Vocea Covurluiului, noiembrie 1885 (Anul 13, nr. 2886-2911)
1885-11-08 / nr. 2892
VOCEA COVURLUIULUI Sofia, 17 Noiembrie.— Câteva probabil nu va fi nici o luptă, ambele armate se concentreaza ; ele se vor ciocni întrun mod decisiv la a doua luptă. Bulgarii au 20,000 oamen! concentrați. Se aşteptă mâne încă 6,000 oamen! din Rumelia. Se vorbeşce că s’a întâmplat o nouă lupta în direcţiunea Vidinului. Pe mâne amănunte. (Voinţa naţională). Lom-Palanca 18 Noiembrie.— Aflu în acest moment că un corp cerbesc se încerca a ocoli posiţiunile de la Slivniţa. întăririle sosesc din Sofia şi iau posiţiuni pentru a împedeca pe Şerbi de a ocoli Slivniţa Un alt corp opereazâ din Trn și Bresnic. Se crede că o bătălie va avea loc atil. Niș, 18 Nouembrie. — Se telegrafieazâ din Zamibrod, unde se alia cuartierul general, că trupele bulgare din Vidin s’au desorganisat cu desăvârșire în urma eșecului de la Kus. Calafat, ÎS Nouembrie. Trupele serbe au intrat victorioase în Beruha. Bulgarii s’au retras în grabă, lăsând tunuri și munițiuni. Lom-Palanca, 18 Noiembrie.— Un corp bulgar luainteza spre Nigotin pentru a lua pe la spate corpul serb, care a luat ofensiva la Kula-Adlie. Circulă svonul că orașul Nigotin e în flăcări. Lom Palanca) 18 Noiembrie. — Se confirmă că o luptă, fără noroc pentru Bulgari, a avut loc ieri între Adlce şi Vidin. Ei au suferit mari perderi din causa ţinutei batalionilor de miliţieni, cari au luat o la fugă. Se lucrează cu activitate la fortificaţiunile detaşate ale Vidinului. Fana, 18 Noiembrie.— Cercurile guvernamentale de aici se arată tare preocupate de discursul I-lui Glads,tone, prin care aprobă politica orientală a actualului cabinet Acosta unire a partidelor din Anglia, pentru a blama pe Serbia și politica austro ungară, a distrus multe ilustuni. Orice s’ar întâmpla, mănținerea sau răsturnarea actualului cabinet, politica bulgaro-filă a Angliei nu se va schimba. Până acum se spera contrariul în cercurile guvernamentale. (L’Ind. roum.) ^ — Se dovedesce astetji că Serbii au procedat cu o mare răpiiciune. încă de la început el au dispus de trei divisiuni întregi, având un număr aproximativ de 32.000 oameni, 4.000 cai şi 144 tunuri, şi împărţite în două corpuri mari de expediţiune. Afară de aceste el mai dispun şi de o reservă de 60 batalioane, 10 escadroane, 20 baterii şi 5 companii sanitare. Dacă armata serba va lua ofensiva pe întreaga linie de fruntaril, şi dacă Serbii vor începe a înainta şi dincoace de Timok spre Belgradek şi Vidin, apoi aceasta acţiune nu va avea alt scop decât acela de a împedeca năvălirea bandelor bulgare de voluntari pe teritoriul serb. Positiv este pană acum că înaintarea concentrică a colonelor serbe din văile Risava şi Vlasina a fost executata cu atâta putere, în cât Bulgarii n’au putut să se mănţină nici în trecetoarea de la Dragoman şi s’au retras tocmai la Slivniz», din care, dupa cum spune Pester Lloyd, inginerii prusiani ar fi făcut o nouă relevită, şi unde Bulgirii cred că vor putea ţinea pept vrăjmaşului, care înainteazâ mereu. Slivniţa, pe care Turcii o numesc Şkali, este de fapt cheia întregului platou balcanic şi poate fi pricila ca poarta capitalei bulgare. Conrespondentul din Sofia al diarului ungar evalueaza la 68,000 pana la 70,000 cifra armatei bulgare de Vest. Aceasta armată se împarte într’ui corp de Nord și altul de Sud. Corpu de Nord, care aubera aproape 35,00( óamen), se află despre Vidin, iar corpul de Sud, care are vre-o 33,00( oameul, este împrăștiat în patrulitrul dintre Taribrod, Slivniţa, Bresuia şi Tin. — Se anunţă din Constantinopole căt pregătirile turceşci de resbel eurprinc pe totă lumea prin întinderea ce au luat; ele sunt cu mult mai mari decât ar putea să fie pretinse de nişte operaţiuni eventuale în Rumelia Orientală, și chiar contra Serbiei și Greciei. Sultanul ține foarte mult să dea dovedi politico-militare că Turcia este destul de tare spre a se apăra contra vrăjmașilor ei, și aceasta cu atât mai mult, cu cât repausatul general Efthier exprimase îndoieli în aceasta privință. In între vorbirile sale cu Goltz pașa, sultanul (fise că Turcia este singurul Stat în care serviciul general militar obligator se întemeezâ pe adevărata forță a poporului. In Occident nu se aprecieaza după adevărata lor valoare simțimintele de comunitate ale tuturor Mahomedanilor. Ceea ce ’i lipsia pănă acum armatei turceşci erau buni comandanţi, şi ceea ce mai lipseşet încă sunt mijloacele financiare, spre a putea face progrele technice pe t primul armatei. Sultanul, care arata o mare cunoşcinţă despre starea armatelor europene, a exprimat dorinţa ca acesta între vorbire să fie publicată. — Prin Berlin se crede că este foarte apropiată eventualitatea unei interveniri turcesci în Rumelia Orientală. Germania nu se va opune la aceasta intervenire. Diarul berlines du Post z}ice că va fi de datoria Austro Ungariei de a face pe Serbia să si potoleascâ. Ateastâ sarcină este negre, șit neplăcută, dar nimine altul no va putea lua asupra’l. Și ceea ce este și mai rea, este ca, atunci când Austr^Ungaria va întră în Serbia, va trebui și Rusia să între în Bulgaria. — O telegramă din Paris spune că, îndată ce s’a aflat pe acolo despre declararea de resbel a Serbiei, reprezentanţii Franciei şi Rusiei de Constantinopole fură încunoscinţaţi de guvernele lor, că nici una din aceste două puteri nu va rădica vr’o obiecţiune contra unei interveniri a Turciei contra oricărui dinStatele balcanice. Sejice că şi Anglitera ar fi împuternicit pe ambasadorul său să tot o asemene declarare. — Oficiosul Pester Lloyd, vorbind despre atitudinea Turciei, scrie următoarele : ,Dacă Turcia va refuza de a întri în acţiune, apoi acţiunea nu va nu fi cel puţin complicată într un punct Atunci vom avea negreşit în peninsula balcanică, afară de cestiunea bulgaro-rumeliotă, şi o cestiune bulgaro serbă, dar totuşi nu vom avea o cestiune orientală. Aceasta cestiuni orientală va începe îndată ce va fi adusă pe tapet problema dominaţiunii europene a Turciei şi viitorul Constantinopolului. Tocmai acestă problemă o va înlătura neamestecut momentan al Porţei, şi în acelaşi timp va înlesni sforţările puterilor spre regula starea lucrurilor atât de încurcată. Căci nimic nu va impede pe puteri să ia faţă cu Serbia ace atitudine ca faţă cu Bulgaria. In -acelaşi timp va fi nevoită înse să să se asigure şi de acele guverne car privesc tratatul de la Berlin numa ca o glumă. Principalul este ca înţelegerea dintre cele trei imperii, li care a aderat şi Italia, să dâruuesci d de aci încolo într’un chip tot atâ le complect ca pănă acum. Iatăni for datoria va fi de a localisa actualul conflict, câci prin aceasta se va uimici și orice pericol pentru aducerea pe tapet a adevăratei cestiri orientale.“ (A se vedea goirile cele mai noue la telegramele noastre). Cronica intextor-ui 7" V — Cetim în Românul : Prin cercurile politice din Bucureșci se vorbeșce că guvernul nostri ar fi adresat o notă tuturor puU rdor prin care dice că, în cașul de sporire a teritoriului Serbiei, Românii are asemenea pr senta eie cari certrt Acesta îme ouată scrie fiind gr. fl de controlat, o dăm sub cuvenitele reserve. — Un mare pericol a aiminț*la l’altă seara gara de nord Pe la orele leci 1 bastimentele Statului reservate locuinței ofițerilor erau foarte elegante și luxoase. Pe Bellona partea din drept era sculptată și aurită ca o catapitesma de biserică, și două galerii suprapuse serviau de salon de vera cabinelor statului major Covoare, ogliu(}), obiecte de artă, decorau acel mic Edeu în sînul căruia Gaston și Elisa trebuiau sa petreca vr’o două* (}eul de (}ile. Suvenirea suferințelor ce avuseseră, a pericolelor pe cari le traver- H*8tra, adaogna încă, dacă era posibil, o nouă »tracţiune siguranţei pre- Sentului şi viselor de aur ale viitorului. — Trăim pentru noi dour, numai pentru noi,}*(,ca Gaston. Ne vom instala la Voquetel și nu vom mai ieşi de acolo uni o dată.— lată, D-le, răspundea Elisa zimbind, o promisiune cam basardată. La etatea D-tele cine va are dreptul de a se gândi la onori, la curte, la Paris. — La Paris! niciodată nu va pune picioarele. Vom merge ca altă dată, prin câmp, prin pădure. Se fac fericirea noastra mutuală, și aceea a tot ce ne va încunjura, iată destulă ocupațiune.♦ — Nu’ți va fi urât nici o dată lângă nevesta D-tele, D-le ? — Răutucioaso ! Voi cultiva pământurile noastre. Dimineața voi pleca călare, mă voi duce să văd lucrătorii Apoi, Dă, D tea îmi vei ieși înainte cu copiii. — O ! Gaston !.. răspundea Elisa roșind. Și în toate zilele între vorbirile conținuie pe ateasta temă, întocmai ca ciripirile cari se dtetepta primavera în cuiburile din nou constru’te. El re (Jieeau mirta aceleșl fr*»Incântatoare. Nicu venia din când în când ebie mat de Elis* sau de Giston, cari se d strau de răspunsurile lui și căutal toate ocasiunile de a’i arăta recunoj cințe lor. Dar veselia lui era cam silită, şi când nu resimţia obsedat ţaţa şi a veselă se întuneca încetul cu încetul. E că, substituind un mort înlocui unul supliciat care trăia încă, şi euprimând pe Aubryot din numărul a celor cari au existenţă legală şi recunoscută, bravul băiat îşi luase o responsabilitate de care numai un nou omor îl putea scăpa. — Dacă celal»lt va apărea ! Nice» el câte-o dată strîngând pumnii. A ! dacă ar reapărea ! Și Nicu, în curentul proiectelor celor două luni, combina în capul 8ta un plan destinat să le »sigur« pentru tot dauna siguranța și hrivirea. J — Voi organisa un serviciu iSI garde, un cordon de sentinele în jurul domeniului. îmi voi petrece vieța la pândi. Și dacă va veni pe acolo, îl voi gâtui. Și apoi de ce m’așl teme, nu e mort legalmente ? Toate aceste raționamente nu’l îmnedecAu de a se gândi (}i și noapte la Aubryot, căciend pe marginea gropii sale, şi de a revedea necontenit în minte bălţile de sânge pe cari le lăsase pe locul execuțiunii. — Am să tue prostesc, cricea el uneori cu turbare. Şi atunci, pentru a se distra, făcea educaţiunea lui Belial. Graţia pacienţii şi iscusinţei stăpânului care -a..A pe Jose Maria drept repetitor, gratilul asemene ascultării și inteligenței ele-