Vocea Covurluiului, septembrie 1887 (Anul 15, nr. 3435-3459)
1887-09-11 / nr. 3443
, XV. — Nr. 8.443. 10 BANI EXEMPLARUL. cţiunea : 15 str. Idarc VINERI. 11 SEPTEMBRIE 1687. anuncih linia petit Ptjgina IV : 40 bu I III : 80 » SEKTlyN I i reclame tu III : Sebum Cronici : 3 lei epe firile se fac cu it Însemnat, trisori unrancal« elusâ. — Anice nepublicate nu se napoesc. APARE IN TOATE piLfcLE Ou LUCRU. | Administraţiunea : 15, str. Mare. i Xel© g'xs.xn. » Jiciul part. al .Vocii Covurlulului« AGENȚIA HAVAS. », 21 Septembrie. — Răsunei depeșl ee mun'cipali- Roma îl trimisese ca prilen rsArii lui 20 Septembrie 1870, telegrafist primarului spre unii pentru simțimintele ce alitatea îl exprimase, 41(^ad A 4* de nemuritoare amintire asemene sA confirme orașului rârile constante ce formeazâ ca în era nonă început* U 20 iarie 1870 să regàseacâ strălucehiei sele măriri. Aceasta socasiune a vieței sele s’* intutr’un mod admirabil. Intr’o rare fericită și apropiat*, Roma a lumii cA, prin desvoltarea a instituțiunilor sele, ea poate ea tuturor acelora ce vor veni c omagiQ Papei o ospitalitate Asi onorabila, si sA fie In ace;i ip capitala unul popor liber tc FIA, 21 Septembrie. — Incidu Rusnuck este închis dt G^ruiam* s’a declarat satis lete d^cUraţiunile făcute de personagie ale oposiţiunii 41' i, în tftţa măsurilor luate de ele se vor absţinea de la aleuvernul primesce raporturi din pArţi ale provinciei, spunead ierosî »genți al D lor Z»nkoif aveloff percurg țâr#, f&iend audă în favoarea partidului lor. IHCH, 21 Septembrie.— Ziarului Nachrichten anunţa, că D. de und. care a sosit din Berlin diminaţă, a avut o lungă întreţinere cu D. de Neldorf, ce cede aci de câteva zile* BERLIN, 21 Septembrie. — Din causa timpului orit, împăratul renunţa a merge la Gransse pentru a asista la manevre. AGENTIA LIBESA ■t _ VIENA, 21 Septembrie. — Medical primar al spitalului cel mare, D-lui Linger, s’* otrăvit in urma unui conflict ce a avut cu directorul etfeOilimentului, FESTA, 1i Septembrie. — Doudsute de persone, ce* ma i mare parte consilieri municipali, industriaşi, veterani de la 1648 şi studenţi, s’au dus ieri acra în Cracovia pentru a asista la sărbarile cari vor avea loc in acest oraş. Viceprimarul şi comtele Zichy au plecat şi ei în Cracovia, unde li se pregateşce o primire splendida. VIENA, 21 Septembrie. — Zdentky, autorul furtuiul comis i* posta u.a V«cu», a fost trimis mamntea cur\ l cu jurați și a declarat înainte* jurutul ca a luat membru »1 »soc ațiu uit *uU germane și pansiaviste. Apusatul pretinde a fi furat banii din ordinul sefului seu. Acest pretext curios este neapărat mincinos. POLA, 21 Septembrie.— Amiralitatea a dat o mare Barbare In onoarea escadid acglese BERLIN, 21 Septembrie. — Liberalii şi conservatorii vor depune în Reithstag un proiect de lege tinzând să face la 5 ani perioada legislativă. BERLIN, 21 Septembrie. — Tratatul fâcând împărţirea insulelor Samoa între Anglia, Germania şi America va fi publicaat în curând. CONSTANTINOPOLE, 21 Septembrie. — Sud-paşa a promis D-lui Mijatovici, agent diplomatic al Serbiei, că Porta va ratifica nouă convenţiune turco serbă, PESTA, 21 Septembrie.—D. Taszi, preşedintele consiliului, a ţinut cat«4L Un discurs program înaintea alegătorilor sei la Grosswerdein. D Tissa a vorbit asupra politicei sale financiare, asupra reformelor cerute relativ la sistemul administrat precum şi despre alte cestiuni interne. CONSTANTINOPOLE, 21 Septembrie. — După ultimele decisiuni ale Porţei, se asigură că guvernul otoman va intra în negociări directe cu Rusia in privinţa afacerilor bulgare. PARIS, 21 Septembrie.— D. Jules Ferry a primit Invitarea de a lua parte la deliberările în privinţa resoluţiunilor de luat faţă cu situaţiunea politică actuală. Vechiul președinte al consiliului va sosi in curând. PARIS, 21 Septembrie. — Circulă sgomotul că D. Rouvier, președintele consiliului, va rosti în curând un discurs prin care va declara că guvernul va rupe cu dreapta. Primul ministru va încerca să concentreze toate elementele republicane. CONSTANTINOPOLE, 21 Septembrie—Puţina resistenţă ce opune Turcia politicei orientale a Rusiei provine din aceea că se teme de represaliele acesh-I d^n urmă puteri în Asia mică și de punerea U ordinea 4^eI * indemnității de rasboiu datorită de dina» de la 1877. ST PETERSBURG, 21 Septembrie.— nNovoe Vremja vorbindj de afacerile bulgare,Jute că Bulgaria ere perdută pentru Rusia, de oare-ce Turcia, Austria şi Italia proteg pe faţă pe principele de Coburg. COPENHAGA, 21 Septembrie. — Ţsrul va sta aici pănă sfârşitul lui Octombrie. Ragele Suediei va scai in curând spre al tace o vistă. A 34 vedea ultime golrî telegrafice pag. IH. Oxoraica, locsU.sc — Consiliul comunal, convocat ieri ia 4 ore în ședință, nu s’a putut întruni în uamer. Viitoarea ședință s’a fixat pe mâne. Vineri, U 4 ore. — De două lun!, abia astă nopte a plouat In oraşul nostru. A4i timpul e noroa. — D. I Tatsiu, comisarul desp . IV, şi D. A. Popovici, comisarul dsp. V, atL fost schimbaţi unul în locul altuia. ■— Instalarea telefoanelor între poliţii, comanda de pompieri şi cele cinci comisii e aproape gata. iclt .VOCII COVURLUIULUI* «APASTEA S-A-tX îl FAMENTUL UNEI LOGODNICE. PARTEA IU. Drodnica Condamnatului XV. (6 rmnare). ►I dupA ce sărută cu respect deli înurăiușate a amical Bluetei, ierse spre acesU, și amîndoul n i cn neliniște p*șii junei fete a pte. 1 scoborînd strada, hotărî fermă, sosind lângă poartA fiiu-se de o dată, feră îndoueli nerpelarea sentinelei. Ia adevăr facționarul își părârli gherila. Lumina felinarului ofili asupra pușcei sele, pe a cărei baionetă o făcu să scînteieze, apoi soldatul se întoarse sub adăpostul șed, și D-stra de Miilunges dispăru pe portița practicată în poarta cea mare, a cărei vedere face să Intre fiori în sufletul rea-fâcatorilor. Totul reușise. D-stra de Millanges era în închisoare ! Bluett, transportată, se plecă spre Meriadeik. — Eroi bun, murmură ea. Acesta apucă pe juna feta în Iinte, și sub cerul întunecos, în bubuitul tempestei, îi dădu un sărutat înfocat. — Cred, el, că pe acesta nu lam furat. 75 — Indépendance roumaine spune că se face că primul ministru ar fi răspuns la telegrama unui colectivist influent, care se plângea contrară XVI, locunturată cu dantele negre, dar cu ochiul strălucitor sub vălul său ca un astru între nişte nori negri, D-ţara de Millanges traversase spaţiul ce o separa de închisoarea întunecosă, de inchisoarea mortală in care era închis mult iubitul ei, acel care era tot sufletul seu, teta viaţa sea ! A spune ceea ce simţi*in acel moment suprem ar fi imposibil. Ea alungase din spiritul seu orice altă pr^ocupaţiune. Nu se mai gândit 1* tatăl seu nici 1* neliniştile ce putea a vea aflând disp^riţ mnes sea Nu se gândit nici la reputaţiunea sea, U consecuenţele ce putea avea pentru ea fuga sea. Avea inima plină de dineul... numai de dînsul... și avea numai o temere, aceea de a nu fi împedecată prin vr’un accident oare-care de a’l vedea. Sufletul seu trecuse deja zidurile închisorii, sufletul seu vedea trist, singur, desperându-se în celula sea strimtă, g6lă și desolată, unde ea era să apară ca o lumină ceresot care o va ilumina cu totul. Sub imperiul acestei visinci înainta încet, ca în extas, şi strigătul sentinelei o făcu să tresară şi să scoată o mică exclamaţiune de spaimă Dar îşi reveni îndsta, şi credinciosă recomandiţiuni Iul Mriadei, continuă a înainta spre închisoare. Soldatul ieși din gherilă. Păru surprize de a vedea dinaintea lui o femee tînăra, eregufă, și care părea, cu tot vălul său, foarte frumoasa. Luă un ton mai dulce și tiăiae : — Pe cine căutați, Daora .