Vocea Covurluiului, noiembrie 1885 (Anul 13, nr. 2886-2911)

1885-11-08 / nr. 2892

VOCEA COVURLUIULUI Sofia, 17 Noiembrie.— Câte­va probabil nu va fi nici o luptă, am­­bele armate se c­oncentreaza ; ele se vor ciocni întrun mod decisiv la a doua luptă. Bulgarii au 20,000 oamen! concen­trați. Se aşteptă mâne încă 6,000 oamen! din Rumelia. Se vorbeşce că s’a întâmplat o nouă lupta în direcţiunea Vidinului. Pe mâne amănunte. (Voinţa naţională). Lom-Palanca­ 18 Noiembrie.— Aflu în acest moment că un corp cerbesc se încerca a ocoli posiţiunile de la Slivniţa. întăririle sosesc din Sofia şi iau posiţiuni pentru a împedeca pe Şerbi de a ocoli Slivniţa Un alt corp opereazâ din Trn și Bresnic. Se crede că o bătălie va avea loc atil. Niș, 18 Nouembrie. — Se telegra­­fieazâ din Zamibrod, unde se alia cuar­tierul general, că trupele bulgare din Vidin s’au desorganisat cu desăvâr­șire în urma eșecului de la Kus. Calafat, ÎS Nouembrie.­­ Trupele serbe au intrat victorioase în Beruh­a. Bulgarii s’au retras în grabă, lăsând­­ tunuri și munițiuni. Lom-Palanca, 18 Noiembrie.— Un corp bulgar luainteza spre Nigotin pentru a lua pe la spate corpul serb, care a luat ofensiva la Kula-Adlie. Circulă svonul că orașul Nigotin e în flăcări. Lom Palanca) 18 Noiembrie. — Se confirmă că o luptă, fără noroc pentru Bulgari, a avut loc ie­ri între Adlce şi Vidin. Ei au suferit mari per­­deri din causa ţinutei batalionilor de miliţieni, cari au luat o la fugă. Se lucrează cu activitate la fortificaţiunile detaşate ale Vidinului. Fana, 18 Noiembrie.— Cercurile guvernamentale de aici se arată tare preocupate de discursul I­-lui Glads,­tone, prin care aprobă politica orien­tală a actualului cabinet Acosta unire a partidelor din Anglia, pentru a blama pe Serbia și politica austro ungară, a distrus multe ilustuni. Ori­ce s’ar întâmpla, mănținerea sau răs­turnarea actualului cabinet, politica bulgaro-filă a Angliei nu se va schim­ba. Până acum se spera contrariul în cercurile guvernamentale. (L’Ind. roum.) ^ — Se dovedesce astetji că Serbii au procedat cu o mare răpii­­ciune. încă de la început el au dispus de trei divisiuni întregi, având un număr aproximativ de 32.000 oameni, 4.000 cai şi 144 tunuri, şi împărţite în două corpuri mari de expediţiune. Afară de aceste el mai dispun şi de o re­servă de 60 batalioane, 10 escadroane, 20 baterii şi 5 companii sanitare. Dacă armata serba va lua ofensiva pe întreaga linie de fruntaril, şi dacă Serbii vor începe a înainta şi dincoace de Timok spre Belgrade­k şi Vidin, apoi aceasta acţiune nu va avea alt scop de­cât acela de a împedeca nă­vălirea bandelor bulgare de voluntari pe teritoriul serb. Positiv este pană acum că înain­tarea concentrică a colonelor serbe din văile Risava şi Vlasina a fost execu­tata cu atâta putere, în cât Bulgarii n’au putut să se mănţină nici în tre­­cetoarea de la Dragoman şi s’au retras tocmai la Slivniz», din care, dupa cum spune Pester Lloyd, inginerii prusiani ar fi făcut o nouă relevită, şi unde Bulgirii cred că vor putea ţinea pept vrăjmaşului, care înainteazâ mereu. Slivniţa, pe care Turcii o numesc Ş­kali, este de fapt cheia întregului platou balcanic şi poate fi pricila ca poarta capitalei bulgare. Conrespondentul din Sofia al dia­rului ungar evalueaza la 68,000 pana la 70,000 cifra armatei bulgare de Vest. Aceasta armată se împarte într’ui corp de Nord și altul de Sud. Corpu de Nord, care aub­era aproape 35,00( óamen), se află despre Vidin, iar cor­pul de Sud, care are vre-o 33,00( oameul, este împrăștiat în patrulit­rul dintre Taribrod, Slivniţa, Bresuia şi Tin. — Se anunţă din Constantinopole că­t pregătirile turceşci de resbel eurprinc pe totă lumea prin întinderea ce au luat; ele sunt cu mult mai mari de­cât ar putea să fie pretinse de nişte operaţiuni eventuale în Rumelia Orien­tală, și chiar contra Serbiei și Gre­ciei. Sultanul ține foarte mult să dea dovedi politico-militare că Turcia este destul de tare spre a se apăra con­tra vrăjmașilor ei, și aceasta cu atât mai mult, cu cât repausatul ge­neral Eft­hier exprimase îndoieli în aceasta privință. In între vorbirile sale cu Goltz pașa, sultanul (fise că Tur­cia este singurul Stat în care servi­ciul general militar obligator se în­temeezâ pe adevărata forță a popo­rului. In Occident nu se aprecieaza după adevărata lor valoare simțimin­tele de comunitate ale tuturor Maho­medanilor. Ceea ce ’i lipsia pănă a­cum armatei turceşci erau buni co­mandanţi, şi ceea ce­­ mai lipseşet încă sunt mijloacele financiare, spre a putea face progr­­ele technice pe t primul armatei. Sultanul, care arata o mare cunoşcinţă despre starea ar­matelor europene, a exprimat dorin­ţa ca acesta între vorbire să fie pu­blicată. — Prin Berlin se crede că este foarte apropiată eventualitatea unei in­terveniri turcesci în Rumelia Orien­tală. Germania nu se va opune la a­ceasta intervenire. Diarul berlines du Post z}ice că va fi de datoria Austro Ungariei de a face pe Serbia să si potoleascâ. Ateastâ sarcină este negre, șit neplăcută, dar nimine altul no va putea lua asupra’l. Și ceea ce este și mai rea, este ca, atunci când Austr^­­Ungaria va întră în Serbia, va trebui și Rusia să între în Bulgaria. — O telegramă din Paris spune că, îndată ce s’a aflat pe acolo despre declararea de resbel a Serbiei, repre­zentanţii Franciei şi Rusiei d­e Con­stantinopole fură încunosci­nţaţi de guvernele lor, că nici­ una din aceste două puteri nu va rădica vr’o obiec­­ţiune contra unei interveniri a Turciei contra oricărui din­­Statele balcanice. Se­­jice că şi Anglitera ar fi împu­ternicit pe ambasadorul său să tot o asemene declarare. — Oficiosul Pester Lloyd, vorbind despre atitudinea Turciei, scrie ur­­mătoarele : ,Dacă Turcia va refuza de a întri în acţiune, apoi acţiunea nu va nu fi cel puţin complicată într un punct Atunci vom avea negreşit în penin­­sula balcanică, afară de cestiunea bulgaro-rumeliotă, şi o cestiune bul­garo serbă, dar totuşi nu vom avea o cestiune orientală. Aceasta cestiuni orientală va începe îndată ce va fi adusă pe tapet problema domi­naţiunii europene a Turciei şi viito­rul Constantinopolului. Tocmai acestă problemă o va înlătura neamestecut momentan al Porţei, şi în acelaşi tim­p va înlesni sforţările puterilor spre regula starea lucrurilor atât de în­curcată. Căci nimic nu va impede pe puteri să ia faţă cu Serbia ace atitudine ca faţă cu Bulgaria. In -a­celaşi timp va fi nevoită înse să să se asigure şi de acele guverne car privesc tratatul de la Berlin numa ca o glumă. Principalul este ca în­ţelegerea dintre cele trei imperii, li care a aderat şi Italia, să dâruuesci d de aci încolo într’un chip tot atâ le complect ca pănă acum. Iatăni for datoria va fi de a localisa actua­lul conflict, câci prin aceasta se va ui­mici și ori­ce pericol pentru aduce­rea pe tapet a adevăratei cestiri orientale.“ (A se vedea goirile cele mai noue la telegra­mele noastre). Cronica intextor-ui 7" V — Cetim în Românul : Prin cercurile politice din Bucu­reșci se vorbeșce că guvernul nostri ar fi adresat o notă tuturor puU rdor prin care dice că, în cașul de spo­rire a teritoriului Serbiei, Românii are asemene­a pr senta eie cari certrt Acesta îme ouată scrie fiind gr. fl de controlat, o dăm sub cuvenitele reserve. — Un mare pericol a aimi­nț*l­a­ l’altă seara gara de nord Pe la orele leci 1 bastimentele Statului reservate lo­cuinței ofițerilor erau foarte elegante și luxoase. Pe Bellona partea din d­­­rept era sculptată și aurită ca o ca­tapitesma de­ biserică, și două galerii suprapuse serviau de salon de vera cabinelor statului major Covoare, o­­gliu(}), obiecte de artă, decorau acel mic Edeu în sînul căruia Gaston și Elisa trebuiau sa petreca vr’o două* (}eul de (}ile. Suvenirea suferințelor ce avuse­seră, a pericolelor pe cari le traver- H*8tra, adaogna încă, dacă era posi­bil, o nouă »tracţiune siguranţei pre- Sentului şi viselor de aur ale viito­rului. — Trăim pentru noi dour, numai pentru noi,­­}*(,ca Gaston. Ne vom instala la Voquetel și nu vom mai ieşi de acolo uni o­ dată.­­— lată, D-le, răspundea Elisa zim­bind, o promisiune cam basardată. La etatea D-tele cine va are dreptul de a se gândi la onori, la curte, la Paris. — La Paris! niciodată nu va pune picioarele. Vom merge ca altă dată, prin câmp­­, prin pădure. Se fac fericirea noastra mutuală, și aceea a tot ce ne va încunjura, iată des­tulă ocupațiune.♦ — Nu’ți va fi urât nici o dată lân­gă nevesta D-tele, D-le ? — Răutucioaso ! Voi cultiva pămân­turile noastre. Dimineața voi pleca că­lare, mă voi duce să văd lucrătorii Apoi, D­­ă, D tea îmi vei ieși înainte cu copiii. — O ! Gaston !.. răspundea Elisa roșind. Și în toate z­ilele între vorbirile con­ținui­e pe ateasta temă, întocmai ca ciripirile cari se dtetepta primavera în cuiburile din nou constru’te. El re (Jieeau mirta aceleșl fr*»Incântatoare. Nicu venia din când în când ebie mat de Elis* sau de Giston, cari se d strau de răspunsurile lui și căutal toate ocasiunile de a’i arăta recunoj cințe lor. Dar veselia lui era cam si­lită, şi când nu re­simţia obs­edat ţaţa şi a veselă se întuneca încetul cu încetul. E că, substituind un mort înlocui unu­l supliciat care trăia încă, şi eu­primând pe Aubryot din numărul a celor cari au existenţă legală şi re­cunoscută, bravul băiat îşi luase o responsabilitate de care numai un nou omor îl putea scăpa. — Dacă cela­l»lt va apărea ! N­ice» el câte-o dată strîngând pumnii. A ! dacă ar reapărea ! Și Nicu, în curentul proiectelor celor două luni, combina în capul 8ta un plan destinat să le »sigur« pentru tot d­a­una siguranța și h­ri­vi­rea. J — Voi organisa un serviciu iSI garde, un cordon de sentinele în ju­rul domeniului. îmi voi petrece vieța la pândi. Și dacă va veni pe acolo, îl voi gâtui. Și apoi de ce m’așl teme, nu e mort legalmente ? Toate aceste raționamente nu’l îm­­nedecAu de a se gândi (}i și noapte la Aubryot, căciend pe marginea gropii sale, şi de a revedea necontenit în minte bălţile de sânge pe cari le lă­sase pe locul execuțiunii. — Am să tue prostesc, cricea el une­ori cu turbare. Şi atunci, pentru a se distra, făcea educaţiunea lui Belial. Graţia pacien­ţii şi iscusinţei stăpânului care -a..A pe Jose­ Maria drept repetitor, gratilul asemene ascultării și inteligenței ele-

Next