Vocea Covurluiului, martie 1888 (Anul 16, nr. 3582-3607)
1888-03-01 / nr. 3582
ANUL XVI. — Nr. 3.682. abonament ftaa% Români* jfi an an . . . *o Ici , 6 iuni ... io « VeSî pag. IT premiul »ieri abonaților preora «fiiaaîate ?* ț» we • • • 34 l*î o luni . . 17 € Abon*m*ntele tu« la Gi‘»țv ia Ad* •inisua fianca 4^ a* «\,ln diauvcte ia biu•vii« poaiaie. Redacțiunea : 15 atr. Mare. H APARE JBS3BKSS. 10 SAM EUEMIPLAHUL. Areclame Pamir III : So bani LÎpJ.-aică : 2 1** jfcjfejirile se fac c* Însemnat, crisorî neiancat* refusa. ~ Articol nepublicate nu se înapoesc. rOATE PILELE OS LUCRU. ;|| Administrațiunea : 15, sfcr. Mare. "X"eregis.xxxo Smrldul part.al ,Vacii Catrarlaial«* agenția havas. ROMA, II Martie,—ții#r#,e cler* care se ocupă asemene de s&arte» în păcatulul. Osservatore romano 4d® că «ceslâ marie tata un eveniment politic cu atât mal grav cu cât condițiunile în ««nu 80 gaseste noul împărat sunt dureroase. Monitorul Homer 4*^6 că împăratul Wilhelm, daca na iesi un om de mart gemil, tu omul cel maî fericit, și ca monava cinema Wilhelm cel fericit. Din toate punctele Italiei sosesc depeși de condoleanțe la adresa ambasadorului Germaniei. Consiliul municipal a hotârît să iaiă o demonstrațiune de simpatia şi sa uimita în numele oraşului Roma o depeşă noului Împărat pentru a ’i ura !bsanătoş»rea see. BERLIN, II Martie.— Gaaeta Na~ţionalde‘u* , pana In ultimul moment cugetările împăratului aparţinut datoriilor sale. El a insistat cu bucuria asupra bunelor reliţiunî cu Austria, lăsând sa ap^eo toata greutatea cuvintelor seata asupra forței proprie a Germaniei, oare iate să ocrotescă ea Însăși independent* și inviolabili* tatea sea. BERLIN, 11 Martie,— Un aervide iuneoru s a lacul ieri la otelul ambasadei Rusiei. AnsuU comisie și comtes* S avait ff precum și întregul personal al ambasadei. BERLIN, 11 Martie.—Ieri după « sens* trupele au presentat jurea sa: a Împăratului Frederic» . BERLIN, 11 Februarie.— Ministerial va pnB’ii ps împăratul Frederic 1» BiUsrfsidj situai 1» graniță. Nur-o recepțiune na «3 va face la Chariottenburg. BERLIN, 11 Februarie. — Telegramele de roadleanță continuă » sosi din toate punctele lumii. Sosesc asemene și din America de Nord și de Sud. BERLIN, 11 Martie. — in ş®dinţs a consiliului federal, ţiind ieri, D. de Botnsrrk, comunicând martsa împăratului Wilhelm si urcarea pe tron» îsspdratulor Frederic, adaogă ca noul suveran va observa, ca tatfdl sefl defunct, o linii de conduită țintind mănținea fatr’in mod conștiincios Constituțiunea imperiului și a respecta tratatele ciul îl formeaft bas» BERLIN, 11 M*rtic. —Dela Prusie!. — Președmnîfile ceresce notificarea ministerială care anunţă moartea impăratului Wilhelm şi urcarea pe tron a împăratului Frederic. El oeteşc® asemene seriaera a împăratului Fredederie adresată prinţului Bismarck prin care’* mulţumesc, precum şi tuturor miniştrilor, pentru ataşamentul şi credinţa lor f&ţi en împăratul defunct, şi care exprimuă speranţă cătoţi îl vor da concursul lor la sarcina ce incumbi, Preşedintele declară că va exprima împ&ratului Frideric simţi otmul de ideitate, de ataşament şi de respect al Parlamentului. El termină alocuţiunea se® cu strigătul de, ,Trs.c*cA împăratul“. ROMA, 11 Martie. — P*pa b telegrafia! pentru a exprima coadorenţele fele împăratului Frederic, împăratesei Augusta şi prințului Wihelau Monitorul Hoft ei 4‘ce că Europ* consideri pe împăratul Frederic p$ prințul păcii. CONSTANTINOPOLE, 11 Martie —Sultanul a telegrafist pentru a exprima condoleanțe re sele împăratului Frederic și prințului Wilhelm, care’i telegrafise moartea împăratului. CONSTANTINOPOLE, 11 Martie — Toate fiarele »due omagi® me&acriel împăratului Wilhelm. BUDAPESTA, 11 Martie. — Camera seniorilor. — Preşedintele deschide şedinţa printr’un discurs care exprimă în termenii ce! mal căîduroşi a dânca emoţiune ce simte nu numai Ungari», ci şi tota lumea civîîisatft, cu oc*sunea morţii împăratului Germani®?, aliatul monarhiei şi scai«nî cel mal intim al supăratului Franî Josef, adăugând că hiae-cu»intes* din tdtâ inimi memoria «ugustului defunct Ad^tc-avea răspunde prin aclam*t uni generale. Ședința @ «mânată pe Luni. ÎSWI® MARȚI, 1 MARTIE 18ââ, ANONCIU . ’, linia petit pagina IV : 40 banî ÆlSo -„ T E R T IU N I A s« ve«!«« ultim© jcifi îelegratce par. IL, GALAȚI\ 29 Februarie 1888 Sunt opt 4^i de când fostul cabinet a D-lui I. C. Brătianu s a retras, şi de când preşedintele Senatului, D. Dim. Ghica, a fost însărcinat să formeze noul minister. Ideea D-luî Dim. Ghica pare a fi fost de a constitui un cabinet luând câţiva membri din oposiţiune, în speranţă de a putea astfel să mai calmeze lucrurile. Cercările sale înse au rămas infructuose, câcî toţi membrii oposiţiunii au rămas compact uniţi de a nu da nici-unul concursul seu fără garanţia de a se disolva Camerele şi a se face un nou apel la ţară sub orice guvern, afară numai de un guvern ieşit din sinul colectivităţii. Neputându-se ajunge la o înţelegere asupra acestui punct, emisiunea D-lui Dim. Ghica pare terminată. Situaţiunea dar este opusă pe următorul teren : sau trebue să fie chiemată minoritatea şi să formeze un minister, disolvând imediat Camerele, sau se va constitui un minister pur colectivist cu miniştri luaţi din majoritatea Camerei şi a Senatului. Astfel este pusă în acest moment problema pentru resolvarea crise!. Colectivitatea pare a-şi fi concentrat toate speranţele sale în preşedintele Camerei, D. general Leca, care va lua sarcina de a constitui un cabinet pur colectivist. Neaparat cu D. general Leca pe acest teren va reuşi să formeze un minister , dar de sigur că nimene nu şi face nici-o ieusiune de durabilitatea lui, şi lupta se va încinge cu mai multă energiă decât chiar a fost pănă acum. Cu tota majoritatea numerică ce încă are în Cameră, totuşi oposiţiunea, susţinută cu energie de spiritul opiniunii publice, va face imposibil mersul înainte al noului cabinet, şi dacă D. I. C. Brătianu, cu toata autoritatea ce are asupra majorităţii, şi nu s a simţit în măsură a brava curentul, cu atât mai puţin vedem posibilitatea ca D- Leca să o poata duce. Totuşi e posibil ca majoritatea să încerce acest suprem mijloc înainte de a se hotărî să abandone puterea. BHSSUBOLflPSÏÎ Fptiols «TOCII COYUELUIULUI I FIUL COUTELUI’1 Trtâfti #® A WMS4NÏR. PROLOG X (Urcare) Hirturisirea D M de VUlefort-Noul procuror regal oferta un centrist ciudat cu predecesorul stat. « Pe când D. de V lltiorter* on office, cq »pucaturi «spre si dure, D de Fiamboio, d n contra, gras, cam greoio, sănăQ» «al «nit unui notar In momentul când întrau în conacr» D-luî de Villefort, «cecta se sculă cu o vigore ca nu i s'ar fi presupus, sprijinindu-ss cu mânele sói® lungi şi «Ibe do fotolifl, şi «pol făcu un pss înaintea vifiiSstorilor sol» Gin® n ar fi cunoscut situsţiunea «r fi crednt că era un om din Inm® bonă» făcând mor strâmt onorurile salonului sett. D. do Fiasaboin se lading, pe când medicul sili cu bua&tale pe bolnav & se Inufrce 1« locul aefl» S’»r putea mir« eînc va pentru ot procurorul regal arătase atfiu d.fe* reață omului care în plină curte tn jurați as reonnosenao vmovtt de omor -supranul copii născut din adulteriCL Dar suvenirurile Vaste U p»rchet de vechiul magistrat nu putuseră fi șlerse nici slăbite de ultima csuătrcfâ* D- de Filldort sm fusese are tipul «celei msgiatrafurS nemilose, oare, pentru a plăcea puterii lovesce pe vrăjmași! ce i se arată. Numele D-nul de Villefort se g&sia în tote procesele restaurațiund, precum și în toate căușele egomoase cari ae succedaseră de când regele -cențea renegase origina mea revoluționară. — D-le, zise D. de Fiamboin, ai dorit sa mi vornesci, pentru a ml face, an-»i scris, nisce descoperiri grave, M'atti grăbit de a răspunde la chiemarea D iei s șs suni ga» a te asculta Da? Inaime do toate, te rog sft’mi spui 4-VJ voesci să te adrestai aceluia care 8* onorat a se chiema elevul D*teie, sau s»@gistratuiul în funcțiune ?... — Voeec să vorbesc representauluiul legii, 4 curat D. de Vilielort — Mai rămâne tâ Io întreb daca doresci să fim singuri... ~ Nu» 40 fe Villefort Rog pe D. d’Avrignjr să blue-vodscă a asist« Ia aceastâ întrevedere... «iară numai de nu te opul D~tea." — N’am pentru ce m3 opune la dorința D-tele... voi face oare-oarl reserve numai in pasul când ar fi vorba de un sacrei interesând siguranța Sistului,.. D. de Villefort &imbs, — D-le} zise ei, am să mor.,, Negreșit am fost mal mult de cât crieme de70i»t principieior coase?valora ale societațU", da r înainte de a me presents Snaint.a acelui» care judecă pe judecă onl pâmintnlm, voeso aă descarc conscința mea prin r’o ultimi» printr’o supremă mărturisire... Voe8C sa’ti spun, D*ie procuror regal» că tu., D. de Volidorf, «m comis o crimă mal mult ! — Dde», Dde ! 488 Fi*«boi», X53