Vocea Covurluiului, octombrie 1886 (Anul 14, nr. 3162-3188)

1886-10-09 / nr. 3169

— Voinţa naţională spune că D. Virgiliu Arion, profesor de pedagogiă la scoala normală Carol I, a primit postul de director şi de profesor de aceeaşi materia la şcoala normală din oraşul nostru. — D. M. Kogălniceanu a plecat ieri cu vaporul în Dobrogea, recla­mat de afaceri particulare, şi se speră că la finea acestei săptămâni va fi în Bucuresci. — Cu trenul de ieri seara prefec­tul județului nostru a plecat în Bu­curesci. — Cu un deplin regret aflăm că astă noapte a încetat din viață. D. N. Trandaf, membru în comitetul per­manent. VOCEA COVURLUIULUI Ciordica interlexa. — Cetim în L'Indépendance rou­maine : D. Percy Sanderson, consulul ge­neral al Angliei în Galaţi, a sosit la Bucureşci spre a lua direcţiunea le­gaţiunii britanice pe timpul absenţei titularului, sir W. White. — Suntem positiv informaţi că ge­neralul Angelescu, ministrul de rest­bel, va presenta la deschiderea Ca­merelor un proiect de lege care să autorize ministerul a chiema sub ar­me pe ofiţerii­­de reservă ori de câte ori va crede oportun. — E sigur că D. Stolojan pără­seşte portofoliul domenielor. Şi-a tri­mis irevocabil demisiunea cătră pre­şedintele consiliului şi nu s’a mai dus la ministeriul seu. D. Brătianu a decis a Încredinţa acest portofolii D Iul Aurelian după deschiderea Ca­merelor. — Despre starea sănătăţii împăra­tului Wilhelm se represintă caa întrată în o faşă de sleire înceta, care e un indicii alarmant având în vedere e­tatea sta forte înaintată. — Cetim în Epoca : D. Vârnav Liteanu, ministrul fereî la Berlin, sosit abia de două zile la Bucureșci, a primit ordinul să se în­­torcă cât mai în grabă la postul Bell; guvernul abia­­ a concedat ca în dru­­mul său să se opreascâ o­­Ji în Mol­dova, la Litenî. — Se știe că textul original al convenţiunii consulare cu Germania e scris la limba germană. Plecarea precipitată a D-lui Liteanu nu e străi­nă de oare-cari modificări ce ar fi să se introducă în traducerea românească a proiectului de convenţiune. — D. George Cantacuzino, fost mi­nistru de finanţe, a sosit în Bucu­reşci, venind din străinătate. — Ier! a sosit în capitală D. Las­car Catargiu. D nil George Vernescu şi Dimitrie Bratianu s’au întors încă de Luni în Bucureşci. — De două zile galeta ndstră este ca şi prohibită. Nimene nu mai în­drăsnesce să vîntjâ Epoca. Numai pe ascuns găsesc mijlocul unii comercianţi să strecore câte­va foi. Prin tunungh­ii se oferă clienţilor cari n’au aparenţă de a fi cu poliţie câte un număr într’ascuns şi cu cea mai mare precauţiune, întocmai ca şi când z­iarul nostru ar fi interzis. O mulţime de agenţi ai poliţiei răs­pândesc sgomotul că Epoca a înce­tat să apară. Aici suntem siliţi ca noi înşişi, re­dactorii diarului, să ieşim pe stradă pentru a vinde gazeta. Tot o dată am organizat o trăsură ca să răspân­dim (ţistul prin părţile capitalei ma) departe de centru. — Un tutungiu­ care vindea (fiaru­l nostru a fost bătut în faţa D Iul co­misar Coengiopol. Reclamând la po­­liţiă, D. Moruzi a însărcinat tot pe D. Coengiopol să cerceteze faptul. — Nişte agenţi al poliţiei au bă­tut în mod cumplit pe un băiat can vindea zia rul Epoca yi ’i »a rupt tot» foile. D na Vuliman, care tretead pt stradă, a fost martoră la acâstă scenă, a avut generozitatea să plutească aces­tui băiat toate numerele distruse. — Din causa pedicilor și urserie­­lor de tot felul ce ni s’au făcut de agenții­­ lui Moruzi, am organisat o vinc­ère cu căruța. După ce a fost lăsată să circule în voe cât­va timp, căruţa s’a îndreptat spre capul podu­lui Mogojeil. Ajunsă în dreptul casei D-lui Ridu Mihaiu, sergectul postat la poarta D-sele a ieşit înaintea tră­surii şi a voit s’o ducă la secţiune Graţiă dibăciei şi concursului bine­voitor al conductorului improvisat D. Cretzu, trăsura putu scăpa din mâna sergentului. La capul podului alţi doul sergenţi da oraş ieşiră înainte, dar şi daci putu scăpa printr’un avînt dat ca lutul viguros ce conducea trăsura Atunci doul sergenţi călări, urmând ordinului comisarului respectiv, si luară in gană după vînzetor­, care cotind pe o stradă laterală, abia pu­tură scăpa de aceatâ urmărire şi is­­butira in fine în fuga mare să se în­­torca la redacţiune. — Cetim în Voinţa naţională . Aflăm că înaintări în armată nu se vor face pe la 20 Nouembrie, a­niversara luării Plevnei de trupele noastre. — Profesorii cu cari se va începe scala normală de institutori ar fi D. Soureiu, revisorul de Bacǎu director al internatului, însărcinat cu unele prelegeri, D. Mândreanu cu studiele de partea literară, D. Colob­anu, doc­tor in Bciinţele fizico-chimice, cu stu­­diele ştiinţifice, D. Zamfirol cu de­­semnul, D Mugur cu musica vocală și D. Moceanu cu gimnastica. — Cetim în Telegraful : D. Ilitrovo, noul ministru plenipo­tențiar al Rusiei, se așteptă în capi­tală pe la 26 Octombrie. — D Vasile Alexindri, ministrul nostru la Paris, a părăsit capitala ieri seara. D-sea pleca la postul seu. — Astăi­* se vor fa ce experienţe noue cu cupole de pe platoul de la Cotroceni. — Buletin de mişcareA chelerei în oraşul Pesta după ştiinţele primite de la ministerul afacerilor străine. De la 8 9 Octombrie stil nou, s’*a ivit 9 caşuri de bela şi 6 decese. De la 9—10 Octombrie 15 caşuri de bölä şi 6 decese. De la 10—11 Octombrie 15 caşuri de bölä şi 11 decese. De la 11—12 Octombrie 34 caşuri de bölä şi 9 decese. De la 12—13 Octombrie 35 caşuri de bölä şi 18 decese. Evenim­entele din Bulgaria — Se depeşază din Sofia, 16 Oc­tombrie . Astăzi s’a făcut cunoscut oficial convocarea Sobraniei pentru 27 Oc­tombrie Corpul diplomatic de aici se va duce la Târnova unde va fi sesiunea. Deputaţi­ul de ale Zankoviştilor au­ prezentat proteste contra alegerilor. Se asigură că în câte­va zile con­sulul rus de aci va pleca, lăsând pe cancelarul consulatului să gereze afa­cerile. Alte consecințe nu se at^teptd. — Pester Lloyd publică urmatoa­­rea telegramă din Berlin : Circulara ruso-îcâ, privitoare la in­­valabilitatea alegerilor bulgare, este considerată pe aici ca menită a înfis­ări situațiunea, de oare-ce acum trebue să aibă în vedere și cabinetele hotă­rârea Rusiei, manifestată d­­i la Sofia, d’a nu recunosce ca bune alegerile bulgare. De altă parte se vo­besce acum într’an chip mai positiv ca ori­când despre o ocupațiune rusească, și aceasta este temerea cea mare, câ­t poate să dea nascere la încurcături. — Pe când Tageblatt din Bornin pune in perspectivă posibilitatea intrăriiTur­­cilor în Rumelia Orientală,Jiu același timp o scrisoare din Petersburg, adre­sată chiarului Vossische Zeitung duj­ă ce înregistreaza scriile privitoare Urei­Apoi, întorcendu-se la Ugen, îl duse în grădina bordjului, unde boccen­­giul îi vorbi o ora întregi, cu multe gesturi în sprijinul discursului sei. VIII. Noaptea veni, o noapte grozav de nea­­gră, plină de un întunerec tragic, fă­cută anume pentru opere rele. Cerul, pe care un vânt furios duce cari ennm­­erați, era jos, în­cât se părea că sar putea atinge cu mâna In unele momente, după o suflare mi­ violentă, un fulger făcea visibilă bolta de vapori grei ce mirosia a pu­oiosa. Era superb şi Îngrozitor. Cu tote aceste nimene nu dormit In bordj. Spihii rispfirdiţi in vrata locuinţă stăteai nemişcaţi, ascunşi, cu arma Încărcată la Îndemână. Intr o cameră din rândul de jos, a cărei fereastra dădea în curtea cea mare, Ugen era ocupat cu o treaba singulară. Punea pe fereastra niște obiecte pe cari i le dădea un spahiu, pe care locotenentul îl atașase specialmente , persona sea. Bocce­giul părea forte ocupat; to­tul nu părea a merge după placul st­r. I In mijlocul camerei pe aîUn nișer baloturi desfăcute, din cari țisuti obiecte de tot felul ; în acta graveda se infundka pănă n câte mânele Pa­risianului, care căuta și găsia cu greu singularele ingrediente de cari avea nevoe pentru o combinațiune mis­­tericeA. In fine găsi. Un zimbet de mulțumire Ii ilumină fața. De o dată o voce întrebă din fun­dul camerei : — Ei bine, Ugen, merge treaba ? — Da, locotenente, Arabii pot veni... treaba merge ! Ca toate aceste nu mergea complect, câci de o dată fața veselă a boccen­giului se întunecă. își dădu în cap o lovitură de pumn formidabilă. — Da r ciorapi«, strigă el de o dată, ciorapi» ! — Ce ciorapi ? intrebă Pierrefort mirat. — Ciorapii pentru cal. — Pentru cal? — D», negreșit ! — Ce vrei să 4'c* — Că tata mașinăria nostra va că­dea dacă picioarele cailor nu vor fi înfășurate cu cârpe. — Pentru ce ? — La cavaleri fantome trebue cal fantome. — E adevărat, înțeleg. . — Atunci iute ! — Da, însă cum să ne procurăm aceea ce tre­bue ? — A ! acesta, locotenente, e rolul­­ tale. — Ai dreptate. Ciot. — Niște cămăși vechi ar face treaba — De unde dracu vrei să le luăm ? — Caută ! Pierrefort se gândi un moment, apel de o dată : — Ce­ vajva­re ar fi şi mai bun ar fi nişte humusuri vechie ? — Bum­usuri ? — Da, lâna ar înăduşi complec pasul cailor noştri. (Urmarea pe mane). I

Next