Vocea Covurluiului, noiembrie 1885 (Anul 13, nr. 2886-2911)

1885-11-21 / nr. 2903

2tr,5 *» \c ANUL xm. — Nr. 2.903. ABONAMENT pentru România Pe un an . . . 20 lei , 6 luni . . . 10 « Vezî pag. IV premiul oferit abonajilor pentru străinătate Pe un an ... 34 lei , 6 luni ... 17 * * Abonamentel se fac in Galaţî la Ad­­ministraţiunea Siaru- 1 u, în districte la bir­­ouriie postate. .i»* ■ii» #1 10 BANI EXEMPLARUL. Redacţiunea : 22 str. Mare JOI, 21 NOUEMBRIE 1885, anunci: linia petit Pagina IV : 40 banî , III: 80 , INSERTIUNI şi RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Artico­lele nepublicate nu se înapoesc. APARE IN TOATE piLT­LE P£ LUCRU Ukninistrafiunea : 22, str. Mare. f«L & .1. e jSfx 0 Serviciul partie, al ‘Vocii Covuriuiului, AGENTIA HAVAS. BUCURESCI, 1 Decembrie. — Se­mnul » votat »(fi un împrumut al co­munei Zimnicea și un altul al comu­nei Râmnicu-Sărat. D. P. Ch­ristu se proclamă senator al col. I. de IIiov. — Camera a mai ales pe D-uii Cămărașescu, Parometul și Iac­ob Ne­­gruți Iu comisiunea­­le indigenate. Iu comisiunea financiară s’uiî ales •1111 Costinescu, Codrescu, C. F. Vo­rbescu, Dr. Cantem­ir, M. Porum­baru, V L scar $1 1. ViLeros D-uii Lupu­lescu, Fundescu şi Poenaru Bordea s­­aleg delegaţi pe lângă casa de depuneri Se declară vacant col. I. de Muscel. PIROT, 27 Noiembrie, sera. — Conitele de KhevenLi­­­er a sosit a­ fi diminaţa la 10 ore 91 jumătate la car­tierul general, pentru ă supune prin­­ţu­lui Alixadru misiunea cu care era însărcinat. Prinţul întruni îndată un consiliu de resbo­u .,i reveni o oră mai târziu ca să anun­ţe plenipotenţiarului aus­triac ca Bulgria consimte să sus­pende o utilitat­ea. pAcest consimţiuutul a fost formulat aceiaşi termeni ca acei o«n au­ fost reproduşi de telegrama adrtsxtâ din i\rot guvernului princiar. Durata suspendării ostilităților 11’a fost mărginită, d^r se crede ca^negociâ­rile a\­end de scop să «sigure pace» nu vor întânfia sa se runepa. Aşteptând, armati bulgară rămâne în posiţiumie cucerite. S’a crt­ fut un moment Intr’o întor­cere ofensivă din partea Serbilor, dar nu s’a produs un asemene lucru. Li­nia de demarc­ţiune va fi tresa mâne ; ieri sera nu s a semnalat nicî-un con fl­ict între avant-posturile inimice. Evenimentul de adl pate va fi pri­vit ca indiciul semnarii preliminarilor de pace între Bulgaria şi Serbia. Dar judecând după spiritul ce do minez­­ armata, pacea n’ar fi férte favorabil primită, dacă ea n’ar stipula fără oare cari condițiuni efective. E greu a se precisa ce­va în aceastâ privință, dar pare că reiesă doi pă­rerea generală că cistiunea rumeliotâ va fi iară îndoielă resolvatâ într’un sens favorabil Bulgariei, mulţumită campaniei victoriose pe care Bulgarii afi susţinut’o pentru a apăra între­gimea teritoriului imperiului otoman Comte­le de Khevenh­üller a plecat­­ la 2 ore, însoţit de escorta prinţului Oraşul Pirot a suferit mult d­e cau­za luptei ce s’a dat în aceste două­­file din urmă în jurul zidurilor sele Un oare-care număr de soldați bul­gari miraseră ca isc­ode în oraș a i’alta ieri acra, dar întunerecul îcipe decându’i să înainteze, se întorserà înapoi. Ieri diminață regimentul Varnei iuaiută contra orașului. Dar, în tim­pul nopţii, Serbii ocupaseră din nou un mare număr de case, şi pentru a le lua din nou trebui să se dea pe strade o luptă înverşunată. Cu toate aceste, pe la 11 ore, Ser­bii evacuaseră cu totul oraşul. Multe locuinţe purta urmele glcu­ţelor. Câteva au fost derimate de ghiulele. A­ fi diminaţă, la Intrarea noastra, Pirot­oteria spectacolul unul oraş luat cu asalt. Ferestrele caselor au fost sfărîmate de spaimentatoarea exprosiune ce a au­diat râm alaltăieri şi care s’a produs într’o cetăţuiă vecin­ă turceasca, unde Serbii grămădiseră muniţiunî, cărora le dădură foc în momentul când pri­mii soldaţi bulgari pătrundeau în oraş. Puţin înainte de întra rea trupelor regulate ale principatului, câţi­va ne- FrguLţi macedoneni se puseră pe jaf în oare-care puncte ale oraşului, pen- Ud care ei au­ fost pedepsiţi într’un (~«p sever. Locuitorii, când fug'seră din oraș în momentul când s’a făcut lupta, în­cep a se intorce. Serbii, după ce au­ evacuat Pirot, au­ urmat să combată pe înălțimile de la dreapta şi de la stânga până la sfârşitul ililei. In sfârșit­­jiua de ieri na fost foar­te ucigalore. Ea a consistat mai mult dintr’un duel de artileria, afară de 2 sail 3 puncte ale liniei de bătaie, care avea o întindere aproape de 12 kilometre. Acolo, ca în bătăliile pre­cedente, infanteria bulgară înaintă cu hotărîre contra bateriilor și liniilor serbesti. In cele două­­file din urmă Bulga­rii au avut aproape 500 de oameni cari n'au mai putut lupta. Erau de la 40 până la 45.000 de oameni în liniă în fie­care parte. Se­­fice că Serbii au­ avut de la în­ceputul răsboiului 100 ofiţeri şi de la 1 până la 8 mii de oam­eni omorîţi sau răniţi. In partea Bulgarilor cifra perderilor ucişi sau răniţi ar fi de 3.000 de omeni. Prinţul rămâne la Pirot, PIROT, 28 Noiembrie, 4 ore gera.— D. Tanov, ministrul afacerilor străine, a adresat şi­ 1 ani cuartierul general din Pirot repus inti­nţilor marilor pu­teri circulara urmatore . Luând în consideraţiune invitarea făcută în numele guvernelor D-vostre precum şi declanţiunea prin care corcitele de Khevenbu­ller, trimis al Austro Ungariei, a făcut cunoscut Al­teţei Sale că dică ea ar urma să îna­inteze pe teritoriul serb, armata aus­­tro ungară ar trece în Strbia, şi că prin urmare trupele bulgare nu s’ar mai găsi în faţa trupelor serbe, ci în faţa armatei austro ungare. Luând »semene în consideraţiune ca trupele princiare, întrând într’un mod victorios în Pirot,­­ fi scăpat onoa­­rea armatei bulgare şi »a asigurat re­puta­ţiu­nea se». Prinţul a consimţit să dea coman­­da­ţilor trupelor bulgare ordinul să se oprească ostilităţile şi să se aviseze în urmă la mijloacele de a deschide negocirn pentru a face condiţiunile unui armistiţiu. PIROT, 28 Noiembrie, 5 ore seara. — D. Tanov a adresat marelui-vizir o depeşă pentru a’i notifica demersu­rile făcute de marile puteri şi în par­ticular declaraţiunea comtelui de Khe­­venbu­ller, cu data de a­ fi. Ministrul afacerilor străine a Bul­gariei expune aceleşi consideraţiuni ca în circulara adresată aici marilor puteri. D. Tanov a adresat acesta depeşă marelui-vizir din ordinul prinţului, care se găseşte la avanposturi. NiŞ, 1 Decembrie. — In privinţa comunicării pe care D. Tanov a fă­­cut’o representanţilor marilor puteri pentru a le face cunoscut că Serbii, iară a ţinea seama de suspendarea os­tilităţilor, ar fi atacat Vidinul în noap­­tea de la 28 Nouembrie, un raport Folio!» «VOCII COVURLUIULUI, f BANIII.DRACULUI Traduc^iune de ST. P. BURGN­ELEA. PARTEA 1. Ursula de Maurienne {Urmare). De la Ilermillon, atins de furia de a se urca ce cuprinde chiar pe cel tuai leneş­ în ţerile muntoase, se ur­case încă câte­va sute de metre, şi ■osise la Chatel, o comună misera­­bila ce se rădica pe o terasă săpată la costa. De acolo se oferise spre Nord o vedere mărâţa privirii sale. ÿlaï Intăi ochii se­ se opriseră a­pa unui turn vech­i pătrat, datând din al nouele secol, care se rădică pe o colină naltă și a cărui construc­țiune se urcă pănă la Berold de Saxo­nia, primul comte de Maurienne. Apoi de o dată, după niște grămezi de stânci goale, acoperite pe une lo­curi cu ierburi rari și buruiene, îi apăruse castelul Croix-Miracle. Acea fortăreță regeasca, pe care ros­­boaiele și revoluțiunile o dărâmiserâ, conserva totuși aspectul cel mai im­posant. De departe, de la locul unde se afla Pascal în acea ară rănile făcute în coastele sale de petru nu apăreau. Spre a le vedea, trebuia mai a le a­­tinge cu degetul. Pascal avusese ideea a se apropia de castel, apucat întru cât­va de o ură postumă a servului contra se­niorului. Culcat pe pămînt, cu pântecele în­tins pe stâncă, la câţi­va paşi de cas­tel, veefuse ieşind o apariţiune delicată. Era Ursula de Maurienne. Juna félá avea atunci 15 ani şi se afla în acea era misterioasa a vitţei când, ne mai fiind copilă, nu era încă fem­ee. Frumuseţa acelei virgine produsese asupra inimei lui Pascal o impresiu­­ne grabnică şi profundă. D­aora de Maurienne trecuse la câţi­va paşi de el fără macar a’l ob­serva pete, 8­u, dacă ochii sei îi vor fi v­rtat, nu făcuse mai multă aten­ţiune la acel preumblător de­cât la atâţi alţii pe cari spectacolul oferit de vechiul castel îi atrăgea în fie­care­­fi în împrejurimi. Ea mergea rapide, urmată de un servitor îmbrăcat cu o livrea modestă. Acel om purta pe spate un paner, care î l făcea să a­eargă încet din causa greutății lui. Pascal se sculă după ce trecu D­ra de Maurienne și se puse a o urmări de departe, fâcând ast­fel ca indis­­crețiunea mea să nu fie observată. Era intrigat a șei unde se ducea luna fetu, însoțită de acel greu bagagiu. Era mai cu seama târât de atot­pu­ternicia magică ce exercită adese­a a­supra spiritelor noastre o fem­ee pe a cărei e­xistență nici n o cunosceam cu o minuta mai înainte, şi care devine stăpână peste toate acţiunile noastre. Nu propria sea voință, ci un cu­rent îl ducea, căruia i­ar fi fost cu neputință a reasista, dacă chiar ar fi dorit’o. Dar în loc de a combate sentimen­­tul încă le a definit ce’l făcea să lu­­treze, se lasă cu totul în voea lui, gasind un farmec necunoscut a ur­mări acea frumusiță. Pi­scai navusese nicio­dstă ocasiu

Next