Vocea Covurluiului, februarie 1887 (Anul 15, nr. 3263-3286)
1887-02-14 / nr. 3274
-—....I. ^ -■ J*»- — ■ —« ROMA, 24 Februarie —Noul cabinet se in prrsenta Camereî Sâmbătă ROMA, 24 Februarie. — Diareic oposiţiuniî declari că Italia nu mai are nimic de aşteptat de la alianţa austro-germană. Interesele ţarei cer o înţelegere cu Francia. DARMSTADT, 24 Februarie. - Boala principelui Alexandru de Battemberg este foarte grată Díj* nisce accese de friguri silesc pe principe să’și întrerupă căletoria în Italia. Ajuns la Paris, medicul seu particular, vélje ad cá ból devine mal serioasa, îl alcătui să se ducă la Darmatadt, câci se temea ca principele să nu aibă friguri tifoide. A tte'sa bHrbao loin telegrafier p3g IU VOCEA COVURLUIULUI GAJA 7 , 13 Februarie 1SS7, Mâne se termină sesiunea ordinară a Corpurilor legiuitore. Ea s’a prelungit încă pe o lună, spre a se mai prelungi apoi pe o altă lună, spre a nu se perde bunul obiceiu, și încă și mănos, de a se ţinea sesiunile Camerelor câte 6 luni pe an. Ştim că aceste prelungiri se fac de onorabilii din majoritate numai în vederea de a încasa cât mai mult posibil diurna, şi nu ştim ce remediu s’ar putea aduce acestei aplecări rapace a onorabililor din majoritate. Am propune sistemul din Francia de a se da deputaţilor şi senatorilor o remuneraţiune fixă pe an, dacă exemplele date de representanţii noştri ne ar face să întrevedem speranţa că ei s ar aduna o lună sau două, ar vota ceea ce li s ar cere şi s’ar duce acasă. Dar ne temem ca cu sistemul acesta onorabilii să nu se mărginescă a incasa regulat remuneraţiunea, fară a da vreo data pe la şedinţe. Recunoscutul ca nu vedem remediu, trebue sa luam lucrurile aşa cum sunt. Aşa fiind am întreba pe membrii Adunărilor noastre ce lucrări extraordinare au îndeplinit in cele trei luni trecute de sesiune de n’au avut timp să voteze macar budgetele ? Cari sunt numeroasele legi ieșite din faurăria legiuitoare ? Acum două septemâni am aratat că nu sunt de cât una sau doue legi votate. A ! dar uităm interpelările nesuferit de multe a oposițiunii. De o lună dezile vnse nu se mai pomenesce nici de zare de interpelare a oposiţiuniî. Şi tocmai în acest timp nu s’a făcut aproape nimic. Cu ce s'au ocupat Camerele în acest timp ? Cu lucrări în secţiuni, de unde n a ieşit nimic, cu indigenate, cu pensiuni şi alte lucruri mărunte. Uitam legea comunala vise, pe care Camera s a apucat s’o voteze de câtevajile. Se voteaza din ea câte două sau trei articole pe zii, așa că vor trebui vr’o douî ani în șir de sesiune spre a se putea vota în totul. Acesta este proba cea mai patentă de piroteala în care a cerut colectivitatea, piroteala prevestitoare a morţii. Desorganisare, desagregare, desgust de lucru, tote simptome reu prevestitoare. Nimic nu mai merge, totul se târcece cum dă D-treu de astî pe mâne. Cât despre ţară, va merge şi ea tot cum va da D-treu. — Cu trenul da asera au plecat L Bucureşdi Duilu Mâraescu, NBU reraberg şi procuror general Sărâţeanu - ■ '■ —1 ——--'•grggy 'I O xcxxhâb locată. — D. Stefan Ciuntu, comerciant din oraşul nostru, s& fost decorat de M. S sultanul cu ordinul Medjidie A IV. — Ieri s’a judecat la Curtea de Apel, secţ 1, procesul dintre comuta neatra cu bani berii Cohn & Reinach din Paris, dtţmnetoril % 536 obl*g* ț uni de ale egouriior, cari cereai* pUta cupoanelor acestor obligaţiuni ş* tragerea lor la sorţi. Avoraţii comunei erru Dmul Al Lhov*rii şi G Mârzescu, iar a bamlirilor D. N Blaremberg. Curtea a admis cererea coniUDel de a se anula judecarea *cestui proves pm* ia judecarea în fond a proc sului dintre comună și antreprt nor. Oxoxxloc* irhtexlera* — In întrunirea majorității ce r avut loca-1 altă searâ la Sîuri D. Nacu ministru al finanțelor, a mărturisi* că deficitul budgetar al fxtreițiulu curent se rădica la 6-7 dilioane. Pentru acoperirea lu’ a propus unul din arată orele două sisteme : A se pune o decime asupra tuturor inpositelor directe şi indirecte şi a se rădica la 10 °/0 rt ţinerile «eu pr* funcţionarilor publici şi particulari. S*»n a se spori impositul personal divisând pe contribuabili în şese categorii, din cari cea mai mică va plat 18 lei pe an, iar cea mai mare 96 lei D. Em. Porumbscu a combătut propunerile ministrului, amintind c£ anul trecut guvernul a recunoacut die nU e bine a se spori impositele, D. I Codrescu s’a pronunţat a se tacție contra celor două sisteme ministrului de finanţe şi a ilecLrat că le, preferă impositul pe venit. D. I. C. Brătianu pâriseşce salt furios. D. N. Dioosncea susţine propunerile guvernului. întrunirea s’a separat iară a se *jurge D vr’un résultat, şi s’a dech » se ţinea o nouă întrunire sstá sér? Vineri. — Cetim în Epoca . Lupta de ieri t*era »nunţA că guvernul, în provederea unui resbel a’ar fi adresat U opoaiţ uae, orindu’ a lua puterea. Seli oposiţ*unii, adaogă acelaş tjivr, s &a adunat spre a discuta acesti ctstiune, lutru cât privesce pe şt fii partidu Iul liberal-conserviitor, suntem îi posiţune de afirma că acastă scrie neîntemeiată. — De câtva timp deja guveraui urojuresce negocinţiunl cu guvernul german pentru a obţinea unele modificeţiuni în tarifele convenţiunii comerciale cu Germania. Aceste negociftţiuni sunt aproape sfârşite, Germania consimţind a face ■nodificiţiuuile cerute. Actul în cestiune trebue să fie iscălit H1j1 s»a mâne. — 0(josiţiune» din Cameră a avut Drncita idei ca a face un project! de lega pentru ca lista juraţilor să fie tr*să D sorț* în public. Acest project va fi adus la C*meră firă Intârcjiare. — Guvernul nostru a hotârît să *rom»ndeze în străinătate mal multe oase torpile. Mai multe oferte iu fost făcute d*ji de mal multe case din străinătate. — D. N Creţulescu a sosit în capitală, venind din Paris. — In întrunirea secretă ţinută de «n&joritâţile guvernjAmentale, D N»eu % n fi’turisit un deficit de 6 pănă U 7 orii ane. Persona competente care 40 urmărit de aproape mersul operaţiunilor testulului public, D. Cirp ntre alţii, socot că deficitul se va rădica la cel puţin 9 milioaae . Raportul comitetului delegaţilor asupra legi pentru stăvilirea cumulului a fost depus ieri pe biuroul Camerei şi înscris la ordinea pielei. — Ni se asigură că la întrunirea secretă de astă bere vor fi chiemaţi şi membrii minorităţilor — Cetim în Lupta . Scriea dată sub reservă de noi îi privinţa încercărilor ce primul-cuinisru face pe lângă oposiţiune să confirmă în parte. D. I Bratu nu dortsce ca la evenimentele ce tu a se petrece sa participe şi opoziţiunea. Cu alte cuvinte! el să guverneze, vise cu concursul şi al oposiunii. In acest scop s’au făcut oare-care demersuri pe lânga D. Vernescu. Ai ceste demersuri sunt cu totul preli frâne, voi gândi tot astfel . Sper că nu te îndoiescl... — Nu, nu me Indoutse... Ast-ftl te iubesc cum meriți a fi iubită, tu algerul meu curat și fără petâ, tu dulcea^și singura mea consolațiune... tiatrîuul urcă pflna 1* buzele selt plecate blondul cap al junei fete și’i acoperi eu lungi sărutări fruntea și părul. — Ce ai sa ml ceri ? relua Blanca — Secretul mimel lele. . — Sunt gata a ț»’l spune. — lubescl pe Raul de Simeuse ? Fără a cana a acar a o suta parte dmir o eetiiLda. junaeta împunse: — Il iubesc... — Il cunoscl bine, nu e așa ? — Crt d cel puțin al cundsce bine... Ași jura castul e bun și leal tot așa precum ași jura ca ești D tea leal și bun... — Și nu te îndouesci de amorul seu . — După cum nu mă îndouesc de al roea. — Atunci venji fericirea întrigei tele vieți în o casătoria cu el?... — Inima și sufletul mul îmi spun atesta — Știi că Marcel de Labardèi mi-a cerut rafina tea pentru Raul? — Da, bun tată, sc . .. — Și seii ffiraiudouélft ce am răs-! puns ?. . — Ai răspuns prin un consimţimint, dar acel consimţimint era subordonat de D-tea cocsin ţin îutulul aurorei mele Ştiii inse că Diana a raspuns prin un refus ? — Cunoşti tu motivul acelui refus ? — Nu, Diana a refusat de a mi spune. — Ei bine, copila mea, acel motiv, orricare ar fi, e acum fără interes pentru noi... — Cum ? strigă Blanca cu bucuria. Ce vrei să aibi o tată? Mi se pare că te înțeleg, și cu toate aceste mi-a frică a pune visul meu în locul realității și *’mi crea o durerosă decepțiune. — No, nu, scumpă copila, nu te înșeli, ai gâcit ceea ce vreau sa cjic,. Mjtivde retușului Dianei ne importa puțin de aci inaime, de air,ce vom trece peste cois.mțiminlul s.u. Bianca arunca amindoue brațele sale in jurul gâtului D lui de Bresle* și A îmbrățişa mult, murmurând cu o efusiune plina de delir : — O ! bun tată, cât esci de bun ! — Deci, relua tă’rînu), ciatona tea cu linul dt Bimeuse e lucru notarit... numai, adaoae el ambind, pun diondițiune la aicatâ cfsatore. — Care ? — Ca b* se iscă fără iiiuNo întâr-l (jiare, după timpul strict necesar pen*| tru îndeplinirea formalităților legala.1 — A ! nu cer nici eu mal mult ! strigă Blanc» cu o naivitate ce aduse un nou zimbet pe buzele bătrînului. — Ar fi urgent, continuă el, ca sâ pot vedea «stacj1 chiar pe D nil de Libaidei și de Simeuse, spre a vorbi cu el de arangeamentele și de disposiunile ce trebuie luate. — Nimic mai uşor... voi suna, şi vei da ordin unui servitor să se urce pe cal şi să se ducă la vila Libardèa. — Da, aşa. — Dacă îşi scrie un cuvint ? — Cui ? lui Raul ?. . — O ! nu, murmură Blanca roşind uşor pentru a doua oară, D-lui de Labardèa. — Ei bine, fă... «