Vocea Covurluiului, februarie 1888 (Anul 16, nr. 3559-3581)
1888-02-14 / nr. 3569
şinaţi. Câd neruşinat trebue să fie cineva, după ce ieri ne numna fraţii lor de luptă, după ce prin concursul nostru , 1883, 1886 şi 1887 att străbătut tn comună şi tn Cameră, astăzh după ce prin o conduită necorectă afl reuşit să’şi véijft patronii tn Cameră, ne Uxeift de exploatatori. Onorabilii ar trebui să fie mal cu răbdare şi mal cu niţică ruşine. Nici n’au apucat bine să pună piciorul ta casă, şi încep deja a arunce cu praf în totfl lumea. Orc aşa red că afl să’şi atragă confienţa cată- tenilor. Se tusdilă amar. — Se soic sacrificiele la cari au fst supuşi cherestegii românl cu oeasiunea expropriării locurilor ce a* ▼e»Q de sehee, şi cari ii s’att luat tn folosul doburilor. Se scie că în urma acestora comuna a făcut o nouă impfirţdlă de teren, cu care ecasiune li s’au dat porţiuni de teren mult mai mict de cum avuseseră. Se scie că consiliul comuna), spre a face un act de dreptate cu cherestegii români şi spre a se conforma hrisoavelor date de diferiţi Domni, a decis ca locul ce’l deţinea pe nedrept D. Signier să’l dea tot cherestegiilor români. Acesta decisions înse a fost casată de ministrul de interne, şi Român'!se fost sacrificaţi pentru un străin. Cerem ca consiliul comunal ta unanimitate să mănţină decisions* sea şi să nu cedeze din dreptatea cause! ce a îmbrăţişat. Numai aşa vor Înv0ţ* şi cel de sus că GăUţenii nu sunt o turmă gat* a îngenunchia la porunci iar comi-iul va arăta că sc»e să respecte demnitatea sef. Nu se cuvine să rfată D. Seftler de un consiliut mtreg, că ceea ce n’a putut face la Galaţi a făcut’o la Bucureşti. — Consiliul comunal a ascultat i. i t şedinţă expunerea situaţieml financiare a comuni! tăcută de administraţiunea comunală. — Ieri s’a ţinut licitaţiune pentru cumpărarea de porumb, spre a se da la sătenii lipsiţi de hrană. S'au cumpărat 11.000 hectolitri de la diferiţ proprietari. — Astă eero va avea loc serată cu danţa Asociaţiunii familiare, În salonul hotelului Naţional. AOJOLICă, 17XXOX10X& — Cetim în Românul . — Aflăm că, îndată după constituirea biuroului Camerei, se va face remanieret în guvern. Astfel D-nii Radu Mihai, Ferechide și Eug. Stătescu vor ieși din minister. Nu s au desemnat încă peraoanele ori vor întra în cabinetul viitor. — Comisiunea specială însărcinată cu studiarea proiectului pentru reforma magistraturei şi-a început lucrările sale. Se crede că peste câteva zile comisiunea îşi va termina lucrarea. După tote probabilităţile, raportor se va numi D. Polizu-Micşunescu. — Cetim în România . Colectiviştii declară că vor vota pentru invalidarea alegerilor tâcute în persoana D-lor Cişman, condamnat pentru furt, Dr. K*hnd.m, care este numit profesor provisoriu, și D.^i*. Chiu din Craiova. — D. I. Brătianu este foarte îngrijat din cana* neputinţei de a ’şi \.,arpi ministerul. Tote uşile la cari a bătut pâră acum &a rămas închis\ De altmintrele competitorî da portofolii sunt destul printre colectiviști,, kisf nu cu d’nșii va putea să o ducă D. I. C. Br ăti»nu. — Buzeul, Siretul și Dunărea s’au revărsat îa mult* pSrț, 'nundâad multe țarini. ! — Sa vorbește din nod, de astă- dată cu mai multă Urnă, că D. G Ghkt, ministrul plenipotenţiar al României la Petersburg, va părăsi postul pentru a face loc altuia. Posiţiunea D-lil Ghkt a devenit imposibilă faţă cu guvernul rus. — Marţi era, în sala pe»mere a societăţii de asigurare „Naţionala”, s’a ţinut o întrunire a majorităţilor colectiviste din Cameră şi Senat. Acesta întrunire, convocată de D. I. C Brătianu, « avut de scop d’a îocuragea pe colectivişti şi a le recomanda sâ’şi strîngă rândurile, dei altfel D-sea se va retrage la Florio». Vecinica ameninţare. D. I. C. Brătianu le a arătat apoi starea Camerei şi le a cerut să invalideze pe capete alegerile membrilor minorităţii. D. C. Nacu, ministrul de finanţe, a susţinut că voturile exprimate şi anulate la alegeri trebue să se considere ca valabile. Cu chipul acesta, a 4,a D-sea, vom reuşi a invalida geseupre-dece alegeri d’ale oposiţiunii, pe când noi nu vom perde decât trei, printre cari se află şi D. P Chiţu. Majorităţile afi primit acest calcul ca bun, şi de actes, când se va începe întâia şedinţă a Camerei, se va propune îndată invalidarea alegeri! D-lor Dim. Brătianu şi Grigorescu sieşi ai colegiului I de Prahova, — Indépendance roumaine află că preparativele pentru a se reîncepe negociările conversiunii comerciale cu Austro-Ungaria au făcut mult progres îndată ce se va cădea de acord asupra condiţiunilor târgului vitelor şi asupra lisselor comisiunii veterinare, sa va începe a se redigea convenţiunea de bVa. şi a se statua punctele de — Aceaşi spune că darea în judecată a generalului Al. Aagrisleacu a fost obiectul consiliului de miniştri ţinut lo diminaţă sub preşedinţi primului ministru. — Naţiunea crede a şei că budgetul ministerului de resbel pentru 1888-89 va fi încărcat încă cu un milion, spre a i se supun trupele cu începere de la 1 Aprilie. — Epoca află că guvernul austroungar a refuzat estrădarea celor două proveniţi în omorul soţilor Lespezianu. Procurorul din Pesta înse a cerut dosarele pentru a putea uimi acolo pe aceşti doul preveniţi. — Tote secţiunile Camerei pent verificarea titlurilor nouilor aleşi numit deja raportori, unele câte uni altele câte mai mulţi. Iată cine sunt raportorii : Sect. II)-ni! Tche Ionoson, Rişcanu, Nicolaide şi Constantinescu. : D. Gr. Vulturescu. : D. Al. Vilner. D-nii I.Jarabafcsicu Al. Djuvara. D-nii Y. Lascar și A Vlădescu. D-nii Gr. Brătianu, R. Manolessu și Y lacroae. D. G. Rusu. : D. C. D. Dumitrescu Agniţia Havas ne a semnat filele trecute o scrisore a D-lui Alexandri, ministrul României la Pris, şi publicată în figaro ca răspui al unui articol România, tratatul s cu Germania, datorit penei D-lui Krally. Dhrele franceae aducindu-ne tf tul scrisorii, o traducem și »of. Iată-( Furis, 16 Februarie 18SS Domnule redactor prim, D. comte de Keralty, într’un aricol intitulat »România, tratatul şi cu Germania", şi publicat în Figai de ieri dimioaţă, afirmă că de m multe luni canceriele ar avea 01 noştinţă de un tratat de alianţă încheiat latre Germania şi România , cis de răsboiui. Sunt autori cât a ve declara că ireiU nare cel mai mit temeinic autorul articolului în Gestiune a foi indus un eror atât asupra aceste punct particular cât și asupra tuturor acelora cari, într’un mod general,zesa pe România și pe Rigile au' Vă rog să bine-voi a face să s insere aceasta scrisere un cei mal apropiat număr al îțiproful și să pr. 21iți D-le redactor prim, asigurare considerațiunii mele celei mai distinse Ministrul României V. u.l©2canclri. II IU! IV. VI ▼II VIII lentul meu tată... — Și pe altcineva încă... — Așa !... într adevăr... pe mama mea !... — Pe mama D-tele ! da.„ ai iertat’o, nu este așa ? Benedetto apucă grilagiul cu manele sale încleștate și sgudui ca și cum ar fi voit să sfârâme. — Ești dar... mama mea?... — Nu, nu! t... Te înșeli... ți-o jur. — A ! cu atât mai rău ! zise Benedetto tremurând de mâniă. Dar pentru că o cunoşei... pentru cât eşti aşa de devotată încât te ocupi de fiul ti, condamnatul... spune-i că am minţit... nu, nu am iertat’o... nu, n’sm » o iert nici-odată... — Benedetto !... — Nu eşci mama mea ! Yei nea dar bine minte 00 am aa’ți spun, şi ai să i o repeţi cuvînt cu cuvînt... Nu este aşa?... Aiea feenee, care trebue să fie din lumea mare .. mi-o spune furia și ura mea... a f eut nu &dteria... Era metresa acelui bandit care cuteza să judece pe ceialalți, și care sa chiema dl Viilsfort... Pentru a fi metresa acelui infam, a trebuit să fie și ea o infamă. Un plana stâpător î fără vorba. — Dar de ce plângi dacă nu ești mama mea? B nedetto ou un s'rigăt irouie. Femeea tiou. — Dar acel adulterin este singura crimă ce a făcut ? .. Nu, s a sunțit mamă, și din acel moment a suferit chinuri Înricoşătore... O ! mi-o închipuise... situaţiunea ei compromisă... fericirea ei... femeile vorbesc tot d’auna de fericirea lor... perdută pentru tot d auna... și pentru a scăpa, • a depis..« aâ omere pe copilul el. — Nu ! nu, nu este adevărat ! strigă fameea apropiându sc de el cu tuâpele sele încleștate. Buedetto o apucă de o frână. — D«, povești., șoi ! .. leasă #u- 4't de mult .. aci chiar... Villefort a ftcut’o să creacă copilul era mort... și pe când era aproape leșinată de durere, amantul, asasinul, luase p3 copil și’l îngropase da vin... — D* ! este adeverat ! — Cum o șei', d*pă nirșjlmtaia mea! Ei bine, îți spun, eâ nu cred nici-un cuvânt din aceastâ fabulă așa de abil potriviți... Urăsc pe acea emee... — Nu spune aceasta ! — O uresc pentrucă a voit moartea mea ! — Nu ! nu ! — O uresc pentrucă este complices, cine șcie ? provoefttoarea crimei... — încă o dați nu rsle ad-jverit — O uresc în I n^.. pen'ru :a direcua de când prin crima el am io« aruncat în prăpastia în care tres â colea} astii}1) de când eu, copilul ei am devenit un falsificator, un asasin un tâlhar, na venit să mfl — Dar nu te cunos ea. . — Minciună, îți spun ! li era frică să nu coaipromițâ onoarea el... A ! ne uresc ca nai... dar încă de adâncul abisului iu care am davut, o blestem !... — Nu ! grația ! n o blestema !.. Și sărmana femee, pădotâ în genunchi, se tăria plângând desperată — Dar de ce mi ceri grația dacă nu eșci mama mea ? Femeea se dădu înapoi scoți idan gemăt; dar râmase un genunchi, cu capul în mâni. — Dugeale mare ! D-nă ! mama mea! ziso Benedetto schimbând de