Vocea Covurluiului, septembrie 1887 (Anul 15, nr. 3435-3459)

1887-09-11 / nr. 3443

, XV. — Nr. 8.443. 10 BANI EXEMPLARUL. cţiunea : 15 str. Id­arc VINERI. 11 SEPTEMBRIE 1687. anuncih linia petit Ptjgina IV : 40 bu I III : 80 » S­EKTlyN I i reclame tu III : Sebum Cronici : 3 lei epe firile se fac cu it Însemnat, trisori un­rancal« elusâ. — Anice nepublicate nu se n­apoesc. APARE IN TOATE piLfcLE Ou LUCRU. | Administraţiunea : 15, str. Mare. i Xel© g'xs.xn. » Jiciul part. al .Vocii Covurlulului« AGENȚIA HAVAS. », 21 Septembrie. — Răs­unei depeșl ee mun'cipali- Roma îl trimisese ca prile­­n rsArii lui 20 Septembrie 1870, telegrafist primarului spre unii pentru simțimintele ce alitatea îl exprimase, 41(^ad A 4* de nemuritoare amintire asemene sA confirme orașului rârile constante ce formeazâ ca în era nonă început* U 20 ia­­rie 1870 să regàseacâ strălu­­cehiei sele măriri. Aceasta so­­­casiune a vieței sele s’* in­­tutr’un mod admirabil. Intr’o rare fericită și apropiat*, Roma a lumii cA, prin desvoltarea­­ a instituțiunilor sele, ea poate ea tuturor acelora ce vor veni c omagiQ Papei o ospitalitate Asi onorabila, si sA fie In ace­­;i ip capitala unul popor liber tc FIA, 21 Septembrie. — Inci­­d­u Rusn­uck este închis dt­ G^ruiam* s’a declarat satis lete d^cUraţiunile făcute de­­ personagie ale oposiţiunii 41' i, în tftţa măsurilor luate de ele se vor absţinea de la ale­­uvernul primesce raporturi din pArţi ale provinciei, spunead ierosî »genți al D lor Z»nkoif aveloff percurg țâr#, f&iend audă în favoarea partidului lor. IHCH, 21 Septembrie.— Z­iarul­ui Nachrichten anunţa, că D. de und. care a sosit din Berlin di­minaţă, a avut o lungă întreţinere cu D. de Nel­dorf, ce cede aci de câte­va zile* BERLIN, 21 Septembrie. — Din causa timpului orit, împăratul renunţa a merge la Gransse pentru a asista la manevre. AGENTIA LIBESA ■t _ VIENA, 21 Septembrie. — Medi­cal primar al spitalului cel mare, D-lui Linger, s’* otrăvit in urma u­nui conflict ce a avut cu directorul etfeOilimentului, FESTA, 1i Septembrie. — Doud­­sute de persone, ce* ma i mare parte consilieri municipali, industriaşi, ve­terani de la 1648 şi studenţi, s’au dus ieri acra în Cracovia pentru a asista la sărbarile cari vor avea loc in acest oraş. Vice­primarul şi comtele Zichy au plecat şi ei în Cracovia, unde li se pregateşce o primire splendida. VIENA, 21 Septembrie. — Zd­en­­tky, autorul furtuiul comis i* posta u.a V«cu», a fost trimis mamntea cur­­\ l cu jurați și a declarat înainte* ju­rutul ca a luat membru »1 »soc ațiu uit *uU germane și pansiaviste. Apusatul pretinde a fi furat banii din ordinul sefului seu. Acest pretext curios este neapărat mincinos. POLA, 21 Septembrie.— Amirali­tatea a dat o mare Barbare In onoarea escadid acglese BERLIN, 21 Septembrie. — Libe­ralii şi conservatorii vor depune în Reithstag un proiect de lege tinzând să f­a­ce la 5 ani perioada legislativă. BERLIN, 21 Septembrie. — Tra­tatul fâcând împărţirea insulelor Sa­moa între Anglia, Germania şi Ame­rica va fi publicaat în curând. CONSTANTINOPOLE, 21 Sep­tembrie. — Su­d-paşa a promis D-lui Mijatovici, agent diplomatic al Ser­biei, că Porta va ratifica nouă con­­venţiune turco serbă, PESTA, 21 Septembrie.—D. Taszi, preşedintele consiliului, a ţinut ca­­t«4L Un discurs program înaintea a­­legătorilor sei la Grosswerdein. D Tissa a vorbit asupra politicei sale financiare, asupra reformelor ce­rute relativ la sistemul administrat precum şi despre alte cestiuni interne. CONSTANTINOPOLE, 21 Sep­tembrie. — După ultimele decisiuni ale Porţei, se asigură că guvernul o­­toman va intra în negociări directe cu Rusia in privinţa afacerilor bul­gare. PARIS, 21 Septembrie.— D. Jules Ferry a primit Invitarea de a lua parte la deliberările în privinţa resoluţiuni­­lor de luat faţă cu situaţiunea poli­tică actuală. Vechiul președinte al consiliului va sosi in curând. PARIS, 21 Septembrie. — Circulă sgomotul că D. Rouvier, președintele consiliului, va rosti în curând un dis­­curs prin care va declara că guver­nul va rupe cu dreapta. Primul mi­nistru va încerca să concentreze toate elementele republicane. CONSTANTINOPOLE, 21 Septem­brie—Puţina resistenţă ce opune Tur­cia politicei orientale a Rusiei provine din aceea că se teme de represaliele acesh-I d^n urmă puteri în Asia mică și de punerea U ordinea 4^eI * in­demnității de rasboiu datorită de dina» de la 1877. ST PETERSBURG, 21 Septem­brie.— nNovoe Vremja vorbindj de a­­facerile bulgare,­­Jute că Bulgaria ere perdută pentru Rusia, de oare-ce Turcia, Austria şi Italia proteg pe faţă pe principele de Coburg. COPENHAGA, 21 Septembrie. — Ţsrul va sta aici pănă­­ sfârşitul lui Octombrie. Ragele Suediei va scai in curând spre al tace o vist­ă. A 34 vedea ultime golrî telegrafice pag. IH. Oxo­raica, locsU.sc — Consiliul comunal, convocat ieri ia 4 ore în ședință, nu s’a putut în­truni în uamer. Viitoarea ședință s’a fixat pe mâne. Vineri, U 4 ore. — De două lun!, abia astă nopte a plouat In oraşul nostru. A4i tim­pul e noroa. — D. I Tatsiu, comisarul desp . IV, şi D. A. Popovici, comisarul d­sp. V, atL fost schimbaţi unul în locul altuia. ■— Instalarea telefoanelor între po­liţii, comanda de pompieri şi cele cinci comisii e aproape gata. iclt .VOCII COVURLUIULUI* «APASTEA S-A-tX îl FAMENTUL UNEI LOGODNICE. PARTEA IU. Drodnica Condamnatului XV. (6 rmnare). ►I dupA ce sărută cu respect de­li înurăiușate a amical Bluetei, ierse spre acesU, și amîndoul n i cn neliniște p*șii junei fete a pte. 1 scoborînd strada, hotă­rî fermă, sosind lângă poartA fi­­­iu-se de o dată, feră îndoueli n­­erpelarea sentinelei. Ia adevăr facționarul își părârli ghe­­rila. Lumina felinarului ofili asupra pușcei sele, pe a cărei baionetă o făcu să scînteieze, apoi soldatul se întoarse sub adăpostul șed, și D-stra de Mii­­lunges dispăru pe portița practicată în poarta cea mare, a cărei vedere face să Intre fiori în sufletul rea-fâcato­rilor.­ Totul reușise. D-stra de Millanges era în închi­­soare ! Bluett, transportată, se plecă spre Meriadeik. — Eroi bun, murmură ea. Acesta apucă pe juna feta în Iinte, și sub cerul întunecos, în bubuitul tempestei, îi dădu un sărutat înfocat. — Cred,­­ el, că pe acesta nu lam furat. 75 — Indépendance roumaine spune că se face că primul ministru ar fi răspuns la telegrama unui colectivist influent, care se plângea contra­ră­ XVI, locunturată cu dantele negre, dar cu ochiul strălucitor sub vălul său ca un astru între nişte nori negri, D-ţara de Millanges traversase spa­ţiul ce o separa de închisoarea întu­­necosă, de inchisoarea mortală in care era închis mult iubitul ei, acel care era tot sufletul seu, teta viaţa sea ! A spune ceea ce simţi*­in acel mo­ment suprem ar fi imposibil. Ea a­­lungase din spiritul seu ori­ce altă pr^ocupaţiune. Nu se mai gândit 1* tatăl seu nici 1* neliniştile ce putea a vea aflând disp^riţ mnes sea Nu se gândit nici la reputaţiunea sea, U consecuenţele ce putea avea pentru ea fuga sea. Avea inima plină de din­eul... numai de dînsul... și avea nu­mai o temere, aceea de a nu fi îm­pedecată prin vr’un accident oare-care de a’l vedea. Sufletul seu trecuse deja zidurile închisorii, sufletul seu­­ vedea trist, singur, desperându-se în celula sea strimtă, g6lă și desolată, unde ea era să apară ca o lumină ceresot care o va ilumina cu totul. Sub imperiul acestei visinci îna­inta încet, ca în extas, şi strigătul sentinelei o făcu să tresară şi să scoată o mică exclamaţiune de spaimă Dar îşi reveni îndsta, şi credinciosă recomandiţiuni Iul M­riadei­­, conti­nuă a înainta spre închisoare. Soldatul ieși din gherilă. Păru surprize de a vedea dinain­tea lui o femee tînăra, ereg­ufă, și care părea, cu tot vălul său, foarte fru­­moasa. Luă un ton mai dulce și tiăiae : — Pe cine căutați, D­aora .

Next