Vocea Covurluiului, decembrie 1886 (Anul 14, nr. 3215-3236)
1886-12-02 / nr. 3215
ANUL XIV. Nr. 8.215. ABONAMENT pentru România Pe un an . . . 20 lei » 6 luni . . . 10 « Vezî pag. IV premiul dent abonaţii er pentru străinătate e un an ... 34 lei » 6 luni ... 17 « Abonamemel se fac in Galaţi la Administraţiunea Ziarului, in districte la biururile postale. Redacţiunea : 22 str. Mare 10 BANI EXEMPLARUL: ____________________________ ’ MARTI, 2 DECEMBRIE 1886 anuncie linia petit Pagina IV : 40 bani , HIj 80 , INSERTIU N I 51 RECLAME Padina ÎII : 80bani La Cronica : 2 lei Repetirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se reiasă. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. I APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. || Administraţiunea . 22, str. Mare. Telegrame Serviciul part. al »Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. BUCURESCI, 11 Decembrie. — Camera în şedinţa de astidî început discuţiunea pe articole a proiectului de răspuns la mesegr. D. Fleva a combătut paragrafele 1 şi 2, la care a răspuns D. ministru al afacerilor străine. La paragraful relativ la starea financiară, a luat cuvîntul D. F. Carp, arătând reaua stare a finanţelor. Camera a respins amendamentul silit în urma răspunsului D-lui raportor C. Demetrescu şi a D-lui A Stolojan. Discuţiunea va continua Lauf. — Senatul s a ocupat cu indigenate. ST.PETERSBURG, 10 Decembrie. — O comunicare oficială zice că Rusia, rechiemând pe generalul Kaukara, n a voit să rupă legăturile ce o unesc cu Bulgaria. Rusia a voit numai să arate că nu recunosce legalitatea stării de lucruri creată de silaba minoritate, care punând mâna de putere, se crede în drept deplir de saarta naţiunii bulgare după iederile cele personale, şi a face din r’însa un instrument revoluţionar, revoluţiunea din Filipopole a arancat Bulgaria într’o aventură pericu-6să, al cărui resultat este starea acuală de lucruri. Dacă Rusia, rămânend pe tărâmul ratatelor, urmeazâ a se sili să surme greaua presiune ce apesa »sura Bulgarilor și să restabileasca ordinea legală, care va fi o garanția e prosperitate, aceastâ prosperitate Bulgariei va justifica sacrificiele Kuel. Rusia n’are nici-un gând egoist, dar nu va adera la nici-o combinaţiune care, sub aparenţele legalităţii, n ar face decât să consolideze situaţiunea anormală actuală a Bulgariei. SOFIA, 10 Decembrie.— D. Nicevici, făcând cunoscut lui Gadbanefendi că a dat copia a telegramei marelui vizir, privitoare la candidatura prinţului de Mingrelia, representanţilor marilor puteri, comisarul otoman s’a înfuriat. Cercurile guvernamentale din Sofia pretind că causa acestei nemulţumiri e că Sublima Porta va putea să se convingă ca trimisul seu modică după plac piesele ce le transmite atât guvernului cât și Portei. LONDRA, 11 Decembrie.—Regina Victoria a conferit prinţului Alexandru de Battenberg marea cruce a ordinului Băii. VIENA, 11 Decembrie.—După spuseleparelor, prinţului Lobanofl, primind deputaţiunea bulgară, nu i-a ascuns că ea nu va fi primită la Sc Petersburg. Deputaţiunea a exprimat speranţa că D. Lobanofl se va sili să modifice sistă resoluţiune a guvernului rusesc. Membrii deputaţiunii au lăsat cărţile lor la ceialalţi ambasadori. Ei vor fi primiţi *4V de comtele Tauffs, iar Luni de D. Tisza la Pesta. PARIS, 11 Decembrie. — D. Billot refusa in portofoliul afacerilor străine, cabinetul e astfel constituit : D. Goblet, preşedinte al consiliului, ministru de interne ; D. Dauphin, finanţe ; D. Berthelot, instrucţiunea publică ; D. Semen, justiţia. Ceilalţi miniştri conservă portofoliurile lor. D. Goblet va face interimul ministerului afacerilor străine. D. Goblet a declarat Camerei că politica exterioară rămâne aceeaşi. Va înfăţişa în luna ianuarie proiectele de nforme ce trebue făcute înlăuntrul ţerii, şi a cerut de la Cameră să a- TLte încrederea sea în noul cabinet, ‘ vorându’l cele 12 părţi provisorie ale impozituluL După propunerea D-lui Goblet, Camera s’a amânat pe Marţi. PARIS, 11 Decembrie.—D. Goblet a oferit portofoliul afacerilor străine D lui Decrais, ambasadorul Franciei la Viena. SOFIA, 11 Decembrie.—Guvernul rus a dat ordin D-lui Somoff, secretarul Agenției rusescî, rămas la Sofia, să fie gata de plecare. Baronul Thielmann a cerut să se transfere la Berlin 700.000 de franci depușî la Banca Bulgariei de Agenţia ruseasca. Banca a răspuns că transferata se va face în trei zile. VIENA, 11 Decembrie. — Deputaţiunea bulgară a expediat la Sofia un raport lung. Ambasadorii Rusiei, Germaniei şi Italiei au lăsat cărţile lor la portarul otelului în care au descins delegaţii însărcinatul de afaceri al Angliei a visitat deputațiunea, ROMA, 11 Decembrie. — Camera a hotărît să suspende şedințele sele pentru trei zile, spre semn de dolin, cu ocaziunea morții D-lui Minghetti, să pună în sala președintei bustul de marmoră al fostului ministru și să tipârească discursurile seie. Guvernul a presentat un proiect de mo« numeai ce se va rădica la Roma in amiintirea lui Minghetti. BERLIN, 11 Decembrie.— împăratul » dat un mare prânz în onoarea arhiepiscopului din Fraga. OxorLicsb locala. — Aflam că Vineri, 5 curent, I. P. S. S mitropolitul primat va sosi la Brăila, iar de acolo cu vaporul va veni în urbea noastra, unde va oficia cu 2 arhierei în dium de Sf. Nicolae, patronul catedralei noastre, după cum apoi înaltul oaspe îşi va da rămas bun de la cetăţenii gălăţeni, în sinul cărora fu atât de iubit ca fost episcop al Dunării de Jos, şi care suntem convinşi că la rândul seu îşi va reaminti cu iubire de oraşul Galaţi. — Este probabil că înainte de vacanţele parlamentare se va face alegerea a 3 episcopi : la Râmnic, la Huş şi cel de la Galaţi. — In No. de Sâmbătă am reprodus o informaţiune a Epocei că D. Al. Radu ar fi scris articolul din Voința naţională contra D-lui prefect Lupu Costache. D. Ridu ne trimite un răspuns, în care nega paternitatea acelui articol, și face oarecari apreciări asupra informatorului Epocei. Reproducem din răspunsul D-lui Ridu numai partea ce ne pnveste. Cât despre apreciările rele asupra informatorului Epocei, D. Radu rămâne să le adreseze acestuifiar, câci pe noi nu ne privesc. In aceasta privința numai Vu olicla „VOCII COVURLUIULUI« 32 Om FATAL [ARTIEIUL II» EI MAME PARTEA ii. Fiul de adopțiune V. Dejunul N’o să povestim începutul dejunu, în care Gontran de Presles dădu 3bă de preiocitatea unor vidle ce buiau să’l conducă departe. Vom produce din conversațiunea ce se gagea între cei douî comeseni nu ii partea ce ne intereseaza. — Mi se pare «ă ai venit la castelul de Presles în ajunul plecării noastre ? 4^e Gontran. — Da. — Atunci știai că plecăm, dar des gur nu știai unde ne ducem... — Acesta e foarte exact. — Ei bine, scumpul meu amic, nici eu nu șciam. Instalat dinaintea trăsurei cu tatăl meu, în fața mamei și a sorei mele, aceste dame își petreceau timpul într’un plâns continuu, ștergându’și ochii la fie-cari trei minute și aruncându-se din eran er* una în brațele alteia... Nu exagerez aveam aerul de a ne duce ia o înmormântare... — Și de unde proveni» acea tristețe ?... — N am putut «dl*... Foarte abil ar fi acela ce ar putea descoperi pentru ce plâng femeile !... ceratăi meu bine voi a mî spune ca ne ducem la Paris, unde vom petrece probabil mai multe luni... Acesta noutate nie umplu de bucuria. Cunosc clasicii mei, şi ştiu că Parisul e viaţa. Nimic dar nu mi putea fi mai plăcut decât a face cunoştinţa avareiul oraş... Val... de trei ori val !... decepţiunea trebuia să urmeze iute... Știi ce mă aștepta la Paris ?... — In adevăr nu... — Ei bine, îndată ce ajunserăm, trăsura se opri dintdntea unui otel obscur din strada Viore-L’Evêque, pe care tatăl meu îl închinase. Era ceva meschin. Ți s’ar părea de necrezut, scumpul jBfan George, și cu toate aceste e purul adevăr. Dar acesta nu e nimic în comparațiune cu ceea ce cum aștepta a doua 4** G ! îmi vine să mă înfior numai gaodindu-mă... — Și ceera atât, de oribil?... — A doa& 4i di;uiine», u«ti servitor veni sami spună că tatăl meu mea aștepta. Me dusei. „lați pălăria, îmi zise el, vei ieşi cu mine.“ O trăsură aştepta, plecarăm Ajunserăm dinaintea unei vaste case negre cu ferestrele cu fcre, şi care semena cu o închisoare. Intrarăm şi cetii deasupra uşilor : vorbitor, refectoriu, etc. In una din sale ne ieşi înainte un om cu fipsonomia dulce... „E fiul meu de care ți-am vorbit ieri, (j'se tatăl meu . Iți încredințez o ce rătăcită.. tratezi-o prin isolare, și fă a st fel ca să feresci de contagiune restul trupei D-tele.,, Ințeleset îidată că augustul »uter a (jU* lelor mele me punea în o «asă de4e* ducațiune. Ga era de făcut ? Nu sunt ipocrit. Ca toate aceste, o dată în vis, îmi siger că nu aveam altă speranță decât o imensă ipocribie. Ne aveam nici-o poftă de a mă intoarce la virtute, trei