Vocea Covurluiului, noiembrie 1887 (Anul 15, nr. 3486-3511)

1887-11-21 / nr. 3503

ANUL XV. tr-"- — kSONAMENT pentru România P» w M . . . 30 lei 6 luni . . . io « /«!$'{ pag. IV premiul fent abonaților pentru atiavnatate 8 un an . , 34 lei • 6 luni ... 17 * Abonansentel i« »e ln Gal&|i la Ad» iniatrațiunea 4*Jiru' »i, in districte la bin* »tmle postale. 3 503. 10 ii ANI EXEMPLARUL, SAMI!ATA, 21 NOUEMBRIE 1857. * N tr N C IC linia petit Pagina IV : 40 bani , Hij 80 . I N S RR T r U N l |! RECLAME l’agit* ] ! I : 80 bani La Cronica : 2 lei Repedune se fac cu rabat însemnat. Scrisori netraneala rc refusa, — Artico­­lele nepublicate au st inapoesc, Redacţiunea: 15 str. Mare. 1 APARE IN TOATE ptLELE DE LUCRU. | Adttiinistratiimea : 15. str. Mare. i'©i©är2Si,3an.6 Serviciul part, al »Vocii Covurluiului* AGENTIA HAVAS. BUGURESCI, 1 Decembrie. —In edința de ai|î a Camerei primul m­i­­listru » declarat că nu poate comu­ne* dosarele de U ministeriul cc esbel cerute de D. N. Fieva pentru interpelarea ce a anunţat. Sa decide a se lua Luni în des­­atere proiectul de răspuns la dis­­ursul tronului. — Senatul a lucrat în secţiuni. MARSILIA, 1 Decembrie. — Im­­iftratul Brasiliei a părăsit Marsilia p­entru a se duce la Talon. De acolo a merge să iizitize şantierele de con­­trucţiune ale Seyaei şi să puie pri­­nul cuib al vaporului La Flata, care, pre amintire­a visite! împaratului, va da de acum înainte numele de Bra­illa. Don Pedro se va întorce la Mu­­ha chiar »4, de unde trebue s& o îmbarce pe vaporul Moeris­ cu des­­inaţiune AlexandrU. LONDRA, 1 Decembrie. — Stare»­ordului Lyons continuă a inspir« o nare neliuşite, CONSTANTINOPOLE, 1 Decem­­­r ie. —■ Autorităţile bulg&reşcl au edat guvernului otoman pe doui ld*ţi turci şi un ofiţer, cari deser­­ud, trecuseră ta Ruppelia. Se crede ii că scopul guvernului bulgar e de obţinea ca Part* din parte’l să pre­­sa pe autorii loviturii de la E*ky ‘gr*, cari au fost puși în libertate ilar de la sosirea lor la Constanți­­opole. LONDRA, 1 Decembrie. — Times iu crede într’o adesiune formală a Au glitt­r ! la tripla alianți, câcî ar­­fi contrară atât reguli politice și di­plomatice de curând adoptată de ca­binetul reginei, cât şi exigenţelor u­­nui guvern popular. Totuşi­­ziarul Cetăţii crede că asi­gurările date de cabinetul din Lon­dra au­ trebuit să satisfacă pe deplin pe Austria şi Italia, PARIS, 1 Decembrie. — In con­siliul ce s a ţinut astă dimineața, D. Gie­y a informat pe miniștri că, si­­tuațiunea schuabându-se, nu va fam­ifcji nici o comunicare Camerei. D. Rouvier va anunța numai Ca­merei câ cabinetul demisionezi din Î10. Se asigură că D. Uhévy va forma un nou cabinet. CONSTANTINOPOLE, 1 Decem­brie.’— După un svon ce a devenit periodic, situaţiunea marelui vizir ar fi şovăitoire. Ceea ce a dat nsşcere acestui svon a că tx-marele vizir Said-paşa a fost alieraat de curând de mai multe ori de sultanul, AGENŢIA LIBERA PESTA, 1 Decembrie. — Se răs­pândise gronsonul că mari furturi de tablouri ar fi avut loc în teatrunle naţionale. Sgomotul este desaiinţit oficial. PARIS, 1 Decembrie.— Mgr. Fr­ap­pel îi anunţat amuilor Bei cu alege­rea D-lui Jules F­riy la presidenţi* republicsl ar fi sgreapda Vaticanului. BERLIN, 1 Decembrie.— Somlis­tul Bebe!, in ReichsUg mi­li­turismul prusien şi sam­es Alsacie,­­Lorena, a fost chieatit­a ordine. BRUXELA, 1 Decembrie. — Olan­da și Belgia negociezi o alianța de­fensivă. DUBLIN, 1 Decembrie.­­ Depu­tatul Shestty a fost arestat in urma discursurilor sale revoluționare. PARIS, 1 Decembrie. Sl de sute de aavieni din infanterie de aram­iră au­ părăsit ^4', Cherbourg spre a ae dune la Vu­Sailles. Fic-csre goidat a pri­mit iyO de cartușe. Tété trupele con­centrée la Vsrssiiles pentru a pro­­iegeaiCongresul vor fi puss sub co­­d­andii gener^lukl Boss?,» din infan­teria de ma­rină. PARIS, 1 Decembrie.­­* Numerost comitete de resistență se orgsniseazâ contre csndsd^tureî D-lui Jules Ferry. E temere câ în cursul dnei m&nifes­­t^țiunî populare se vor face la Ca­mera și la Senat. Măsuri riguroase au fost luate pen­tru asigurarea mănțîn?ri! bunei or­dine. RegiS: - Tea utfime gotrl telegrafîce pag. III. % OALAJl 20 Nouembrie 1887. N am fost nicî-o-dată şi nici sun­tem partisan! al loviturelor de Stat, chiar când s’ar face în un scop bun , câcî cel ce le ar executa pentru adu­cerea la îndeplinire a unei idei cât de măreţe poate fi tentat de a urma pe aceeaşi cale şi pentru a’şî însuşi un guvernământ absolut, o putere des­potică. E periculos de a lăsa frâu li­ber poftelor omenesce. Dar de la aceasta credință a noastra s departe până la pretențiunea fiarelor oficioase că Regele ar comite o lovi­tură de Stat când ar cere demisiunea unuia din ministeriele sale, macar că sar bucura de încrederea Corpurilor­­ legiuitore. Ar fi în adevăr o lovitură de Stat când capul Statului, pe lângă demi­siunea ministeriului, ar pronunţa şi­­suprimarea a nescuri­va instituţiunî­­ constituţionale, dacă nu a Constitu­­ţiunii întregi, de exemplu suprimarea Corpurilor legiuitoare. Dar Constituțiunea, în virtutea că­reia domnesce M. S Regele, îi dă dreptul nu numai de a schimba pe miniștri, in cas când s’ar convinge că el lucreza contra intereselor țereî, ci încă şi a i trimite în judecată, dacă îi crede culpabil, cum și de a disolva Camerele când convingerea mea este că ele nu mai represintă ideile ma­jorității corpului electoral. Altmintrele am întreba pe foile o­­ficioase sa ne spună pentru ce Consti­tuțiunea a mai acordat capului Sta­tului drepturile de cari vorbim mai sus, dacă nu trebue să se serveasca de ele în r­tol .• -­­­* r'- - 1 -­un minister să nu potă fi schimbat pănă nu va perde încrederea Cor­purilor legiuitore, atunci de ce ar mal fi nevoe de un cap al Statului cu drepturile de cari am vorbit. In acest cas ar ajunge numai Corpurile legiuitore şi guvernul, câcî Regele ar fi o ficţiune. Dar înţelepta nostra Constituţiune a prevejat caşul că s’ar putea găsi un PTivern care să caute a se mân-O ţinea prin toate mijloacele la putere, călcând în picidre legile şi preroga­tivele naţiunii, râsipind finanţele ţereî, violând Constituţiunea, usând da­te- jsaaaaBHBsaaBBOBnBBaBtaaaBaa ; IPtoiioîa 9VOCII COVURLUIULUI8 * VI 10 Traducere ele C. PARTEA I. VIII Procurorul imperial de la VersitUes la un tîacr nsfg'strat c&re făcuse Lji probele sele. Abilitatea sea în materia de jus!:­­ă criminală era recunoscută. D. Ferdinand Dd­vD ocupa postul seu de mal mulți ani cu o integritate jfi o iscusinţă puţin comună. Era din fire drept, leal, din care şansă era stimat de toţi M l mult, era ban. Toţi subordonaţii sei avea­u o msire încredere într’insuî. Era într adever ds o energia fără ecxon, începuse diminaţâ thi?r sa »Dtht­­­eze crima de D Buc. Trimisese D D. Robert Thomery pe comisarul de poliția din Versailles. Se întorse mai tânj­i la cabine­tul seu. Studia afacerea cu care era însăr­cinat, preparând tate preruite rapor­tului pe care trebuia să­l înainteze judecătorului de instrucțiune. De o dată un brigadier de gendarsul ceru săi vorbesc­. Soldatul fu pe loc introdus la D. Delval. — Eî bine ? întrebă magistratul pe brigadier, al »resist pe negustorul ambulant ? — Df, D le, răspunsa soldatul , am pus mân» pe el de două ore sproape. Eu cu oamenii mei i’am pjuos prin împrejurimile satului Ville-Avrsy. — A !­­}IS9 D* Delv»l... și ce a spus ? — Când i-am arătat mandatul de aducere,­­^®e gendarmuî, omul îngăl­beni, și nevesta eea, care tremura de gpsimiv, » anca : „Știam bina că sre să dea o nenorocire peste noî.* Atonei negustorul m’a întrebat pen­tru cfc’l arestam. Conforaioadu-me in­strucțiunilor D voastre, i-am răspuns câ nu sc . Apoi i-am ordonat sâ în­­tdrcă trăsura şi să nie urmeze, ceea ca a făcut fără cea mal mică opunere, iară nicî o objicţiune chiar. A apos ntna&i: ,să margem î Este negreşit o erdre. N am tăcut niacaul nici un reft Totul se va explica* Pe când fiuergeanul a căutat tft imîfcdsoă pe fsmees­sea esre plângea .. Acesta esta tot— Este aci cu fernesa și cu copilul SCU.. Trăsura stă în curte, păzită de douî dimeni de al mei. D, Dei?al cugetă un moment. — Bina, foarte bine ! (}ise el în fine. Păzasce trăsura cu cea mal mare bă« gare do sdsaă. Nimene să nu între. Adu­sei pe negustor. F masa şi co­pilul soţi să aştepte ordinele mele în sală. Du te, Ghindamul salută milităreşte. După acces sa duse să execute or* dinele magistratului. 8y întoiese îndată împreună cu ne­gustorul ambulant Victor J*ury. Și după ‘aceata se retrase. D. Delval a început fx*mină a­­f­oiSnunțit și mult timp pe acel om. — Apropie-te ! îl 4^0 el* Victor J*ury se apropia.­­ Magistratul păru surprins 1« veds«

Next