Vocea Covurluiului, noiembrie 1886 (Anul 14, nr. 3189-3214)
1886-11-21 / nr. 3206
ANUL XIV. A Nr. 8.206. BONAMENT pentru România un an ... 20 lei 6 luni . . . io « pag. IV premiul abonajilor entru străinătate un an ... 34 lei 6 luni ... 17 * Abonamentele b in Galaţi la Administrațiunea «Jiaru- », In districte la binurile postale. Redacţiunea : 22 str. Mare 10 BANI exemplarul; VINERI, 21 NOUEMBRIE 1886. ANUNCIE linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 . INSERTIUNI ji RECLAME Pagina III : 86 bani La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Artico* lele nepublicate nu se lnapoesc. APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU, Administrațiunea : 22, str. Mare. X©legrxa,xxia Serviciul part. al »Vocii Cevurluiului* AGENȚIA havas. BUCURESCI, 1 Decembrie. La pamerft D. ministru »l justiției cere atorisarea de a urmări pe deputatul f revenit ca complice în atentatul de 4 Septembrie contra primului ministru. Camera trece în secțiuni, spre a constitui secțiunile și a se ocupa cu cestft »facere. La redeschidere se ceteşce raportul prin care se respinge propunerea pentru punerea in libertate a deputatului Oroveanu. ^ Conclusiunile raportului sunt admise cu SI voturi contra 19. In urmă Camera procedeazà la alegerea comisiunii budgetare. S’a cetit decretul prin care se con*ivocă pe Sâmbătă, 12 ore, deputații și senatorii, pentru ca împreună cu Sinodul să alegà pe mitropolitul primat. — Senatul a lucrat în secțiuni. BUDAPESTA, 30 Nouembrie. — O leg*ț;une* austriacă a votat în a treia cetire toate hotărînle sale, constatând că a lucrat în conformitate cu decisiunile Delegaţiunii ungare. D. Kalucky a exprimat Delegaţiunii, din ordinul împăratalui, recunoscinţa şi gratitudinea suveranulu pentru devotamentul patriotic ce a calcusit Delegațiunea în hotărîril sele. A mulțumit asemene, în numele ministerului comun, pentru încrederea ce a arătat Delegițiunei, (âel a cesta încredere va da ministerulu asigurarea că va putea compta în îndeplinirea sarcinei sele pe consimțimîntul popoarelor monarhiei. Președintele, D. Smolk*, a constatat că nici o cifră din budget nu s’a modificat, a relevat acest acord așa de rar între toate partidele, când este vorba de apreciări politice, și a demonstrat că toate popoarele din Austro Ungaria sunt ferm hotărîte să se sacrifice pentru interesele vitale ale monarhiei. Sesiunea Delegaţiunii austriace este închisă. Delegaţiunea ungară a votat într’un mod definitiv toate budgetele Va ţine a mâne şedinţa de închidere. PARIS, 1 Decembrie,— D. Alexandri, ministru plenipotenţiar al României, a presentat preşedintelui Republicei francese pe căpitanul Văsescu, noul ataşat militar la legaţiunea română. CONSTANTINOPOLF, 30 Noiembrie.— Cale indirectă. — Se confirmă că Poarta aştepta resultatul întrevederii între ţar şi generalul Koulbars pentru a lua o hotărîre în privinţa Bulgariei. Aceasta hotărîre a trebuit să fie luată între sultan şi generalul Kaulbers în timpul audienţei de Vineri a trecută, cam sceptici a crede că promisiunea făcută se va realiza şi de rândul acesta. Atâta amânare şi aşteptare dă oricum de gândit cu drept cuvînt că guvernul nu doreşte o magistratură independentă și bine asigurată contra influențelor nesanatoase a cârmuirii. Almintrele ce mare greutate ar fi fost a se găsi un mijloc spre a se atinge acest scop atât de dorit. N’ar fi nevoe de cât să se redigeze un proiect de câteva miec*mî de articole, în care să se prevedâ concursul pentru Intrare în magistratură şi înaintarea după vechime, cum şi nestrămutarea magistraţilor o dată numiţi decât numai după voinţa lor şi temerea că magistraţii, o dată numiţi, ar putea rânânea staţionari în privinţa ştiinţei, se poate remedia prin stabilirea concursului între magistraţii inferiori pentru posturile superioare. Când va fi presentat proiectul Dlui ministru al justiției, ne reservăm a desvolta opiniunea nostra basată pe principiile de mai sus. Până atunci ne mărginim a dori ca macar de astă dată să se aducă la îndeplinire o reformă, fără care vom vedea pe juriştii noştri distinşi intrând în magistratură numai făcând sacrificie şi din iubire de meserie. A sa vedea ultime seri telegrafice pag. III. GALAJI, 20 Nouembrie 1886. Mesagiul regal ne anunţă un singur proiect nou, ce are ase depune în sesiunea acesta de cătră ministrul justţieî, şi acest proiect e relativ 1* asigurarea stabilităţii posiţiunii magistraţilor şi a modului lor de recrutare. De atâte ori messjele ne au anunţat asemeni proiecte, în cât am devenit Ciorkicsi locala. — Astă seara, la 4 ore, se adună în localul primăriei noul consilii comunal spre a se constitui. — D. general Dunca a sosit azi' diminaţă în oraşul nostru cu trenul accelerat de Bucureşci. Csonkai iaat^xlerai — Cetim in L'Indépendance rou• mâine : D. Brătianu, preşedintele consiliului, a avut ieri la 11 ore o lungă întrevorbire cu M. S. Regele. — Sf. afirmă că D. Nacu a oferit din nou Dlui B. Arvanezu postul de secretar general al ministeriului justiţiei, dar D. Arvanezu a retusat. — Se mai vorbeşte de candidatura episcopului de Argeş pentru scaunul de mitropolit primat. In cas când mitropolitul de Iaşi ar fi ales la Bucureşci, mai mulţi senatori vor propune pentru Iaşi candidatura episcopului de Roman. — Cetim în Epoca : Cu apropiarea datei pentru alegerea, mitropolitului-primat, sferele guvernamentale sunt din ce în ce mai turmentate asupra candidatului. Guvernul, ca să evite un protest posterior al mitropolitului Moldovei, s’a hotărit în cele din urmă pentru candidatura acestuia, vnse D. Georgian unul din stâlpii colectivității, căruia primul-ministru e foarte îndatorat, lucreaza din răsputeri pentru fratele său episcopul Dunării de jos. O parte serioasa din majoritate a Întreprins demersuri pentru ca să asigure reuşita unui candidat nealarnat , dar reuşita acestui grup e îndoielnică, de vreme ce candidatul lor refuză categoric de a consimţi la luptă. — D. Beldiman, agentul nostru diplomatic la Sofia, obţinând un concediu, a sosit în capitală. . Foîioîa VOCII , COVURLUIULUI* 97 COMTESA NEGRA PARTEA II. M £ 8 8 A U DA XV, (Urmare). O întrebare veni pe buzele Claristului. Esită puțin de a o pune, dar se hotărî. — Și, întrebă el, n’*î aucjit nimic din conversftțiunea lor ? — O ! Domnul nu ia drept un altul, răspunse băiatul. N’am obiceiul de a asculta la un î. — Sunt foarte convins, dar în fine, ducendu-te și venind, ar fi puut prin de oare-cari bucăți din conversațiune — N’am intrat de cât o dată în sală... Se sunase. Mi se ceruse cele necesare pentru scris. — A ! au scris ? — Nu Domnul nici Domna, ci omul Leon. Imi aduc aminte chiar că a cerut un creion, sub pretext că gftsia condeiul reu. Dacă ar fi rămas o îndoielâ în spiritul lui Montadert, ar fi sburat 1» acest din urmă cuvînt. D, și D-na de Robertville erau în adever M*x de Pierrefort și comtesa Ziua. Leon și Gaspard nu erau decât una și aceeași persoana. Reporterul nu mai avea de dorit nici o informațiune. Era vorba acum de a utiliza ceea ce aflase. — De la ultima călătorie a D-lui și D-nei de Robertville al mai vrelut pe acel Leon ? întrebă el pe băiat. — Negreșit, D-le, îl văd în toatefilele. — Locueste la Montargis ? — Da. Și trece regulat diminața și seara pe dinaintea porții otelului. Pe când sfârșia aceste cuvinte, ușa se deschise. O servitoare apăru. — Ei ! Jean, z zise ea, eșei întrebat. — Bine, vin. — E omul, șeii, prietenul D-veastre Leon. — Ei ! exclamă Montadert. — Tocmai. Vorbescl de lup și lupul 3 la ușă... — Du-te iute de ’1 primesce și vei fi ce vrea. Băiatul era să ies.Reporterul îl opri. — Așteptă !zise el. Luă două piese de aur din poșunar. Apoi, privind fix pe băiat în ochi, îl 4'se răpide : — Iată pentru tine. Dacă me vei servi bine, dacă me vei asculta exact, voi îndouți suma. — Ce trebue să fac ? întrebă celalalt orbit. Montadert aruncă ochii împrejurul lui. — E vr’un colț aci unde să mă pot ascunde ? — Iată, colo, după acel paravan. — Bine. Vei primi pe omul tău în aceasta sală de mâncare, așa ca să pot auzii tonversațiunea voastră. Băiatul făcu un semn de invoela și ieși. Montadert se după paravan. Abia se instalase diaristul, și ușa S3 redeschise. — Dar nu, D-le Leon,ricea Jean, nara vădut pe niraene. — Cu toate aceste am primit o de grăbi a se ascunde