Vocea Covurluiului, noiembrie 1886 (Anul 14, nr. 3189-3214)

1886-11-21 / nr. 3206

ANUL XIV. A Nr. 8.206. BONAMENT pentru România un an ... 20 lei 6 luni . . . io « pag. IV premiul­­ abonajilor entru străinătate un an ... 34 lei 6 luni ... 17 * Abonamentel­­e b in Galaţi la Ad­­ministrațiunea «Jiaru- », In districte la bin­urile postale. Redacţiunea : 22 str. Mare 10 BANI exemplarul; VINERI, 21 NOUEMBRIE 1886. ANUNCIE linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 . INSERTIUNI ji RECLAME Pagina III : 86 bani La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Artico* lele nepublicate nu se lnapoesc. APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU,­­ Administrațiunea : 22, str. Mare. X©legrxa,xxia Serviciul part. al »Vocii Cevurluiului* AGENȚIA havas. BUCURESCI, 1 Decembrie.­­ La pamerft D. ministru »l justiției cere atorisarea de a urmări pe deputatul f revenit ca complice în atentatul de 4 Septembrie contra primului m­inistru. Camera trece în secțiuni, spre a c­onstitui secțiunile și a se ocupa cu cestft »facere. La redeschidere se ceteşce raport­ul prin care se respinge propunerea pentru punerea in libertate a depu­tatului Oroveanu. ^ Conclusiunile raportului sunt ad­mise cu SI voturi contra 19. In urmă Camera procedeazà la ale­gerea comisiunii budgetare. S’a cetit decretul prin care se con*­­ivocă pe Sâmbătă, 12 ore, deputații și senatorii, pentru ca împreună cu Sinodul să alegà pe mitropolitul pri­mat. — Senatul a lucrat în secțiuni. BUDA­PESTA, 30 Nouembrie. — O leg*ț;une* austriacă a votat în a treia cetire toate hotărînle sale, con­statând că a lucrat în conformitate cu decisiunile Delegaţiunii ungare. D. Kalucky a exprimat Delega­ţiunii, din ordinul împăratalui, recu­noscinţa şi gratitudinea suveranulu pentru devotamentul patriotic ce a calcusit Delegațiunea în hotărîril sele. A mulțumit asemene, în numele ministerului comun, pentru încrede­rea ce a arătat Delegițiunei, (âel a­ cesta încredere va da ministerulu asigurarea că va putea compta în înde­plinirea sarcinei sele pe consimțimîn­tul popoarelor monarhiei. Președintele, D. Smolk*, a consta­tat că nici o cifră din budget nu s’a modificat, a relevat acest acord așa de rar între toate partidele, când este vorba de apreciări politice, și a de­monstrat că toate popoarele din Austro Ungaria sunt ferm hotărîte să se sa­crifice pentru interesele vitale ale monarhiei. Sesiunea Delegaţiunii austriace este închisă. Delegaţiunea ungară a votat în­­tr’un mod definitiv toate budgetele Va ţine a mâne şedinţa de închidere. PARIS, 1 Decembrie,— D. Alexan­dri, ministru plenipotenţiar al Româ­niei, a presentat preşedintelui Repu­blicei francese pe căpitanul Văsescu, noul ataşat militar la legaţiunea ro­mână. CONSTANTINOPOLF, 30 Noiem­brie.— Cale indirectă. — Se confirmă că Poarta aştepta resultatul întrevederii între ţar şi generalul Koulbars pen­tru a lua o hotărîre în privinţa Bul­gariei. Aceasta hotărîre a trebuit să fie luată între sultan şi generalul Kaulbers în timpul audienţei de Vi­neri a trecută, cam sceptici a crede că promisiunea făcută se va realiza şi de rândul a­­cesta. Atâta amânare şi aşteptare dă ori­cum de gândit cu drept cuvînt că guvernul nu doreşte o magistratură independentă și bine asigurată con­tra influențelor nesanatoase a cârmui­rii. Almintrele ce mare greutate ar fi fost a se găsi un mijloc spre a se atinge acest scop atât de dorit. N’ar fi nevoe de cât să se redigeze un proiect de câte­va miec*mî de ar­­ticole, în care să se prevedâ concur­sul pentru Intrare în magistratură şi înaintarea după vechime, cum şi ne­­strămutarea magistraţilor o dată nu­miţi de­cât numai după voinţa lor şi temerea că magistraţii, o dată nu­miţi, ar putea rânânea staţionari în privinţa ştiinţei, se poate remedia prin stabilirea concursului între magis­traţii inferiori pentru posturile su­­perioare. Când va fi presentat proiectul Dlui ministru al justiției, ne reservăm a desvolta opiniunea nostra basată pe principiile de mai sus. Până atunci ne mărginim a dori ca macar de as­tă dată să se aducă la îndeplinire o reformă, fără care vom vedea pe ju­riştii noştri distinşi intrând în magis­tratură numai făcând sacrificie şi din iubire de meserie. A sa vedea ultime seri telegrafice pag. III. GALAJI, 20 Nouembrie 1886. Mesagiul regal ne anunţă un singur proiect nou, ce are a­­se depune în sesiunea acesta de cătră ministrul just­ţieî, şi acest proiect e relativ 1* asigurarea stabilităţii posiţiunii ma­gistraţilor şi a modului lor de re­crutare. De atâte ori messjele ne au anunţat asemeni proiecte, în cât am devenit Ciorkicsi locala. — Astă seara, la 4 ore, se adună în localul primăriei noul consilii co­munal spre a se constitui. — D. general Dunca a sosit azi' diminaţă în oraşul nostru cu trenul accelerat de Bucureşci. Csonk­ai iaat^xlerai — Cetim in L'Indépendance rou• mâine : D. Brătianu, preşedintele consiliu­lui, a avut ieri la 11 ore o lungă în­trevorbire cu M. S. Regele. —­ Sf. afirmă că D. Nacu a oferit din nou­ Dlui B. Arvanezu postul de secretar general al ministeriului jus­tiţiei, dar D. Arvanezu a retusat. — Se mai vorbeşte de candidatu­ra episcopului de Argeş pentru scau­nul de mitropolit primat. In cas când mitropolitul de Iaşi ar fi ales la Bu­cureşci, mai mulţi senatori vor pro­pune pentru Iaşi candidatura episco­pului de Roman. —­ Cetim în Epoca : Cu apropiarea datei pentru alegerea, mitropolitului-primat, sferele guver­namentale sunt din ce în ce mai tur­mentate asupra candidatului. Guvernul, ca să evite un protest posterior al mitropolitului Moldovei, s’a hotărit în cele din urmă pentru candidatura acestuia, vnse D. Georgian unul din stâlpii colectivității, căruia primul-ministru e foarte îndatorat, lu­­creaza din răsputeri pentru fratele său episcopul Dunării de jos. O parte serioasa din majoritate a Întreprins demersuri pentru ca să asigure reuşita unui candidat nealar­­nat , d­ar reuşita acestui grup e în­­doielnică, de vreme ce candidatul lor refuză categoric de a consimţi la luptă. — D. Beldiman, agentul nostru di­plomatic la Sofia, obţinând un con­­cediu, a sosit în capitală. . Foîioîa VOCII , COVURLUIULUI* 97 COMTESA NEGRA PARTEA II. M £ 8 8 A U DA XV, (Urmare). O întrebare veni pe buzele Claris­tului. Esită puțin de a o pune, dar se hotărî. — Și, întrebă el, n’*î aucjit nimic din conversftțiunea lor ? — O ! Domnul n­u ia drept un al­tul, răspunse băiatul. N’am obiceiul de a asculta la un­ î. — Sunt foarte convins, dar în fine, ducendu-te și venind, ar fi pu­ut prin de oare-cari bucăți din conversațiune — N’am intrat de cât o dată în sală... Se sunase. Mi se ceruse cele necesare pentru scris. — A ! au scris ? — Nu Domnul nici Domna, ci o­­mul Leon. Imi aduc aminte chiar că a cerut un creion, sub pretext că gftsia condeiul reu. Dacă ar fi rămas o îndoielâ în spiritul lui Montadert, ar fi sburat 1» acest din urmă cuvînt. D, și D-na de Robertville erau în adever M*x de Pierrefort și comtesa Ziua. Leon și Gaspard nu erau de­cât una și aceeași persoana. Reporterul nu mai avea de dorit nici­ o informațiune. Era vorba acum de a utiliza ceea ce aflase. — De la ultima călătorie a D-lui și D-nei de Robertville al mai vrelut pe acel Leon ? întrebă el pe băiat. — Negreșit, D-le, îl văd în toate­­filele. — Locueste la Montargis ? — Da. Și trece regulat diminața și seara pe dinaintea porții otelului. Pe când sfârșia aceste cuvinte, ușa se deschise. O servitoare apăru. — Ei ! Jean, z zise ea, eșei întrebat. — Bine, vin. — E omul, șeii, prietenul D-veastre Leon. — Ei ! exclamă Montadert. — Tocmai. Vorbescl de lup și lu­pul 3 la ușă... — Du-te iute de ’1 primesce și vei fi ce vrea. Băiatul era să ies.­Reporterul îl opri. — Așteptă !­­zise el. Luă două piese de aur din poșunar. Apoi, privind fix pe băiat în ochi, îl 4'se răpide : — Iată pentru tine. Dacă me vei servi bine, dacă me vei asculta exact, voi îndouți suma. — Ce trebue să fac ? întrebă cela­lalt orbit. Montadert aruncă ochii împreju­rul lui. — E vr’un colț aci unde să mă pot ascunde ? — Iată, colo, după acel paravan. — Bine. Vei primi pe omul tău în aceasta sală de mâncare, așa ca să pot auzii tonversațiunea voastră. Băiatul făcu un semn de invoela și ieși. Montadert se după paravan. Abia se instalase diaristul, și ușa S3 redeschise. — Dar nu, D-le Leon,­­ricea Jean, n­ara vădut pe niraene. — Cu toate aceste am primit o de grăbi a se ascunde

Next