul ţărănesc, pe tema stabilizărei cu totul in afară de‘sfera-ide "‘activi a Basarabiei, este caracteristică şi,tati ....... elocventă. Există, după însăşi de I. Ră'nâne deci stabilit că certurile ce , .. .. . . însoţesc pertractările fuziunei, sunt pridlaratia celor ce conduc rmsearea, ciwaft mmni dg amoraUtate.1 ?i fat?Fita_ ţărănismului, veleităţi de a lega tea. ce domneşte în ' ' fectuozităţei Constituţiei dela 19221 care n’a fixat clar nici regimul ţă- rei, nici capitala. idee am avea de capacitatea şi patriotic- ! Un consiliu de regenţă de patru mii! fruntaşilor ţărănişti şi naţionalişti, ‘ membri, numit pe trei ani, guverniciodată nu-i vom acuza că sunt sim-nează prin intermediul unui minisple păpuşi în mâna altora. Dacă ar fi (ev. t astfel, partidul liberal ar imprima^ deşi- t Nemulțumirile s’au ivit mai ales iac'iSt0r .gru^!'i atitudini mai utile in partea de nord, de unde a pornit.' KMitaTea estinlă'alla. Partidul li-1m15Carea revoluţionară, puţin preocupat de „pertractările” fuziunei, şi aceasta cu atât mai mult cu cât ele se petrec într’o atmosferă ce poate fi resfirată numai de acei cari, în chestiuni de moralitate politică, nu mai au nimic de perdut. Apoi gravele preocupări de refacere şi reorganizare, iau tot timpul actualului retrim, intrigile politice rămânând Zilele trecute a avut loc la Paris, ceremonia prădărei unei mt- Italia, stăpână a comunicaţiilor dalii de aur din partea pariziimavitiine şi a traficului comercial ,tilot d-lui general Le Rond, care ira ten re ... , din Albania, a semnat cu acest stat in Ummul războiului a organizaţi,a. tea ce domneşte mn sonul partidelor cc. un tratat comercial şi de navigaţie „„ mişcarea internă politică de la voe.se s'o facă, fără să fie nevoie de .ja care-i asigură .preponderanta. ■ apărarea Lapicald franceze in poli- triste* cuiva. «-Hrrllfifdi ijiu, In ce priveste Iugoslavia, ea are trtva bombardamentelor tunurilor noi, cu mişcările de peste grani-^ tă, călcând şi din acest punct de; r- ««©ei Ipretenţiuni teritoriale la graniţa Al- germane de lung tiraj. băniei, punând înainte argumente ------------Câtă vreme ordinea a domnit in Albania, statele limitrofe s’au ţinut în rezervă. Italia, deşi a recunoscut independenţa Albaniei, a păstrat totuşi insula Sasseno, care comandă rada portului Vallona şi canalul Otranto, pe care le consideră ca un punct de sprijin în Adriatica. Competiţiuni la streina In peninsula balcanică EVENIMENTELE — In vreme ce fara se zbate In anarhie, sta■mwiMfMr»wwMwi)iifiiii«i im »■ ■■■»m i w tete limitrofe au pretenfiuni terStorîafe, iar din ALBANIA ---------------- I vedere, crezul tuturor partidelor de ordine cari au pornit de la principiul că nimeni nu are drept a se amesteca în afacerile interne ale ţăre. Cu această origină, cu această doctrină, cu atari legături internaţionale, gruparea ţărănistă ne Albimia a fost proclamată statin. apare astfel ca o avant-gardă a.dependent la 28 Noiembrie 1912, de anarhiei sau ca o anexă a mis.-,congresul naţional ţinut la Valona cărei internaţionale care tinde la în timpul războiului turco-balcanic, dizolvarea Statului. I Conferinţa ambasadorilor ţinută la Si atunci înţelegem de ce întregTM am cunoscut această iude, ,, j. T T jpenaentă şi a fixat graniţele nouomul care a merat din ordinele sat ,/ komandaturei germane, şi carej Albanezii, deşi nemulţumiţi cu a-' teritoriale, Marea Britanie, lăsând în toată acţiunea lui din timpul a ceste graniţe, le-au primit, totuşn'jla o parte Chestiunea insulei Sassesi după război, nu a făcut de cât -Vlbania avea 28.000 km. patraţi, ca no pătrundea economiceşte în Altui o populație de 800.000 locuitori. Ibania. In 1921 ea a obținut mono-In timpul războiului mondial Al- polul tutunului șira negociat pe azibania a fost pustiită de armatele cela al chibriturilor. A obţinut apoi gruparea ţărănistă, cu tendinţe a tuturor beligeranţilor şi a suferit concesiunea exclusivă a materialului de pronunţat disolvante şi a grozăviile războiului deşi n’a luturiiî telefonic şi a elaborat proiecte narhice, trebue să existe juramin Part® la el de instalaţii hidroelectrice. „Arcy te de credinţă, solidarităţi intau-1 R8na5 ter6a aE&anezSÎeSe^ceÎceS bestia tere"' gibue, legaturi pe viaţa şi pe aBamBrnmemBsms agasa? moarte făcute peste pământul! la 1920 s-a întrupit un nou constant al Basarabiei noastre. J gros la Lusnici, independenţa sta-Mai presus de combinaţii elivatului a fost din nou confirmată şi toraie, între omul trădător şi ca graniţele din 1913 admise. Italia şi menii anarhiei, stau legăturile de ■ iar,tol şi-au retras trupele din re afinitate naturală şi de tovărăşie {!®tr„8___ _ ........... indestructibilă. A fi altfel, rope- Grecii au continuat să ocupe* re cat*i spre Elbassan şi Kortizanurilor petrolifere? ‘ J ' ' Italia, s’a neliniştit,de această expansiune economică care ameninţă politică sa proprie. Germania, doritoare şi acuma de linii ferate în Orient, sud îri Bal- care au administrat-o ’ răni a solicitat construirea liniei ani, pe când Sârbii şi Sculari-Durazzo-Vallona. cu ramifica... L,-_ J I -■ Stateles linite au trimis pe Standărd-Oil şi Sintlair-Company penmulte peripeţii, conferinţa, h’u a crea un pfui câmp anglo-saambasadorilor recunoscu din nou .Ton de concurenţă petroliferă, fran- Albania ca stat independent. Totuşi! ta spune in ironie ! Europe Noudificultăţi s’au ivit, căci Sârbii nu ivelle, s’a mulţumit cu cercetări ar- I respectau graniţele noului stat şihenlogice. , ' consiliul Societăţei Naţiunilor con- ’ Să propune acuma, in faţa acevocat, la Paris în 1923 a invitat p©i.Stor competiţiunii şi a anarhiei in-Sârbi să respecte aceste graniţe. • Iteme, intervenţia hotănta a Soeieta- In acelaş timp o comisiune corn- toi Naţiunior şi un guvern, provizopusă din trei militari, un francez, frău cu consimţi mentul poporului alun englez şi un italian, a fostmi-banez, asemănător aceluia care o,mită pentru a procedă la lucrările a reuşit la Dantzig şi mn regiunea de fixare a graniţei. Se cunoaşte in-1 Sarre. -0X0— In Franţa UN GINGIU AL PARISULUI GENERALUL LE ROND ZI CU ZI In urna, marelui succes obţinut dr. Lupu cu interpelarea sa asupra politicei externe, o mulţime de prieteni îi vor da un banchet. Cu această ocazie d-rul Lupu va dovedi cum poate umbla cu capiul în jos şi picioarele in sus, după porunca lui C. Stere, şeful reali al ţărănismului anarhie. EQTE ELOCVENŢA unei trciecţii Minie Ai» stib ochi o carte — un anuar oficial — despre care regret că nu pot scrie mai uluit,pentru ca cifrele şi datele reci şi cu atât mai elocvente de acord, să poată fi răspândite in cercuri cât* mai ‘largi. Anuarul acesta este acela al „activităţei casei şcoaleior şi a culturii poporului pe anii 1922 şi 1923’’, alcătuit de directorul general din acea instituţie, j-nu! N. Nicolescu. Publicaţia- aceasta ne spune mult şi,, multe. Aflăm astfel cum opera clădi- rilor şcolare s’a înfiripat an după an, pentru a ajunge in vara anului 1922— 1923,. 1&.. cifre aproape fantastice ca 4000 de localuri noi construite, cu peste 6000 săli de clase. Pentru a se ajunge aci aflăm că, statul a dăruit din pădurile «ale lemn, a cărui valoare trece de un miliard de lei. Casa Școalelor a înzestrat apoi localurile cu material didactic şi a distribuit mii de tablouri in câţiva ani numai (12.600 tablourile Suveranilor, 6200 tablouri religioase, 6000 harta României, 1120 instrumente grafice, 2920 hărţi diferite, etc. etc.). S-a tipărit la Serviciul geografic, harta fisică şi politică a României întregite în 20.000 exemplare, şi alte multe tablouri murale şi morale. Casa Şcoalelor a organizat cursuri de lucru manual, a creiat un cabinet fotografic, anexat laboratorului de fisidă, a elevilor secundari care în 1922—1923 a fost frecventată de 16.852 elevi cari au cett 46.120 volume din care 28.747 în limba română şi 17 376 în limbi Străine. Eaare laboratorii de fizică, himie, de fotografie şi de biologie. Sprijină, apoi cultura prin premii, prin conferinţe organizate în toate regiunile ţărei, etc. Organizează in fiecare an „Cercuri culturale”, cumpără cărţi şi le împarte la sate pentru bibliotecile şcolare şi populare, înfiinţând în anul 1923, 1000 de biblioteci şi în anul 1924, altă mie. Casa şeparelor are o „editură proprie’’in care numai in anul 1923 a pus sub tipar 1.254.500 de exemplare, etc. etc.*. Ceece dăm aci, sunt cifre cari Ie desprindem din altele multe pe care „Anuarul’’ Ie conţine, dorind numai ca să exemplificăm şi să sugerăm convingerea în alţii a cee-ce s’a putut face printr’o centralizare cuminte, şi intr’un sistem de administraţie care poartă intr’o largă măsură pecetia unei personalităţi, şi anume a lui Mihail Popescu, al cărui nume va fi legat pentru totdeauna de rodnica activitate a Casei Şcoalelor. Anuarul de care ne ocupăm are, astfel, o valoare documentară, dar şi o latură sentimentală, paginele lui evocând figura destoinicului administrator ce a fost Mihail Popescu. PETRONIUS I -*!' Anchetele noastre prin JUDEŢUL BOTOŞANI ■ Construcţiile şcolare. -Improprietârirea. - Căile it comunicaţie. - Starea sanitara Buletinul fuziunei . Ea sa sfârşit cu bine, pentru că nu s’a făcut, dar se va face dat fiind că este definitiv terminată aşa că neînţelegerile o împiedecă cu desăvârşire, deşi ea este fapt înde-’_ Judeţul Botoşani este — fără plinit. îndoială — unul din cele mai bo-Sunt situaţiuni de acestea da gate judeţe din ţară din punct de re pe care numai oamenii aleşi vedere fi comerţului şi industriei, ai unui neam le pot concepe şi de avuţie naţională făptuit _ ! Am avut zilele trecute fericitul prilej să străbat drumurile acestui judeţ şi am încercat clipe de adevărată mulţumire sufletească văzând pe ţăranii noştri harnici lucrând de zor la munca câmpului şi lanurile bogate, din care va ieşi pâinea cea de toate zilele. Convorbire cu D. demostene vizanty Trecând la altă ordine de idei, d. prefect Vizanty mă informează că lucrările de împroprietărire au decurs în chip mulţumitor în tot judeţul. In toate satele s’au distribuit titlurile de împroprietărire şi în mijlocul unui entuziasm fără fftargint, toţi au fost puşi în stăpânirea loturilor respective de împroprietărire. Toate categoriile de împroprietăriţi — până la contigentul 1919 au fost înzestrate cu pământ de cultură. „ Ţărănimea, stăpână acum pe pământul ei, este adânc , necunoscă Activitatea comercială şi aceea,toate acelora ce au avut grijă de industrială este în plin progres la soarta ei. Partidul naţional liberal, Botoşani,care a avut totdeauna înscris în ______________ __ . După turneul făcut în judeţ, om Pro£ramul său, ^ printre primele şi^a reuşit să confecţioneze sute şi sute.A sosit în oraşul Botoşani şi primul« Puncte» împroprietărirea ţăranilor, de diapositive. A răspândit din 1910! trţeu drum a fost acel făcut la d. ?1 care a înfăptuit acum, această până in 1923 peste 80.000 de diapositive, Demostene Vizanty, harnicul pre-mare operă socială, şi-a câştigat care reproduc vederi .privitoare la is-fect al judeţului |Pe drept cuvânt un titlu de recitä vätsä n'pori,part din p adagogică^mult 'cercetată* și-o *Bibliot«ă crificat o jumătate de oră din tim^1^^ care trebuie cu deosebipuî preţios ce avea şi s’a pus bu- relevat este ca ţarani au achitat curos la dispoziţia mea, dându-mi Parcă, acum 60 la sută din valoarea toate relaţîunile de cari aveam ne- Pământului, iar până în toamnă vor achita cu sigurartţă cel puţin lîncă 20 la sută. voe. Construcţiile şcolare Drumurile Prima chestiune pe care am a- In ceeace i te drumurile( tins o a fost referitoare la mersul îmi spune pref^tul judetului Botoconstrucţminilor şcolare. _ 'sâni, trebue să ţinem socoteală de . Aceasta mare °P"ra soîialfă - faptul că suntem abia câtiva ani începe a ne spune d prefect Vi d, ă războ j ^ ne ăsim în H. zanty — a cărei paternitate revină epocă de refacere. ţie d-dui. doctor C. Angeleseu, _mi- Apreciind aceste circumstanţe, nistrul instrucţiune:, a _ făcut şi m de si că nimeni va tea ^ judeţul Botoşani, ca şi pretutin-iinde mai mult de cât omen^te dem man progrese şi mărturisesc posibil să se facă că sunt foarte mulţumit de rezul- Chestia aceasta a îndreptărei tatele obţinute pana in prezent in căilor de comunicatie în judetul judeţul pe care-l gospodăresc. Botoşani — continuă d. Demosteneata cateva date: . Vizanty ■— mă preocupă în mod . Anul trecut s au terminat şi pus deosebit. Totuşi obstacole de tot in funcţiune, prin satele judeţului soiul de care nu acuza pe nr. Botoşani, 18 şcoli. Nmeni, mi se ivesc în cale. Trecem Actualmente sunt in curs de con prin timpuri vitrege, fonduri subistrucţiune 26 şcoli. In campania de clente nu sunt prestaţia a face a. acum a regimului silvic sa tăiat nevoie. Am convingerea însă că voi material lemnos şi s a transportat prin sate pentru un număr de 645“a„n, acesta se vor pune în lucru' COHtIMaria în par. 21 Prefectul judeţului in noi localuri. E un bilanţ din cele mai frumoase. Sătenii, spre cinstea lor, n’au ezitat a da tot sprijinul, fie în bani, fie cu munca braţelor, fie în ceea ce priveşte cărăuşia. E o dovadă că ţaranul nostru preţueşte binefacerile învăţăturei. Pentru zidirea localurilor şcolare s’a cheltuit anul trecut în judeţul Botoşani, circa două milioane Iei, exclusiv din fondurile judeţului, din contribuţiunile benevole ale sătenilor şi ale comercianţilor, iar pentru anul acesta s’a alocat aproa-* pe trei milioane lei, din execedentul bugetului şi din bugetele asociate ale comunelor. Judeţul a mai acordat roto.poo Ier pentru construirea externatului de fete.^ 100.000 lei pentru construcţuni şi reparaiţiuni de biserici şi diferite ajutoare pentru şcolile normale. Improprietărirea DI D. VIZANTI Prefectul judeţului Botoşani