Vocea Covurluiului, noiembrie 1885 (Anul 13, nr. 2886-2911)
1885-11-21 / nr. 2903
2tr,5 *» \c ANUL xm. — Nr. 2.903. ABONAMENT pentru România Pe un an . . . 20 lei , 6 luni . . . 10 « Vezî pag. IV premiul oferit abonajilor pentru străinătate Pe un an ... 34 lei , 6 luni ... 17 * * Abonamentel se fac in Galaţî la Administraţiunea Siaru- 1 u, în districte la birouriie postate. .i»* ■ii» #1 10 BANI EXEMPLARUL. Redacţiunea : 22 str. Mare JOI, 21 NOUEMBRIE 1885, anunci: linia petit Pagina IV : 40 banî , III: 80 , INSERTIUNI şi RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. APARE IN TOATE piLTLE P£ LUCRU Ukninistrafiunea : 22, str. Mare. f«L & .1. e jSfx 0 Serviciul partie, al ‘Vocii Covuriuiului, AGENTIA HAVAS. BUCURESCI, 1 Decembrie. — Semnul » votat »(fi un împrumut al comunei Zimnicea și un altul al comunei Râmnicu-Sărat. D. P. Christu se proclamă senator al col. I. de IIiov. — Camera a mai ales pe D-uii Cămărașescu, Parometul și Iacob Negruți Iu comisiuneale indigenate. Iu comisiunea financiară s’uiî ales •1111 Costinescu, Codrescu, C. F. Vorbescu, Dr. Cantemir, M. Porumbaru, V L scar $1 1. ViLeros D-uii Lupulescu, Fundescu şi Poenaru Bordea saleg delegaţi pe lângă casa de depuneri Se declară vacant col. I. de Muscel. PIROT, 27 Noiembrie, sera. — Conitele de KhevenLier a sosit a fi diminaţa la 10 ore 91 jumătate la cartierul general, pentru ă supune prinţului Alixadru misiunea cu care era însărcinat. Prinţul întruni îndată un consiliu de resbou .,i reveni o oră mai târziu ca să anunţe plenipotenţiarului austriac ca Bulgria consimte să suspende o utilitatea. pAcest consimţiuutul a fost formulat aceiaşi termeni ca acei o«n au fost reproduşi de telegrama adrtsxtâ din i\rot guvernului princiar. Durata suspendării ostilităților 11’a fost mărginită, d^r se crede ca^negociârile a\end de scop să «sigure pace» nu vor întânfia sa se runepa. Aşteptând, armati bulgară rămâne în posiţiumie cucerite. S’a crt fut un moment Intr’o întorcere ofensivă din partea Serbilor, dar nu s’a produs un asemene lucru. Linia de demarcţiune va fi tresa mâne ; ieri sera nu s a semnalat nicî-un con flict între avant-posturile inimice. Evenimentul de adl pate va fi privit ca indiciul semnarii preliminarilor de pace între Bulgaria şi Serbia. Dar judecând după spiritul ce do minez armata, pacea n’ar fi férte favorabil primită, dacă ea n’ar stipula fără oare cari condițiuni efective. E greu a se precisa ceva în aceastâ privință, dar pare că reiesă doi părerea generală că cistiunea rumeliotâ va fi iară îndoielă resolvatâ într’un sens favorabil Bulgariei, mulţumită campaniei victoriose pe care Bulgarii afi susţinut’o pentru a apăra întregimea teritoriului imperiului otoman Comtele de Khevenhüller a plecat la 2 ore, însoţit de escorta prinţului Oraşul Pirot a suferit mult de cauza luptei ce s’a dat în aceste douăfile din urmă în jurul zidurilor sele Un oare-care număr de soldați bulgari miraseră ca iscode în oraș a i’alta ieri acra, dar întunerecul îcipe decându’i să înainteze, se întorserà înapoi. Ieri diminață regimentul Varnei iuaiută contra orașului. Dar, în timpul nopţii, Serbii ocupaseră din nou un mare număr de case, şi pentru a le lua din nou trebui să se dea pe strade o luptă înverşunată. Cu toate aceste, pe la 11 ore, Serbii evacuaseră cu totul oraşul. Multe locuinţe purta urmele glcuţelor. Câteva au fost derimate de ghiulele. A fi diminaţă, la Intrarea noastra, Pirototeria spectacolul unul oraş luat cu asalt. Ferestrele caselor au fost sfărîmate de spaimentatoarea exprosiune ce a audiat râm alaltăieri şi care s’a produs într’o cetăţuiă vecină turceasca, unde Serbii grămădiseră muniţiunî, cărora le dădură foc în momentul când primii soldaţi bulgari pătrundeau în oraş. Puţin înainte de întra rea trupelor regulate ale principatului, câţiva ne- FrguLţi macedoneni se puseră pe jaf în oare-care puncte ale oraşului, pen- Ud care ei au fost pedepsiţi într’un (~«p sever. Locuitorii, când fug'seră din oraș în momentul când s’a făcut lupta, încep a se intorce. Serbii, după ce au evacuat Pirot, au urmat să combată pe înălțimile de la dreapta şi de la stânga până la sfârşitul ililei. In sfârșitjiua de ieri na fost foarte ucigalore. Ea a consistat mai mult dintr’un duel de artileria, afară de 2 sail 3 puncte ale liniei de bătaie, care avea o întindere aproape de 12 kilometre. Acolo, ca în bătăliile precedente, infanteria bulgară înaintă cu hotărîre contra bateriilor și liniilor serbesti. In cele douăfile din urmă Bulgarii au avut aproape 500 de oameni cari n'au mai putut lupta. Erau de la 40 până la 45.000 de oameni în liniă în fiecare parte. Sefice că Serbii au avut de la începutul răsboiului 100 ofiţeri şi de la 1 până la 8 mii de oameni omorîţi sau răniţi. In partea Bulgarilor cifra perderilor ucişi sau răniţi ar fi de 3.000 de omeni. Prinţul rămâne la Pirot, PIROT, 28 Noiembrie, 4 ore gera.— D. Tanov, ministrul afacerilor străine, a adresat şi 1 ani cuartierul general din Pirot repus intinţilor marilor puteri circulara urmatore . Luând în consideraţiune invitarea făcută în numele guvernelor D-vostre precum şi declanţiunea prin care corcitele de Khevenbuller, trimis al Austro Ungariei, a făcut cunoscut Alteţei Sale că dică ea ar urma să înainteze pe teritoriul serb, armata austro ungară ar trece în Strbia, şi că prin urmare trupele bulgare nu s’ar mai găsi în faţa trupelor serbe, ci în faţa armatei austro ungare. Luând »semene în consideraţiune ca trupele princiare, întrând într’un mod victorios în Pirot, fi scăpat onoarea armatei bulgare şi »a asigurat reputaţiunea se». Prinţul a consimţit să dea comandaţilor trupelor bulgare ordinul să se oprească ostilităţile şi să se aviseze în urmă la mijloacele de a deschide negocirn pentru a face condiţiunile unui armistiţiu. PIROT, 28 Noiembrie, 5 ore seara. — D. Tanov a adresat marelui-vizir o depeşă pentru a’i notifica demersurile făcute de marile puteri şi în particular declaraţiunea comtelui de Khevenbuller, cu data de a fi. Ministrul afacerilor străine a Bulgariei expune aceleşi consideraţiuni ca în circulara adresată aici marilor puteri. D. Tanov a adresat acesta depeşă marelui-vizir din ordinul prinţului, care se găseşte la avanposturi. NiŞ, 1 Decembrie. — In privinţa comunicării pe care D. Tanov a făcut’o representanţilor marilor puteri pentru a le face cunoscut că Serbii, iară a ţinea seama de suspendarea ostilităţilor, ar fi atacat Vidinul în noaptea de la 28 Nouembrie, un raport Folio!» «VOCII COVURLUIULUI, f BANIII.DRACULUI Traduc^iune de ST. P. BURGNELEA. PARTEA 1. Ursula de Maurienne {Urmare). De la Ilermillon, atins de furia de a se urca ce cuprinde chiar pe cel tuai leneş în ţerile muntoase, se urcase încă câteva sute de metre, şi ■osise la Chatel, o comună miserabila ce se rădica pe o terasă săpată la costa. De acolo se oferise spre Nord o vedere mărâţa privirii sale. ÿlaï Intăi ochii se se opriseră apa unui turn vechi pătrat, datând din al nouele secol, care se rădică pe o colină naltă și a cărui construcțiune se urcă pănă la Berold de Saxonia, primul comte de Maurienne. Apoi de o dată, după niște grămezi de stânci goale, acoperite pe une locuri cu ierburi rari și buruiene, îi apăruse castelul Croix-Miracle. Acea fortăreță regeasca, pe care rosboaiele și revoluțiunile o dărâmiserâ, conserva totuși aspectul cel mai imposant. De departe, de la locul unde se afla Pascal în acea ară rănile făcute în coastele sale de petru nu apăreau. Spre a le vedea, trebuia mai a le atinge cu degetul. Pascal avusese ideea a se apropia de castel, apucat întru câtva de o ură postumă a servului contra seniorului. Culcat pe pămînt, cu pântecele întins pe stâncă, la câţiva paşi de castel, veefuse ieşind o apariţiune delicată. Era Ursula de Maurienne. Juna félá avea atunci 15 ani şi se afla în acea era misterioasa a vitţei când, ne mai fiind copilă, nu era încă femee. Frumuseţa acelei virgine produsese asupra inimei lui Pascal o impresiune grabnică şi profundă. Daora de Maurienne trecuse la câţiva paşi de el fără macar a’l observa pete, 8u, dacă ochii sei îi vor fi vrtat, nu făcuse mai multă atenţiune la acel preumblător decât la atâţi alţii pe cari spectacolul oferit de vechiul castel îi atrăgea în fiecarefi în împrejurimi. Ea mergea rapide, urmată de un servitor îmbrăcat cu o livrea modestă. Acel om purta pe spate un paner, care î l făcea să aeargă încet din causa greutății lui. Pascal se sculă după ce trecu Dra de Maurienne și se puse a o urmări de departe, fâcând astfel ca indiscrețiunea mea să nu fie observată. Era intrigat a șei unde se ducea luna fetu, însoțită de acel greu bagagiu. Era mai cu seama târât de atotputernicia magică ce exercită adesea asupra spiritelor noastre o femee pe a cărei existență nici n o cunosceam cu o minuta mai înainte, şi care devine stăpână peste toate acţiunile noastre. Nu propria sea voință, ci un curent îl ducea, căruia iar fi fost cu neputință a reasista, dacă chiar ar fi dorit’o. Dar în loc de a combate sentimentul încă le a definit ce’l făcea să lutreze, se lasă cu totul în voea lui, gasind un farmec necunoscut a urmări acea frumusiță. Piscai navusese niciodstă ocasiu