Vocea Covurluiului, octombrie 1885 (Anul 13, nr. 2860-2885)
1885-10-09 / nr. 2867
ANUL XIII. — Nr. 2.367. 10 BANI EXEMPLARUL. MERCUR!, 9 OCTOMBRIE 1885, BONAMENTpentru România un an . . . 20 lei 6 luni ... ro * fep pag. IV premiul ferit abonajilor pentru străinătate e un an ... 34 lei , 6 luni ... 17 « Abonamentel se iic în Galaţi la Administraţiunea Siaruî,în districte la biu!ume postale. Redacţiunea : 22 str. Mare. APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. Administraţiunea : 22, ANUNCIE linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 , INSERTÎUNI §i RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronica : 2 lei Repetirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. str. Mare. X elegrxa,xrxe Serviciul partie, al «Vocii Covurluiului, AGEN'i'IA HAVAS. SOFIA, 19 Octombrie. — Printr’o îiotă complimentară remisă at* re* siresentanților marilor puteri, guvernul princiar declară că se supune u tdtul sfaturilor date şi resoluţiunilor luate de ambasadorii întruniţi n conferenţă la Constantinopole. PARIS, 19 Octombrie. — diminaţa. —Resultatele a 148 alegeri sunt cufrisente. Au fost aleşi 140 candidaţi dlin stânga şi 8 din dreapta. Doii Briston, Floquet, Goblet, Walder-Rousseau, Martin Feuillée figureazà prinre aleșii din provinciă. Ducele de proglie a cântat în Eure. CONSTANTINOPOLE, 19 Octombrie.— In răspunsul ei la Nota coectivă a ambasadorilor, Poarta, după I se mulțumesce marilor puteri pentru disposițiunile luate în privința ei, le cere să sileascà pe prințul Alexandru să se întoircă în Bulgaria Poarta manifestă speranța că având în vedere respectul pe care marile puteri l’au trătat totd’auna pentru tratate, se va da satisfacțiune cererii sale. [ST.-PETERSBURG, 19 Octombrie. — Rusia a propus întrunirea unei conferențe. PARIS, 19 Octombrie, (amen a.) — Toate resultatele alegerilor sunt cunoscute, afara de acele din urmatoarele 5 departamente : Sena, Sena și D.sa, Corsica, Lot, Orne. Sunt aleși 199 membri din stânga și 15 din dreapta. Printre aleși se semnaleaza Diii Rouvier, Cochery, Reyual, Clémenceau, Sădi Carnot şi Spuller. PARIS, 19 Octombrie.— Alegerile tuturor departamentelor, afară de Sena şi Corsica, sunt acum cunoscute. 208 candidaţi din stânga şi 21 din dreapta au fost aleşi. Camera viitoare va avea 384 republicani şi 200 conservatori. CONSTANTINOPOLE, 17 Octombrie, cale indirectă.— In consiliul ce s’a ţinut spre a prepara răspunsul Forţei la Nota puterilor, s’a discutat cestiunea de a şti dacă n’ar trebui a cere : 1° Desarmarea Serbiei şi a Greciei ; 2° Ocuparea Filipopolei de cătra Turci ; 3° Depunerea principelui Bulgariei. 4° Scoaterea ministeriului Caraveloff Nu se crede în cercurile diplomatice că Turcia poate compta pe un răspuns din partea puterilor relativ la cererea sea de a lucra militărește. Nici-o putere nu va voi de sigur să ia asupră-i răspunderea, chiar morală, de a da Turciei un mandat oarecare. Dar opiniunea acreditată în aceleşi cercuri e că momentul actual pare favorabil pentru Turcia, în cas când ar voi să ia vreo iniţiativă. CONSTANTINOPOLE, 19 Octombrie, cale indirectă. Cu toate asigurările pacifice de mai multe ori repetate a ministrului Serbiei, Poarta continuă a primi noutăţi foarte alarmante relativ la intenţiunile guvernului serb, a cărui acţiune îi pare iminentă. Astfel Porta concentreaza cu activitate trupele sale între Prizrend şi Pristina. Noutăţile ce primesce Porta represintă pe regele Serbiei ca împins la resbel mai mult de situaţiunea dinlăuntru a ţerei de cât 4 de complicaţiunile exteriore. Persistă sgomotele relativ la tendenţa Greciei de a ajunge la o înţelegere cu Porta. Sgomotele relative la schimbări ministeriale continuă, dar par nefundate, deoarece disgraţia lui Said-paşa, timarele-vizir, se accentueaza. Spre a remedia lipsa în care se găseşte tesaurul, ar fi cestiune de a reţinea sau a scădea temporar apantamentele tuturor funcţionarilor. Avisul angles Iris a primit ordin de a fi Luni la Dardanele spre a lua pe sir D. Wolf, care pleca în Egipt, deşi convenţiunea anglo turcă e încă tot în suspensiune. Sir D. Wolf va cere o audienţă sultanului înainte de plecarea sea. Circulă sgomotul că Hasan-Fehmipaşa sau generalul Ali-Nizami-paşa se va duce ca comisar în Egipt. VIENA, 19 Octombrie. — Comtele Taafe, râspundend în Camera deputaţilor la interpelările relative la excesele din Boemia. Zice că guvernul desaprobă cu tărie excesele comise de nişte indivizi de ambele naţionalităţi. Autorităţile şi tribunalele şi au făcut pe deplin datoria. Guvernul respinge cu energia aserţiunea că Germanii din Boemia nu sunt de ajuns protegeaţi. Comtele Taafe enumeră condamnările ce au avut loc în urma acelor excese. El adaoge că în cea mai mare parte a caşurilor e vorba de expresiunea isolată a excitaţiunii naţionale ; prin urmare este absolut nefundată aserţiunea că lupta naţională ar fi întrat în armată. Autorităţile din Boemia sunt însărcinate a îndoui veghiarea. In cas de noue excese, ori din ce parte ar fi comise, guvernul va usa de toata rigoarea legii. A se vedea ultime seri telegrafice pag. III. GALAJI, S Octombrie ÎS85. Telegramele sosite ieri de la Sofia ne au spus că consiliul de miniştri bulgar a decis să accepte în principii propunerea conţinută în declaraţiunea ambasadorilor marilor puteri de la Constantinopole, şi că, în faţa atitudinii Serbiei, a hotărît să chieme cea mai mare parte a trupelor bulgare de pe graniţa rumeliată, lăsând o girnisona slabă până când puterile se vor pronunţa în mod definitiv asupra soartei Rumeliei. Telegraful ne a transmis în acelaşi timp şi conţinutul declaraţiunii ambasadorilor de la Constantinopole. In el nu se vede nici o promisiune în ceea ce priveştespiraţiunile de unire ale Bulgarilor. Astfel e grei de explicat decisiunea luată de guvernul bulgar de a asculta de sfaturile puterilor, ba încă de aşi retrage trupele din Rumelia, el care până acum nu vorbia decât de lupta Bulgarilor până la cea din urmă picătură de sânge. Fi ca aceasta hotărîre a guvernului bulgar resultatul ameninţărilor Serbiei de a invada teritoriul bulgar? Fi-va ea resultatul a nescariva promisiuni date în urma înţelegerii ce se anunţă că s’ar fi stabilit între Austro-Ungaria şi Rusia pentru regularea afacerilor din peninsula balcanică ? Aceasta n o putem ști cu siguranță pănă acum. Se pare însă că aceasta din urmă ipotesă este mai aproape de adevăr, deoarece noutatea înțelegerii între Austro-Ungaria și Rusia pare a se confirma. O telegramă din Berlin anunță chiar că cele două Folio!» «VOCII COVURLUIULUI. 51 toZUNIA DIAVOLULUI SACRIFICIUL FILIAL Tmdacpune de B. IONASCU PARTEA II. XIV. Urmare Intre done focuri. Dacă Aubryot, adecă ura, cunoscuse pe Gaston în momentul când sosia pe câmpul de luptă, Nicu, adecă devotamentul, nu fusese mai puțin pătrunzător. — A ! în fine, murmunse fidelul Uptfitor care urmăria pe stăpânul seucu privirea. Când îl văzu cocrând cu calul, dădu în lături ultimele şiruri de luptători şi, cu toata resistenţa lor, sosi pănă la prima liniă. Acolo, cum miliţianii ce aştepta și cavaleria ce sosia asupra lor nu se dădeau în lături destul de iute, apucă fără multă vorbă două puşci de ţară şi le smulse de la posesorii lor, practicând astfel în mijlocul acelui gard de fer o spartură pe unde trecu Gaston, care luă îndată o puşcă şi el, şi primi în mod ucigător pe acei ce -i urmăriau adineore. Gaston, Nicu şi cei Zece Bretoni supravețuitori trecură cei din urma vadul lui Matson. Când ieşiră din rîu, găsiră înaintea lor pe La Fayette călare şi supraveghiând construcțiunea răpide a două adăposturi de pămînt, în formă de cap de punte, pe cari le înalță în fața vadului pentru caşul când Anglesil ar încerca să treacă la rândul lor. La vederea lui Gaston, purtând încă la pălăria cocarda anglesă, figura generalului se întristă și deveni severă. Din partei vicomtele recunoscând din dosul lui La Fayette pe Aubryot care privia cu o fisionomie unde expresiunea disprețului căuta să ascundă expresiunea urei, râspundea la acea mută insultă prin o prvire de despreț. Știa câ rivalul se trădase și nu înțelegea măcar să tudrosnesca asta în fața lui și să înfrunte destăinuirile teribile ce pregătia. — Pentru ce ai venit așa de târ- Z'ü, Die ? Z!ge La Fayette, luând el cel dintâi cuvântul. — Pentru că eram prisonierul Anglesilor, generale. Aubigot simți că nu trebuia nimic menageat și că în ciudata pozițiune în care se aflau, inimicul seu și el, victoria va fi a aceluia care va da prima lovitură. De aceea întrerupse el imediat conversațiunea începută, Zicând : — Prisonier ! Complice ar fi fost mai potrivit. Fulgerul cădând la picioarele lui Gaston nu l’ar fi surprins atât ca aceste cuvinte, îngălbeni înfricoşat, și, rădicând de baionetă puşca ce ţinea încă, se pregătia drept orice răspuns să prăbușască pe calomniator. La Fayette făcu un semn, și o grupă de soldați împresură pe Gaston, care fu desarmat. — Dar asta-i o nebunie, strigă el svârcolindu-se. Cum credeți oare ? Eu trădător ? A ? Și descurageat tot de o dată de lovitura teribilă ce aceste cuvinte îi aduseseră, de emoțiunile și ostenelele de