Vocea Covurluiului, martie 1886 (Anul 14, nr. 2983-3008)

1886-03-26 / nr. 3004

ANUL XIV.­­ Nr. 8.004. ABONA M­E N T pentru România Pe un an ... 20 lei 1 6 luni . . . 16 * VeSI pag. IV premiul abonajilor pentru străinătate Pe un an ... 34 » 6 luni ... 17 * Abonamentel se fac în Galaţi la Ad­ministra­ţiunea Ziaru­lui, în districte la bir­­orile poştale. Redacţiunea : 22 str. Mare 10 BANI EXEMPLARUL. MERCUR!, 26 MARTIE 1886. A N U N C I E linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 , INSERTIUNI și RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Artico­lele nepublicate nu s înapoesc. APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU.­­ Administraţiunea : 22, str. Mare. X­elegr­aona. © Serviciul partie, al ‘Vocii Covurluiului* agenţia HAVAS. BUCURESCI, 5 Aprilie. — In şe­dinţa de asigu­t Senatul a început discuţiunea proiectului pentru strâ­mutarea Curţii de apel de la Focşani la G­alaţi, care s’a luat în conside­­rafiune cu 43 voturi contra 21, şi după votarea pe articole, proiectul s’a votat în total cu 50 voturi contra 14 In urma votului, toţi senatorii ju­deţului Putna şi au da demisiunea, care a fost respinsă de Senat. După aceea s’a votat proiectul pen­tru modificarea circumscripţiunilor Curţilor de apel de Bucureşci şi Cra­iova. — Camera a votat proiectul prin care se reduce la­­ numărul inspec­torilor financiari. In urmă Camera a început discu­­fiunea proiectului pentru modificarea unor articole din legea Creditelor agricole. SOFIA, 5 Aprie. — Cu ocasiunea aniversarii nascent prinţului Alexan­dru, un Te-Deum solemn, la care aţ­ asistat membrii corpului diplo­matic, a fost cântat la catedrală. Oraşul este pavansat. Numai­­geniul diplomatic al Ru­siei s'a absţinut de a arbora drapele şi de a asista la Te-Deum. Aceasta absţinere a fost foarte mult observată, și face objectul unor noue momentane. ,v£Udban­efendi a sosit ieri seara și a avut o întrevedere cu prințul Ale­xandru, al cărei staulat nu este cu­noscut. CONSTANTINOPOLE, 3 Aprilie. — Cale indirectă.— Iată analiza te­­legramei trimise la 30 Martie de că­tră marele văzr principelui Bulgariei, prin intermediul D-lui Genovici, re­­presentantul bulgar la Constantino­pole. Pentru că puterile au acceptat con­­venţiunea turco-bulgară astfel cum a fost modificată şi pentru că princi­pele Bulgariei a consimţit asemene­­a acesta prin organul representantului 80V, D. Tinoff, nu mai rămâne prin­cipelui de cât a se supune la starea actuală a lucrurilor, consecinți ulti­mei revolu­ți­uni bulgaresci. Fa­ind aceiti, nu va avea nici-o resposabili­tate, câci se va pune ast­fel într’o sifcui­țiune legală, acesta va fi un titlu mai mult la simpatia Europei şi la buna voinţă a sultanului. Acceptarea principelui ar fi de natură a-i asi­gura prelungirea puterilor sale de guvernator general al Rumeliei Ori­entale. Telegrama termină prin a reco­manca principelui de a se uni cu gu­vernul­ imperial spre a adera la aran­jeamentul turco-bulgar, care va tre­bui învestit fără întâm­piare cu sanc­ţiunea conferi­nţei. * Iată asemene textul telegramei a­­dresate de E S. Said-paşa misiuni­lor otomane la Paris, Londra, Viena, Berlin, Roma şi St.­Petersburg. 30 Martie 1886. Prin depeşa circulară de la 4 ale acestei luni v’am informat de modi­ficările pe cari guvernul imperial, îa dorinţa sea de a face voinţa puterilor, a b­ujut Ca trebue aduse programu­lui său relativ la afacerile Rumeliei Orientale, după ce e eliminat partea militară. Puterile au bine-voit să adere în­tr’un mod unanim la toate punctele asupra cărora se basa programa ast­fel modificată, și nu mai rămânea de cât a întruni conferenţa spre a sanc­ţîon* acest'act, când principele, reve­­nind de o dată asupra consimţimîn­­tu­i­ui ce a f­ost^dat de delegatul seu, D. Taaoff, la conţinutul depeşii mele sus citate, a obiectat contra art. 1 modi­ficat, basându-se pe oare­cari argu­mente, şi pune alternativa numirii săle fără termen de guvernator gene­ral, al R­emeliei Orientale s­ă accep­teLê£ pur şi simplu a art. 1 din a­rangea­mentul primitiv, care a făcut obiectele telegramei mele circulari de la 2 Februarie trecut, ia contra sfaturilor noastre repeta­t, sprijinite prin ale puterilor, pentru a angagea pe principe d’a accepta pro­grama făcută în ultimul moment, A S. refusă până acum acesta. Tote sforţările noastre rămân infruc­tuoase ficţâ cu speranţa sea de a vedea reuşind propunerea sea privitoare la numirea fără termen. Avem deci onoarea de a ruga din nou ie marile ouîp 1 semnatare ale 'rav^jawl de U B^rb'fde a -îyifae-vu*L să sprijinască încă o dată sforţările noastre printr’un demers colectiv şi înduplecător al agenţilor lor la Sofia, de pe lângă principele Alexandru, pentru a’i semnala hotărîrea irevoca­bilă a guvernelor lor de a nu aduce nici-o schimbare programei modificate de care e vorba, şi de a’l face ast­fel sa’și dea consimţimîntul seu. A. S. marele vizir a telegrafiat a­­semene principelui pentru a’l angajea să accepteze actul în cestiune şi pen­tru a’l încunoşciinţa că conferenţa va fi convocată fără întânţiare pentru a sancţiona acest act. Binevoiţi a comunica îndată conţi­nutul acestei depeşe D-lui ministru al afacerilor străine şi a’mi transmite răspunsul Alteței Sale în aceasta pri­vință. Semnat Said. A se vedea ulliese scrii telegrafice p*8b ill. GAL Al I 25 Martie 1886. Telegramele sosite din Atena ne spun că la deschiderea Camerei mi­nisterial Delymnis a presentat pro­­iectele anunțate spre a se autoriza guvernul să ia măsurile necesare pen­tru apărarea intereselor Greciei. D. Tricupia, şeful oposiţiunii, a atacat înse politica urmată de cabinetul ac­tual ca insuficientă pentru revendi­cările naţionale ale Greciei, la care preşedintele consiliului a răspuns că, dacă guvernul n’a putut face mai mu­lt, este din causa deplorabilei stări în care cabinetul precedent, presidat de D. Tricupis, lăsase finanţele ţerei. Camera a rămas să termine ieri dis­cuţiunea cestiunii de încredere pro­vocată de oposiţiune. Pană în ora când­ scriem navem resultatul acestei discuţiuni ; dar, ori­care ar fi el, trebue să spunem cam­ sunt căuşele ce au provocat-o. Fie lips­a de mijloace, fie presiunea pute­rilor, fie în fine ori­ce alte circum­stanţe, destul e că cabinetul eliu a stat până acum în expectativă, măr­­ginindu se a urma cu activitate pre­gătirile militare. Adversarii cabine­tului, şi chiar un mare număr din amicii sei, îl impută că a lăsat să treacu ora priincioasă pentru acţiune , mai întâi când revoluţiunea din Ru­­melia a pus din nou în cestiune sta­rea de lucruri creată de tratatul de Foliota «VOCII COVURLUIULUI, 13 DRAMELE A­­SERICEI DAMA MISTERIOASA Cemtele de Mor­io­­îl (Urmare). Și Walter, ce ar fi voit să gâtute pe Dane și pe Sim, care tot vedea în el pe autorii infamei curse a cărei victimă fusese el, Walter se lăsa, îna­­poiând strîngerile de mână, salutările ; un zimbet, o privire a Gemmei îl fă­cea­­ să uite tot, să renunţe la tot, chiar la răsbunarea mea. Nu mai vadea de­cât pe Gemma, nu­se mai glodift de­cit la ea. Ast­fel ce zimbet de triumf putură schimba Dane și Sim constatând hip­notismul neresistibil contra căruia în zădar încerca a se lupta nenorocitul lor cumnat. —­ Ne genant,­­zisese Dane vorbind de acel sărman Walter. Sim ar fi adaos : — Nu ne va trebui să cheltuim multă imaginațiune spre a ne coto­rosi de acest trist personagiu. Și îndouiau protestările. — încântați de a revedea pe acest scump Walter­­ pe acest bun Walter ! pe acest brav Walter ! Epitetele erau prodigate cu o mare varietate. Gemma se sculă cu lene înainte de sfârșitul ultimului act. Cuvintele ce schimbase cu bărbatul seu ar fi pu­tut fi numerate. Ea’l murmurase cu jumătate voce după eventaliul seu : — Vi4i bine, scumpul meu Wal­ter, că totul merge nu se poate mai bine ; recunosci acum că ideea mea era excelentă ? Excelentă în adevăr. El nu se gân­dia de­cât la dînsa, care îl ferme­case din nou. Ast­fel primi cu o bucurie nebună aceste cuvinte pe cari ea le pronunță întimfându’i vârful degetelor : — Vei veni să dejunezi mâne di­­minața în strada Bassano, nu e așa, Walter?.. Vino de vreme... vom vorbi... Era treas ori dormia ?.. Acel sgomot, acea lumină... acea orchestră !.. și pe d’asupra parfumurile îmbetàtare ce for­med ca o atmosferă îmbetàtare împre­jurul Gemmel, toate aceste surprinderi mai cu seama pentru o ființă nenorocită ce nu respirase timp de 15 ani de cât emanaţiunile imunde a temniţei, însănătoşate cu gudron, îl rădicau li­bera judecată. Fără voe răspundea încă la strîn­gerile de mână viguroase a lui Sim şi Dane, ce’şî fâceau o sarbatoare, cel puţin aşa afirmau, de a dejuna a doua zi diminiţa cu acel excelent Walter. Acest din urmă nu observă că Gem­ma, în momentul când îi dădea în­tâlnire pentru a doua or adresa un gest de adio, un semnal pete, lui Guy de Rochereuil. Ia piciore la orchestră, cu ochii febrili, el sfâșia cu privirea pe acel nou venit ce-i lua de o dată locul ocupat de el de atât de multe luni. Cu vârful eventaliului ea trimitea acestuia un sărut, dar acesta desmier­­darea prin spațiu nu liniştia pe D. de Rochereuil. Gelosia furioasa, gelosia din ins­­tinct, îl denunța un inimic, un rival. Nu părea a fi mult de temut acel

Next