Vocea Covurluiului, februarie 1887 (Anul 15, nr. 3263-3286)

1887-02-14 / nr. 3274

-—....I. ^ -■ J*»- — ■ —«­ ROMA, 24 Februarie —Noul cabi­net se in prrsenta Camereî Sâmbătă ROMA, 24 Februarie. — Diareic oposiţiuniî declari că Italia nu mai are nimic de aşteptat de la alianţa austro-germană. Interesele ţarei cer o înţelegere cu Francia. DARMSTADT, 24 Februarie. - Boala principelui Alexandru de Bat­­temberg este foarte grată Díj* nisce accese de friguri silesc pe principe să’și întrerupă căletoria în Italia. Ajuns la Paris, medicul seu parti­cular, vélje ad cá ból devine mal se­rioasa, îl alcătui să se ducă la Darm­atadt, câci se temea ca principele să nu aibă friguri tifoide. A tt­e'sa bHrbao loin telegrafier p3g IU VOCEA COVURLUIULUI GAJ­A 7 , 13 Februarie 1SS7, Mâne se termină sesiunea ordina­ră a Corpurilor legiuitore. Ea s’a prelungit încă pe o lună, spre a se mai prelungi apoi pe o altă lună, spre a nu se perde bunul obiceiu, și încă și mănos, de a se ţinea sesiu­nile Camerelor câte 6 luni pe an. Ştim că aceste prelungiri se fac de onorabilii d­in majoritate numai în vederea de a încasa cât mai mult po­sibil diurna, şi nu ştim ce remediu s’ar putea aduce acestei aplecări ra­pace a onorabililor din majoritate. Am propune sistemul din Francia de a se da deputaţilor şi senatorilor o re­muneraţi­une fixă pe an, d­acă exem­plele date de representanţii noştri ne ar face să întrevedem speranţa că ei s ar aduna o lună sau două, ar vota ceea ce li s ar cere şi s’ar duce a­­casă. Dar ne temem ca cu sistemul acesta onorabilii să nu se mărgines­­că a incasa regulat remuneraţiunea, fară a da vreo data pe la şedinţe. Recunoscutul ca nu vedem reme­diu, trebue sa luam lucrurile aşa cum sunt. Aşa fiind am întreba pe mem­brii Adunărilor noastre ce lucrări ex­traordinare au­ îndeplinit in cele trei luni trecute de sesiune de n’au­ avut­ timp să voteze macar budgetele ? Cari sunt numeroasele legi ieșite din faurăria legiuitoare ? Acum două septemâni am aratat că nu sunt de cât una sau doue legi votate. A ! dar uităm interpelările ne­suferit de multe a oposițiunii. De o lună de­­zile vnse nu se mai pome­­nesce nici de zare de interpelare a oposiţiuniî. Şi tocmai în acest timp nu s’a făcut aproape nimic. Cu ce s'au­ ocupat Camerele în a­cest timp ? Cu lucrări în secţiuni, de unde n a ieşit nimic, cu indigenate, cu pensiuni şi alte lucruri mărunte. Ui­tam legea comunala vise, pe care Ca­mera s a apucat s’o voteze de câte­va­­jile. Se voteaza din ea câte două sau trei articole pe zii, așa că vor tre­bui vr’o douî ani în șir de sesiune spre a se putea vota în totul. Acesta este proba cea mai patentă de piroteala în care a c­erut colectivi­tatea, piroteala prevestitoare a morţii. Desorgan­isare, desagregare, desgust de lucru, tote simptome reu preves­titoare. Nimic nu mai merge, totul se târcece cum dă D-treu de astî pe mâ­ne. Cât despre ţară, va merge şi ea tot cum va da D-treu. — Cu trenul da asera au plecat L Bucureşdi D­uil­u Mâraescu, N­BU reraberg şi procuror general Sărâţeanu - ■ '■ —1 ——--'•grggy 'I O xcxxh­âb locat­ă. — D. Stefan Ciuntu, comerciant din oraşul nostru, s& fost decorat de M. S sultanul cu ordinul Medjidie A IV. — Ieri s’a j­udecat la Curtea de A­pel, secţ 1, procesul dintre comuta neatra cu bani berii Cohn & Reinach din Paris, dtţmnetoril % 536 obl*g* ț uni de ale egouriior, cari cereai* pUta cupoanelor acestor obligaţiuni ş* tragerea lor la sorţi. Avoraţii comu­nei err­u Dmul Al L­hov*rii şi G Mârzescu, iar a bamlirilor D. N Blaremberg. Curtea a admis cererea coniUDel de a se an­u­la judecarea *­­cestui proves pm* ia judecarea în fond a proc sului dintre comună și antre­­prt nor. Oxoxxloc* irhtexlera* — In întrunirea majorității ce r avut loca-1 altă searâ la Sîuri D. Nacu ministru al finanțelor, a mărturisi* că deficitul budgetar al fxtreițiulu curent se rădica la 6-7 d­ilioane. Pen­tru acoperirea lu’ a propus unul din arată orele două sisteme : A se pune o decime asupra tutu­ror in­positelor directe şi indirecte şi a se rădica la 10 °/0 rt ţinerile «eu pr* funcţionarilor publici şi particu­lari. S*»n a se spori impositul personal divisând pe contribuabili în şese ca­tegorii, din cari cea mai mică va plat 1­8 lei pe an, iar cea mai mare 96 lei D. Em. Porumbscu a combătut­­ propunerile ministrului, amintind c£ anul trecut guvernul a recunoacut di­e nU e bine a se spori impositele, D. I Codrescu s’a pronunţat a se tacție contra celor două sisteme­­ ministrului de finanţe şi a ilecLrat că le, preferă impositul pe venit. D. I. C. Brătianu pâriseşce salt furios. D. N. Dioosncea susţine propune­rile guvernului. întrunirea s’a separat iară a se *­­jurge D vr’un résultat, şi s’a dech » se ţinea o nouă întrunire sstá sér? Vineri. — Cetim în Epoca . Lupta de ieri t*era »nunţA că gu­vernul, în provede­rea unui resbel a’ar fi adresat U opoaiţ uae, o­rindu’ a lua puterea. Seli oposiţ*unii, adaogă acelaş tjivr, s &a adunat spre a discuta a­c­esti ctstiune, lutru cât privesce pe şt fii partidu Iul liberal-conserviitor, suntem îi posiţ­une de afirma că acastă scrie­­ neîntemeiată. — De câtva timp deja guveraui uroju­resce negocinţiunl cu guvernul german pentru a obţinea unele mo­­dificeţiuni în tarifele convenţiunii co­merciale cu Germania. Aceste negociftţiuni sunt aproape sfârşite, Germania consimţind a face ■nodificiţiuuile cerute. Actul în cestiune trebue să fie is­călit H1j1 s»a mâne. — 0(josiţiune» din Cameră a avut Drncita idei ca a face un project! de lega pentru ca lista juraţilor să fie tr*să D sorț* în public. Acest project va fi adus la C*meră firă Intârcjiare. — Guvernul nostru a hotârît să *rom»ndeze în străinătate mal multe oase torpile. Mai multe oferte iu fost făcute d*ji de mal multe case din străinătate. — D. N Creţulescu a sosit în ca­pitală, venind din Paris. — In întrunirea secretă ţinută de «n&joritâţile guvernjAmentale, D N»eu % n fi’turisit un deficit de 6 pănă U 7 orii ane. Persona competente care 40 urmărit de aproape mersul opera­ţiunilor testulului public, D. Cirp ntre alţii, socot că deficitul se va rădica la cel puţin 9 milioaae . Raportul comitetului delegaţilo­r asupra leg­i pentru stăvilirea cumu­lului a fost depus ieri pe biuroul Camerei şi înscris la ordinea pielei. — Ni se asigură că la întrunirea secretă de astă bere vor fi chiemaţi şi membrii minorităţilor — Cetim în Lupta . Scrie­a dată sub reservă de noi îi privinţa încercărilor ce primul-cuinis­­ru face pe lângă oposiţiune să con­firmă în parte. D. I Bratu nu dortsce ca la eve­nimentele ce tu a se petrece sa par­­ticipe şi opoziţiunea. Cu alte cuvinte! el să guverneze, vise cu concursul şi al opos­­iunii. In acest scop s’au făcut oare-care demersuri pe lânga D. Vernescu. A­­i ceste demersuri sunt cu totul preli frâne, voi gândi tot astfel . Sper că nu te îndoiescl... — Nu, nu me Indoutse... Ast-ftl te iubesc cum meriți a fi iubită, tu algerul meu­ curat și fără petâ, tu dulcea^și singura mea consolațiune... tiatrîuul urcă pflna 1* buzele selt plecate blondul cap al junei fete și’i acoperi eu lungi sărutări fruntea și părul. — Ce ai sa ml ceri ? relua Blanca — Secretul mimel lele. . — Sunt gata a ț»’l spune. — lubescl pe Raul de Simeuse ? Fără a cana a acar a o suta parte dmir o eetiiLda. juna­­­eta împunse: — Il iubesc... — Il cunoscl bine, nu e așa ? — Crt d cel puțin a­l cundsce bine... Ași jura ca­stul e bun și leal tot a­șa precum ași jura ca ești D tea leal și bun... — Și nu te îndouesci de amorul seu . — După cum nu mă îndouesc de al roea. — Atunci venji fericirea întrigei tele vieți în o casătoria cu el?... — Inima și sufletul mul îmi spun atesta — Știi că Marcel de Labardèi m­i-a cerut rafina tea pentru Raul? — Da, bun tată, sc . .. — Și seii ffiraiudouélft ce am răs-! puns ?. . — Ai răspuns prin un consimţimint, dar acel consimţimint era subordonat de D-tea cocsin ţin îutulul aurorei mele Şt­iii inse că Diana a raspun­s prin un refus ? — Cunoşt­i tu motivul acelui refus ? — Nu, Diana a refusat de a mi­­ spune. — Ei bine, copila mea, acel mo­tiv, orricare ar fi, e acum fără inte­res pentru noi... — Cum ? strigă Blanca cu bucu­ria. Ce vrei să aib­i o tată? Mi se pare că te înțeleg, și cu toate a­­ceste mi-a frică a pune visul meu în locul realității și *’mi crea o durerosă decepțiune. — No, nu, scumpă copila, nu te înșeli, ai gâcit ceea ce vrea­u sa cjic,. Mjtivde retușului Dianei ne importa puțin de aci inaime, de air,­ce vom trece peste cois.mțiminlul s.u. Bianca arunca amindoue brațele sale in jurul gâtului D lui de Bresle* și A îmbrățişa mult, murmurând cu o efusiune plina de delir : — O ! bun tată, cât esci de bun ! — Deci, relua tă’rînu), ci­­atona tea cu linul dt Bimeuse e lucru n­o­­tarit... numai, adaoae el a­mbind, pun diondițiune la aicatâ cfsator­e. — Care ? — Ca b* se iscă fără iiiuNo întâr-l (jiare, după timpul strict necesar pen*| tru îndeplinirea formalităților legala.1 — A ! nu cer nici eu mal mult ! strigă Blanc» cu o naivitate ce aduse un nou zimbet pe buzele bătrînului. — Ar fi urgent, continuă el, ca sâ pot vedea «stacj1 chiar pe D nil de Libaidei și de Simeuse, spre a vorbi cu el de arangeamentele și de dispo­­s­i­unile ce trebuie luate. — Nimic mai uşor... voi suna, şi vei da ordin unui servitor să se urce pe cal şi să se ducă la vila Libardèa. — Da, aşa. — Dacă îşi scrie un cuvint ? — Cui ? lui Raul ?. . — O ! nu, murmură Blanca roşind uşor pentru a doua oară, D-lui de Labardèa. — Ei bine, fă... «

Next