Vocea Covurluiului, octombrie 1886 (Anul 14, nr. 3162-3188)
1886-10-09 / nr. 3169
— Voinţa naţională spune că D. Virgiliu Arion, profesor de pedagogiă la scoala normală Carol I, a primit postul de director şi de profesor de aceeaşi materia la şcoala normală din oraşul nostru. — D. M. Kogălniceanu a plecat ieri cu vaporul în Dobrogea, reclamat de afaceri particulare, şi se speră că la finea acestei săptămâni va fi în Bucuresci. — Cu trenul de ieri seara prefectul județului nostru a plecat în Bucuresci. — Cu un deplin regret aflăm că astă noapte a încetat din viață. D. N. Trandaf, membru în comitetul permanent. VOCEA COVURLUIULUI Ciordica interlexa. — Cetim în L'Indépendance roumaine : D. Percy Sanderson, consulul general al Angliei în Galaţi, a sosit la Bucureşci spre a lua direcţiunea legaţiunii britanice pe timpul absenţei titularului, sir W. White. — Suntem positiv informaţi că generalul Angelescu, ministrul de restbel, va presenta la deschiderea Camerelor un proiect de lege care să autorize ministerul a chiema sub arme pe ofiţeriide reservă ori de câte ori va crede oportun. — E sigur că D. Stolojan părăseşte portofoliul domenielor. Şi-a trimis irevocabil demisiunea cătră preşedintele consiliului şi nu s’a mai dus la ministeriul seu. D. Brătianu a decis a Încredinţa acest portofolii D Iul Aurelian după deschiderea Camerelor. — Despre starea sănătăţii împăratului Wilhelm se represintă caa întrată în o faşă de sleire înceta, care e un indicii alarmant având în vedere etatea sta forte înaintată. — Cetim în Epoca : D. Vârnav Liteanu, ministrul fereî la Berlin, sosit abia de două zile la Bucureșci, a primit ordinul să se întorcă cât mai în grabă la postul Bell; guvernul abia a concedat ca în drumul său să se opreascâ oJi în Moldova, la Litenî. — Se știe că textul original al convenţiunii consulare cu Germania e scris la limba germană. Plecarea precipitată a D-lui Liteanu nu e străină de oare-cari modificări ce ar fi să se introducă în traducerea românească a proiectului de convenţiune. — D. George Cantacuzino, fost ministru de finanţe, a sosit în Bucureşci, venind din străinătate. — Ier! a sosit în capitală D. Lascar Catargiu. D nil George Vernescu şi Dimitrie Bratianu s’au întors încă de Luni în Bucureşci. — De două zile galeta ndstră este ca şi prohibită. Nimene nu mai îndrăsnesce să vîntjâ Epoca. Numai pe ascuns găsesc mijlocul unii comercianţi să strecore câteva foi. Prin tununghii se oferă clienţilor cari n’au aparenţă de a fi cu poliţie câte un număr într’ascuns şi cu cea mai mare precauţiune, întocmai ca şi când ziarul nostru ar fi interzis. O mulţime de agenţi ai poliţiei răspândesc sgomotul că Epoca a încetat să apară. Aici suntem siliţi ca noi înşişi, redactorii diarului, să ieşim pe stradă pentru a vinde gazeta. Tot o dată am organizat o trăsură ca să răspândim (ţistul prin părţile capitalei ma) departe de centru. — Un tutungiu care vindea (fiarul nostru a fost bătut în faţa D Iul comisar Coengiopol. Reclamând la poliţiă, D. Moruzi a însărcinat tot pe D. Coengiopol să cerceteze faptul. — Nişte agenţi al poliţiei au bătut în mod cumplit pe un băiat can vindea zia rul Epoca yi ’i »a rupt tot» foile. D na Vuliman, care tretead pt stradă, a fost martoră la acâstă scenă, a avut generozitatea să plutească acestui băiat toate numerele distruse. — Din causa pedicilor și urserielor de tot felul ce ni s’au făcut de agenții lui Moruzi, am organisat o vincère cu căruța. După ce a fost lăsată să circule în voe câtva timp, căruţa s’a îndreptat spre capul podului Mogojeil. Ajunsă în dreptul casei D-lui Ridu Mihaiu, sergectul postat la poarta D-sele a ieşit înaintea trăsurii şi a voit s’o ducă la secţiune Graţiă dibăciei şi concursului binevoitor al conductorului improvisat D. Cretzu, trăsura putu scăpa din mâna sergentului. La capul podului alţi doul sergenţi da oraş ieşiră înainte, dar şi daci putu scăpa printr’un avînt dat ca lutul viguros ce conducea trăsura Atunci doul sergenţi călări, urmând ordinului comisarului respectiv, si luară in gană după vînzetor, care cotind pe o stradă laterală, abia putură scăpa de aceatâ urmărire şi isbutira in fine în fuga mare să se întorca la redacţiune. — Cetim în Voinţa naţională . Aflăm că înaintări în armată nu se vor face pe la 20 Nouembrie, aniversara luării Plevnei de trupele noastre. — Profesorii cu cari se va începe scala normală de institutori ar fi D. Soureiu, revisorul de Bacǎu director al internatului, însărcinat cu unele prelegeri, D. Mândreanu cu studiele de partea literară, D. Colobanu, doctor in Bciinţele fizico-chimice, cu studiele ştiinţifice, D. Zamfirol cu desemnul, D Mugur cu musica vocală și D. Moceanu cu gimnastica. — Cetim în Telegraful : D. Ilitrovo, noul ministru plenipotențiar al Rusiei, se așteptă în capitală pe la 26 Octombrie. — D Vasile Alexindri, ministrul nostru la Paris, a părăsit capitala ieri seara. D-sea pleca la postul seu. — Astăi* se vor fa ce experienţe noue cu cupole de pe platoul de la Cotroceni. — Buletin de mişcareA chelerei în oraşul Pesta după ştiinţele primite de la ministerul afacerilor străine. De la 8 9 Octombrie stil nou, s’*a ivit 9 caşuri de bela şi 6 decese. De la 9—10 Octombrie 15 caşuri de bölä şi 6 decese. De la 10—11 Octombrie 15 caşuri de bölä şi 11 decese. De la 11—12 Octombrie 34 caşuri de bölä şi 9 decese. De la 12—13 Octombrie 35 caşuri de bölä şi 18 decese. Evenimentele din Bulgaria — Se depeşază din Sofia, 16 Octombrie . Astăzi s’a făcut cunoscut oficial convocarea Sobraniei pentru 27 Octombrie Corpul diplomatic de aici se va duce la Târnova unde va fi sesiunea. Deputaţiul de ale Zankoviştilor au prezentat proteste contra alegerilor. Se asigură că în câteva zile consulul rus de aci va pleca, lăsând pe cancelarul consulatului să gereze afacerile. Alte consecințe nu se at^teptd. — Pester Lloyd publică urmatoarea telegramă din Berlin : Circulara ruso-îcâ, privitoare la invalabilitatea alegerilor bulgare, este considerată pe aici ca menită a înfisări situațiunea, de oare-ce acum trebue să aibă în vedere și cabinetele hotărârea Rusiei, manifestată di la Sofia, d’a nu recunosce ca bune alegerile bulgare. De altă parte se vobesce acum într’an chip mai positiv ca oricând despre o ocupațiune rusească, și aceasta este temerea cea mare, cât poate să dea nascere la încurcături. — Pe când Tageblatt din Bornin pune in perspectivă posibilitatea intrăriiTurcilor în Rumelia Orientală,Jiu același timp o scrisoare din Petersburg, adresată chiarului Vossische Zeitung dujă ce înregistreaza scriile privitoare UreiApoi, întorcendu-se la Ugen, îl duse în grădina bordjului, unde boccengiul îi vorbi o ora întregi, cu multe gesturi în sprijinul discursului sei. VIII. Noaptea veni, o noapte grozav de neagră, plină de un întunerec tragic, făcută anume pentru opere rele. Cerul, pe care un vânt furios duce cari ennmerați, era jos, încât se părea că sar putea atinge cu mâna In unele momente, după o suflare mi violentă, un fulger făcea visibilă bolta de vapori grei ce mirosia a puoiosa. Era superb şi Îngrozitor. Cu tote aceste nimene nu dormit In bordj. Spihii rispfirdiţi in vrata locuinţă stăteai nemişcaţi, ascunşi, cu arma Încărcată la Îndemână. Intr o cameră din rândul de jos, a cărei fereastra dădea în curtea cea mare, Ugen era ocupat cu o treaba singulară. Punea pe fereastra niște obiecte pe cari i le dădea un spahiu, pe care locotenentul îl atașase specialmente , persona sea. Boccegiul părea forte ocupat; totul nu părea a merge după placul str. I In mijlocul camerei pe aîUn nișer baloturi desfăcute, din cari țisuti obiecte de tot felul ; în acta graveda se infundka pănă n câte mânele Parisianului, care căuta și găsia cu greu singularele ingrediente de cari avea nevoe pentru o combinațiune mistericeA. In fine găsi. Un zimbet de mulțumire Ii ilumină fața. De o dată o voce întrebă din fundul camerei : — Ei bine, Ugen, merge treaba ? — Da, locotenente, Arabii pot veni... treaba merge ! Ca toate aceste nu mergea complect, câci de o dată fața veselă a boccengiului se întunecă. își dădu în cap o lovitură de pumn formidabilă. — Da r ciorapi«, strigă el de o dată, ciorapi» ! — Ce ciorapi ? intrebă Pierrefort mirat. — Ciorapii pentru cal. — Pentru cal? — D», negreșit ! — Ce vrei să 4'c* — Că tata mașinăria nostra va cădea dacă picioarele cailor nu vor fi înfășurate cu cârpe. — Pentru ce ? — La cavaleri fantome trebue cal fantome. — E adevărat, înțeleg. . — Atunci iute ! — Da, însă cum să ne procurăm aceea ce trebue ? — A ! acesta, locotenente, e rolul tale. — Ai dreptate. Ciot. — Niște cămăși vechi ar face treaba — De unde dracu vrei să le luăm ? — Caută ! Pierrefort se gândi un moment, apel de o dată : — Ce vajvare ar fi şi mai bun ar fi nişte humusuri vechie ? — Bumusuri ? — Da, lâna ar înăduşi complec pasul cailor noştri. (Urmarea pe mane). I