Vremea Nouǎ, februarie-martie 1968 (Anul 1, nr. 1-36)
1968-02-20 / nr. 1
• PAGINA 2 Adunarea de constituire a Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și a Consiliului popular județean provizoriu (urmare din pag. 1) activității în toate sectoarele, să-și perfecționeze mereu stilul și metodele de muncă,să desfășoare un control permanent și eficient asupra modului în care se îndeplinesc hotărîrile partidului și guvernului. Au mai luat cuvîntul tovarășii: Ștefan Dumitrescu, directorul Fabricii de rulmenți Bîrlad, Alexei Butuc, directorul Direcției sanitare a județului Vaslui, Petru Mihalache, președintele cooperativei agricole de producție Tîrzii, Elena Mihăescu, profesoară la Liceul nr. 2 Vaslui, Gheorghe Stoica, președintele cooperativei agricole de producție Cîrja. Vorbitorii și-au exprimat atașamentul profund față de măsurile adoptate de Conferința Națională a partidului, pentru perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale, pentru îmbunătățirea organizării administrativteritoriale a țării. Ei s-au angajat să militeze cu și mai multă hotărîre și entuziasm pentru înfăptuirea neabătută a politicii înțelepte a partidului nostru, pentru dezvoltarea și înflorirea continuă a României socialiste. In încheiere, a luat cuvîntul tovarășul Ion Iliescu. Pe baza hotărîrilor Congresului al IX-lea al P.C.R., a spus vorbitorul, partidul nostru a inițiat un complex de măsuri de o importanță deosebită privind perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale, a întregii vieți sociale, menite să mobilizeze uriașele rezerve existente în toate sectoarele de activitate. Măsurile adoptate de Conferința Națională a partidului evidențiază dinamismul activității imprimate de partid, spiritul novator în toate verigile activității de partid și de stat, necesitatea înlăturării a tot ceea ce este perimat și împiedică mersul Înainte al societății, îmbunătățirea organizării administrativ-teritoriale constituie parte componentă a programului elaborat de Conferința Națională,. Practica a demonstrat că regiunile reprezentau unități teritoriale prea întinse pentru a putea rezolva în mod operativ problemele tot mai complexe ale dezvoltării economiei și ale vieții socialculturale. Măsurile elaborate de Conferința Națională partidului din decembrie anul a trecut deschid noi posibilități pentru manifestarea capacităților creatoare ale poporului nostru, pentru creșterea inițiativei și responsabilității organelor locale, pentru valorificarea mai bună a potențialului material și uman al tuturor orașelor și comunelor țării în scopul creșterii necontenite a^ nivelului de trai material și spiritual al celor ce muncesc. In adoptarea măsurilor preconizate de partid s-a avut în vedere apropierea conducerii centrale de unitățile de bază — orașul și comuna — perfecționarea pîrghiilor economice și a mecanismului conducerii de partid și de stat, înlăturarea verigilor intermediare inutile, folosirea judicioasă a resurselor fiecărei localități, creșterea atribuțiilor ce revin organelor locale de partid și de stat, aplicarea mai largă a principiului centralismului democratic în viața economică, politică și socială. In contextul ansamblului de măsuri stabilite de cerea partidului și statului condunostru, organizarea administrativ-teritorială a țării capătă o covîrșitoare însemnătate. Aceasta a fost determinată de noua etapă de dezvoltare a țării noastre, de complexitatea sarcinilor pe care le ridică construcția socialistă. Propunerile cu privire la organizarea județelor și municipiilor sunt rezultatul unor studii îndelungate efectuate cu participarea unui larg activ de partid și de stat, a unui mare număr de oameni de știință, specialiști, și alți oameni ai muncii, ceea ce demonstrează elocvent profundul democratism al orinduirii noastre, trăsătură caracteristică a întregii activități a partidului. La delimitarea noilor unități administrativ-teritoriale s-a uirmărit ca, în cadrul lor, să existe un număr de orașe menite să joace un rol însemnat în progresul economic și social-cultural al județului, în vederea asigurării unui cadru mai favorabil pentru repartizarea rațională a forțelor de producție, a obiectivelor economice pe teritoriul țării, pentru ridicarea mai rapidă unor zone insuficient dezvolatate. Potrivit principiilor adoptate de Conferința Națională a partidului, fiecare județ va dispune de obiective industriale, ceea ce va permite o dezvoltare economică multilaterală, folosirea bogățiilor naturale și a resurselor de muncă ale țării. Județul Vaslui îndeplinește aceste condiții, el fiind o unitate închegată, cu largi perspective de dezvoltare. Aflat în centrul teritoriului județului, Vasluiul, oraș cu bogate tradiții istorice și culturale, va cunoaște în anii ce urmează o continuă înflorire, ca de altfel și alte centre urbane. In anii actualului cincinal și în anii următori, pe măsura creșterii potențialului economiei nationale, județului Vaslui îi vor fi alocate investiții sporite pentru construirea de noi unităti productive si socialculturale, pentru ridicarea întregii vieți economice, politice si sociale. Referindu-se la sarcinile ce stau in fata noilor organe de conducere ale județului Vaslui, vorbitorul a arătat că ele au datoria să militeze în continuare pentru perfecționarea stilului și metodelor de muncă, să dezvolte și să stimuleze inițiativa creatoare a maselor, să lupte împotriva birocratismului, rutinei și formalismului sub orice formă s-ar manifesta, să acționeze pe baza unor studii, rod al înțelepciunii colective. Acordînd grijă în continuare dezvoltării întreprinderilor industriale, întăririi economico-organizatorice a unităților agricole, organele locale de partid și de stat trebuie să acorde o atenție deosebită ridicării nivelului muncii ideologice, creșterii nivelului de conștiință al maselor, cultivării în rîndul acestora a moralei comuniste, a unei demne ținute etice în familie și societate. Aplicarea măsurilor cu privire la împărțirea administrativ-teritorială, sporirea însemnată a atribuțiilor organelor de conducere a județelor, orașelor și comunelor impune creșterea rolului conducător al partidului. Fiecare organizație de partid trebuie să-și sporească forța mobilizatoare, să acționeze cu competența, concentrind capacitățile creatoare ale colectivului din locul unde își desfășoară activitatea, spre înfăptuirea țelurilor trasate de partid. In acest context, capătă o deosebită însemnătate munca pentru recrutarea, promovarea si calificarea cadrelor, ca din garanțiile îndeplinirii una în cele mai bune condiții a obiectivelor stabilite de Congresul al IX-lea. Organ reprezentativ al cetățenilor, Consiliul popular județean trebuie să manifeste o deosebită grijă în conducerea activității locale, în asigurarea dezvoltării economice, social-culturale și edilitargospodărești a județului, în apărarea proprietății socialiste și personale, exercitării drepturilor cetățenești, să acorde o atenție sporită respectării legalității socialiste și a ordinii publice, să se preocupe permanent de utilizarea judicioasă a mijloacelor materiale și financiare proprii, de valorificarea tuturor posibilităților locale. Felicitînd noile organe de conducere, vorbitorul și-a exprimat convingerea că organizația județeană de partid Vaslui, toți oamenii muncii vor acționa și de acum înainte cu întreaga lor capacitate, energie și experiență pentru aplicarea în viață a hotărîrilor partidului și guvernului, pentru înregistrarea de noi succese în opera de desăvîrșire a construcției socialiste. Intr-o atmosferă de puternică însuflețire, participanții la adunare au adoptat textul unei telegrame adresate C.C. al P.C.R., personal Nicolae Ceaușescu, tovarășului secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat. Oglinda de furnir (urmare din pag. 1) Inginerul șef ride cu pofto. Apoi îmi dă un răspuns care mă face, ca să folosesc un termen pugilistic, K.O. : — Sînt 250.000 de repere ! Prin aceste repere depozitate în stocul centralizat se asigură desfacerea rapidă a produselor, obținîndu-se o reducere de 50 la sută din timp. Tac. Nu mai spun nimic... doar câteva minute. Pentru că aici nu poți să taci ! Parcă a ieșit o uriașă turtă dulce din cuptorul acesta ... — Noi numim această operațiune presarea panourilor. Placa trece prin această mașină de întins clei și apoi la „cuptor“, care de fapt e o presă monoetajată cu o productivitate de 300 la sută mai mare decit la presele din alte fabrici. De aici începe apoi faza de dimensionare la mașina de prelucrat complex panouri mobilă. Privesc cu atenție la această tubulatură care aduce cu niște șerpi boa. Placa își continuă drumul pe la mașinile de șlefuire. Așa cum e organizat procesul de producție, se asigură o sotizare a pieselor care înlesnește ritmicitatea producției. Piesele nu trec de aici în tronsonul al doilea, dacă nu există toate reperele garniturii respective. In prezent, se lucrează cu un lot zilnic de 50 de garnituri. In tronsonul al doilea e liniște. Te întimpină un miros de baiț, nitrolac și poliester. O noutate : o linie tehnologică care permite finisarea în întregime a unei piese pe o față printr-o singură trecere. E vorba de o înșiruire de mai multe utilaje și tunele de uscare, calculate în funcție de temperaturile necesare pentru uscarea peliculei de lac. După sistemul vechi, se turna pelicula și era necesar un timp de odihnă de 48 de ore. Aici timpul de odihnă este eliminat. Astfel de noutăți întîlnești însă foarte des. In tronsonul al treilea poți vedea cum se face șlefuirea suprafețelor la un agregat cu 6 cilindri, ori o primă fază cu 4 perii cilindrice, întîlnești aici și o mașină care poate șlefui canturile la 50 de piese deodată ! Trecînd, zăbovind, privind și întrebind mereu, aproape nu simți că te apropii de oglinda de furnir. O întîlnești aici, la montaj. Fără să vrei te privești in fața unei uși de șifonier , férő sa vrei îți aranjezi cravata ori batista de la butonieră. Oamenii aceștia de la montaj își văd clar chipul in fiecare piesă a mobilei. Nici Narcis nu s-a privit atita în luciul apei ca acești oameni în oglinzile de furnir ! Iar cînd vorbești de oglindă de furnir zici „calitate superioară“. Tocmai pentru că acest indice „calitate" e pe primul plan, s-au și stabilit locuri pentru așezarea ... camerelor. Adică mobila se așează așa cum ai așeza-o intr-o cameră. Apoi ochii muncitorilor urmăresc ca furnirul să fie la toate piesele de aceeași structură și culoare. Abia pe urmă începe ambalarea. e drumul parcurs pînâ aici am întilnit, la fiecare pas, entuziasmul oamenilor , bucuria lor că pot lucra într-o asemenea fabrică modernă. Muncitori ca Ioan Murgu, Constantin Manta, Vasile Radu, Maria Constantinescu, toți șefi de echipă sunt câțiva din cei 325 care s-au calificat prin cursuri organizate la diferite fabrici de mobilă din țară și care dovedesc acum, prin strădania lor, că pot primi pe drept laude. Maiștri ca Anton Costea, Marcu Titus, Nicolae Pisău, Pavel Culea, Aurel Chiriac, Gheorghe Prisecaru, Petru Damian îți vorbesc cu drag despre primul lor produs, garnitura tip „llva”, despre faptul că anul acesta vor produce 10.500 de astfel de garnituri, despre faptul că din cele 420 de garnituri produse pînâ acum nu au nici un refuz și nici o reclamație. Dar cea mai impresionantă este discuția cu inginerii, cu toți cei 15 ingineri care s-au „cununat“ cu fabrica. Majoritatea sînt stagiari, care, practic, se „rodează" o dată cu fabrica. Mulți dintre ei n-au trecut termenul de stagiatură, dar conduc o serie de compartimente tehnice dificile, și au, pînă acum, rezultate bune. Este vorba de Adrian Grigoriu, șeful serviciului tehnologic, de Mircea Fărmuș, șeful serviciului mecanic șef, de Eugen Nicolae, energeticul șef, de Mihai Sava, șeful serviciului investiții, de Ion Popescu, șeful serviciului C.T.C. Tot ingineri stagiari sînt și tinerii Eufrosina Rotari, Jenica Șorîngă, Traian Stoica, dispeceri la serviciul de producție și care, ca toți ceilalți, de altfel, sînt legați de această fabrică datorită tehnicii moderne. Peste cițiva ani - îmi spune ing. Liviu Savu - această întreprindere nu va mai fi cea mai modernă. de Trcest Berj din țară. Dar eu sunt fericit pentru că lucrez aici. Am văzut toate fabricile de mobilă din țară. Ca asta nu există alta dintr-o asemenea fabrică visam să lucrez. Are o capacitate de 20.000 de garnituri de mobilă pe an, dar are și posibilități de creștere la 30.000. Ne pare rău că nu putem reda aici tot ce ne-au declarat, plini de entuziasm și ceilalți ingineri. Ei, împreună cu întreg colectivul fabricii, sunt făuritorii oglinzilor de furnir. Ei sunt primii care se privesc în luciul nucului ori fagului. Va urma apoi cumpărătorul. Iar cumpărătorul, cu exigența lui, va ști să aprecieze și munca acestui harnic colectiv. P La căminul cultural din Dragalina O activitate care nu suportă intermitente Nu întîmplător fost aleasă luna februarie ca „Lună a cărții la sate". S-a avut, desigur, în vedere, răgazul pe care iarna îl oferă țăranilor cooperatori. Ne-am așteptat însă ca la Dragalina, în această perioadă a anului, să găsim o efervescentă activitate cultural-artistică. De la început ne-a surprins caracterul mai însă mult spontan al acțiunilor culturale. Ni s-a vorbit cu căldură și îndreptățită mîndrie despre succesele formațiilor artistice înregistrate în ultimii ani. Dar amintirile erau umbrite de păreri de rău. „Parcă se făcea ceva mai mult“—ne-a mărturisit tovarășul Ioniță Ciolac. Destăinuirea impune o comparație, fie și succintă.. Deși anul trecut, grupul vocal din Dragalina a fost remarcat pentru calitățile promițătoare ale interpretelor, pentru repertoriul și armonizarea lui, acum e în stadiu de... autodizolvare. Explicația ni se părea greu de găsit. Ne-a oferit-o însă una dintre componentele amintitului grup vocal, Iulia Țarălungă : „Nu sîntem organizați, nu sîntem chemați". De asemenea, tot în urmă cu ani, s-au afirmat la Dragalina formația solzarilor, brigada artistică, echipa de teatru, echipele de dansuri, toate dovedind varietatea activităților artistice, spirit de inițiativă și, de multe ori, dăruire deplină din partea participanților. Acum formația solzarilor pare a avea soarta grupului vocal amintit mai sus. „Solzarii noștri au fost primii prin partea locului“ — ne-a spus tovarășul Gheorghe Ursu secretarul comitetului comunal de partid. „Băieții însă pleacă la școli, formația se descompletează". Programul activităților căminului cultural pentru luna februarie e doar cuminte alcătuit. S-a pierdut însă din vedere la alcătuirea lui tocmai faptul că în această lună sunt condiții bune pentru închegarea formațiilor artistice. „Propagarea științifice, cunoștințelor agrozootehnice, sanitare etc. (cităm din program), serile pentru tineret, călătoriile pe hartă" nu cuprind decât 1? zile din luna februarie. Restul, aproape jumătate din lună, activitatea culturală se reduce la programul permanent de club : televizor, șah, tintar (!) De aceea, ni se pare îndreptățită părerea celor care consideră un astfel de program „puțin cam formalist". La punctul 7 din program se prevăd „programe artistice". Foarte bine. Dar cînd anume se pregătesc aceste programe era foarte posibil să rămînă o taină pentru noi. Profesorul Mihai Cadar, directorul școlii, ne-a dezvăluit procedeul, de obicei repetițiile încep cu două săptămîni înainte de vreun concurs anunțat de multă vreme. Și atunci intervine improvizația. Se păstrează repertoriul, iar pentru înnoiri, se schimbă... interpreții. Monotonia descurajează pe mulți dintre aspiranții la titlul de artist amator. Răspunderea n-o poartă numai conducerea căminului, ci și cei care au promis „tot sprijinul nostru“ ori de cîte ori au fost vizitați de activiști ai Comitetului pentru cultură și artă. „In alte părți, lumea e obișnuită să activeze în formațiile căminului cultural, din tată în fiu" — ne-a spus tovarășul Gheorghe Ursu. La noi, nu s-a reușit să se statornicească această tradiție". Observația ni se pare justă. La Dragalina, se lucrează doar cu tinerii și aceștia nu pot asigura continuitatea formațiilor artistice. Unii pleacă din comună, fie că urmează cursurile diferitelor școli, fie că lucrează pe șantiere. Desigur, echipele ar trebui completate, mai cu seamă că în comună se găsesc suficienți amatori. Apoi ar trebui dezrădăcinat obiceiul statornicit aici la tinerii care se retrag necondiționat în rîndul spectatorilor imediat după căsătorie. Continuitatea formațiilor artistice ar fi asigurată și prin antrenarea în mișcarea artistică a sătenilor de diferite categorii de vîrstă. Oare virsta obligă retragerea de la rampă ? „Lumea vine la cămin de nu încape în sală" — ne spunea tovarășul Ioniță Ciolac. Vine atunci cînd are pentru ce ! Cînd sînt spectacole mai ales, dar asta se întîmplă mai rar, deoarece tinerii care ar trebui să susțină programele artistice s-au obișnuit să fie „trași de mînecă" la repetiții“. Credem că nu e prea tîrziu ca activitatea de la căminul cultural din Dragalina să fie înviorată. Repetițiile ar putea fi reluate ușor. Programul trebuie să fie atractiv și, bineînțeles, anunțat din vreme. El trebuie să fie un fel de invitație către săteni de a-și petrece serile la cămin. Sîntem încredințați că dacă s-ar simți intervenția activistului cultural, în special a directorului de cămin, lunile de iarnă ar putea căpăta semnificația unei stagiuni permanente. LUCA ARBORE Nimic deosebit Multe s-ar face, dacă... Instantaneu din magazinul universal din Gimvfa ........... SPORT Rulmentul Bîrlad în fata celui de al XI-lea sezon Un nou sezon rugbistic, al XI-lea, se profilează pentru rugbiștii binecunoscutei formații Rulmentul Bîrlad. Ce rezultate vor obține în jocurile de campionat ? Pe ce loc se vor situa în întrecerea cu cele mai bune echipe ale țării? Iată întrebările tradiționale care frămîntă, de pe acum, pe iubitorii rugbiului din Bîrlad, în primul rînd, dar al căror răspuns — din motive lesne de înțeles — noi îl vom amîna deocamdată pînă la sfîrșitul acestui an. întrebarea, mai actuală, care se pune, desigur, este ce fac acum rugbiștii bîrlădeni ? Pentru a intra în posesia răspunsului ne-am adresat direct la sursă , antrenorului bîrlădean Mircea Paiu. — Regula n-a putut fi exceptată, evident, nici la noi, ne pregătim intens, așa cum fac toți sportivii în această perioadă, pentru viitoarele confruntări din acest an. Primul antrenament s-a desfășurat în ziua de 17 ianuarie, iar de atunci ele au continuat cu regularitate (la început în sală și apoi în aer liber), de cîte 4 ori pe săptămînă. Pînă acum, accentul a fost pus, desigur, pe pregătirea fizică generală și specială, urmărindu-se cu precădere mărirea forței de împingere a grămezii, dezvoltarea detentei și a vitezei de reacție. In continuare, pe primul plan va trece, paralel cu îmbunătățirea unor elemente tehnice (loviturile de picior, pasa, culegerea baloanelor joase sau „ramasajul" cum se spune etc.), pregătirea pe compartimente și, mai ales, omogenizarea. — De ce, acest „mai ales" la omogenizare ? — Pentru că și în acest an, datorită diminuării lotului de jucători Brăiescu, Ioniță și Duță sunt plecați la studii, la Timișoara, Bănceanu s-a retras din activitatea sportivă, iar Nedelcu a fost suspendat de către asociație, pe termen nedeterminat încă, pentru diferite abateri disciplinare), echipa a suferit serioase modificări în urma promovării a șapte juniori : Anton, Postolache, Nicolau, Filip, Marica, Modiga și Pătrăhău. Acești foarte tineri rugbiști, foști componenți ai echipei noastre de juniori care, după cum se știe, a cucerit „medalia de argint" în campionatul de anul trecut, vor evolua împreună cu alti componenți mai vechi ai echipei : Grandore, Bogos, Mihalașcu, Florescu, Manase, Ailenei, Pascal, Manea, Bărgăunaș, M. Rainea, Ignat, Țopa, Marin, Bădină, Rășcanu și Dragomir (venit de la Vulcanul București). Deci, în total, 23 de jucători. — Ce proiecte aveți< — Să folosesc la maximum întrecerile din cadrul competiției „Cupa de primăvară", care va începe la 17 martie, pentru a „suda" noua echipă și a realiza, totodată (deoarece nu vom mai urmări rezultatul în sine), crearea unor faze spectaculoase, din acelea care încintă cel mai mult ochii suporterilor noștri. In privința aceasta, a posibilităților de verificare și de redare a echipei, „Cupa de primăvară" este binevenită și ea ne va permite să ne prezentăm bine pregătiți în confruntările internaționale (turneu, la vară, în R. D. Germană sau R. P. Bulgaria), precum și în noul campionat care va începe la toamnă. Asupra felului cum a fost, insă, organizată, nu sînt mulțumit deoarece echipa noastră a fost inclusă în seria a II-a, împreună cu toate celelalte cinci echipe de „A" din țară, adică cu Politehnica Iași, Farul Constanța, Agronomia Cluj, Știința Petroșani și Universitatea Timișoara. In acest fel, sîntem nei dezavantajați față de formațiile bucureștene, prin aceea că avem de susținut deplasări lungi și foarte costisitoare. I-am mul|umit, în încheiere, interlocutorului nostru pentru cele relatate unindu-i atitul, cit și întregii echipe mult succes în noul sezon rugbistic. GH. VASILIU VOLEI „Cupa de iarnă“ Duminică, la Birlad, s-auconsumat ultimele jocuri programate în cadrul „Cupei de iarnă" la volei. Competiția, rezervată elevilor și elevelor din clasele V-VII ale școlilor bîrlădene, s-a bucurat de un frumos succes, angrenînd un număr de 12 echipe (6 de băieți și 6 de fete). Noua generație de voleibaliste s-a prezentat bine în această întrecere. Pe parcursul ei am asistat la partide dinamice, nu lipsite de faze spectaculoase, dar nici de acele greșeli inerente, însă, unor formații aflate la primii pași în acest sport. Echipa Școlii generale nr. 7, superioară ca pregătire, și-a surclasat toate adversarele fără a pierde nici un set (2—0, în ultimul meci, disputat duminică, cu formația Școlii generale din Zorleni și a ocupat astfel primul loc. La băieți, întrecerile au fost mai echilibrate, învingătoarea, reprezentativa Liceului nr. 3 fiind nevoită să depună eforturi susținute pentru a se impune în fața adversarelor sale. Câștigătorii „Cupei de iarnă“ au terminat și ei competiția neînvinși, dispunînd, în ultimul meci cu 2—1 de echipa Școlii generale din Zorleni. E. SOLOMON VREMEA NOUA © MEMENTO Radio Iași Programul de dimineață : 5.30 Buletin de știri ; 5.35 Concert de dimineață ; 6.00 Muzică corală românească ; 6.15 Montaje literare pe teme patriotice; 6.30 Muzică populară ; 6.55 Melodii, melodii — muzică ușoară ; 7.20 Vă invităm să notați în agenda dv. Ediția de prînz (12 — 13) ; Buletin de știri ; Varietăți muzicale : Lecturi dramatizate ; nuvela „Celkaș" de M. Gorki ; Continuarea programului de varietăți muzicale : Program de canțonete. Programul de seară : 16.00 Convorbiri pe teme economică populară; 17.00 O oră lor ; 16.45 Orchestre de muzică populară ; 17.00 O oră cu tinerețea ; 18.00 Tineri interpreți în studio ; baritonul Visarion Huțu, de la Opera de stat din Iași ; 18.30 Radiojurnal ; 18.40 Dialogul Instrumentelor. Televiziune 17.30 Curs de limba franceză (secția a 4-a) ; 17.58 Sumarul zilei; 18.00 Indirect... Pe planșetele proiectanților. Transmisiune de la Institutul de proiectări pentru construcțiile de mașini ; 18.30 Pentru cei mici — Ecranul cu păpuși; „Alei. . . hap" ! scenetă de Traian Ghițescu — durea ; 19.00 Pentru tineretul școlar; „Muzica și munții“ — emisiune de Smaranda Oțeanu ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 19.50 Buletinul meteorologic. Publicitate ; 20.00 Film serial : Thierry la Fronde ; 20.30 Album de poezie. Nicolae Labiș ; 20.40 Istoria teatrului românesc. I. L. Caragiale (I). Prezintă: Virgil Brădățeanu ; 22.10 Divertisment muzical ; 22.40 Telejurnalul de noapte. Cinematografe La BIRLAD, cinema Victoria (orele 9. 11; 14.30; 16.30; 18.30) : mere“ ; „Un bărbat și o fecinema Bîrladul (orele 14. 16; 18. 20) : „Cine călărește un tigru“; VASLUI: „Amprenta“; HUȘI : „Cerul începe la etajul III“. Muzee La dispoziția vizitatorilor, în județul nostru sunt următoarele muzee : deschise la Bîrlad, Muzeul „V. Pîrvan", între orele 10—13 și 16—19, iar la Huși Muzeul orășenesc, între orele 8—13 și 16—19. Printre mecanizatorii din Zorleni In indmpinarea primăverii Primăvara e încă departe, dincolo de zarea multor zile. Lucrătorii celui mai de frunte S. M. T. din județ, Zorleni, s-au unit, cu totii, într-un autentic cros, în întîmpinarea ei. Bucuroși că putem să-i aflăm suflul contaminant și, potrunzindu-i în intimitate, să ne putem alătura, măcar pentru cîteva ore, „competiției", am pornit, avîndu-l pe traseu drept ghid pe tînărul inginer Cornel Jigiaru (șeful serviciului reparații). Cîteva coordonate se cuvin de la început înserate. Anume, că, în campania inaugurală a actualului an de producție agricolă, mecanizatorii de la S.M.T. Zorleni vor folosi 221 de tractoare și peste 700 de mașini și utilaje. Se subînțelege, prin urmare, că volumul de lucru va fi foarte mare. Cum însă ziua bună de dimineață se cunoaște, pentru mecanizatorii S.M.T.-ului Zorleni „dimineața" a început prin vara trecută, mai precis, prin iunie, cînd semănătorile și-au încheiat munca în cîmp, continuare, fiindcă așa prevendea planul încă de pe atunci alcătuit, utilajele și mașinile, pe măsură ce încetau a mai avea de lucru în cîmp intrau în reparații. Interesant de enunțat și modul cum aici a fost organizat acest proces. Noutatea în atelier a fost pus la punct fluxul tehnologic complet, de care lucrătorii sunt extrem de mulțumiți. Intîi că se lucrează mult mai lesnicios, dispozitivele introduse scutindu-i de eforturi fizice. Doi i s-a asigurat aspectul „sanitar" al pieselor prin punerea în exploatare a unei băi pentru degresarea acestora. Și tot de la bun început s-a hotărît, și hotărîrea a fost imediat transpusă în fapte, ca tractoarele să fie aduse, pentru reparații, în S.M.T., iar mașinile agricole să fie reparate pe loc în cele 16 din totalul de 18 brigăzi (la Sîrbi și Florești neexistînd condiții corespunzătoare pentru așa ceva). Tot în stațiune au fost aduse și grapele reglabile, deoarece se aflau sub semnul întrebării calitatea reparării avantrenurilor și ascuțitul colților. Procedîndu-se așa s-a ajuns ca, la Zorleni, practic, să dispară campania propriuzisă de reparații. In zilele cînd în alte unități similare se lucrează neîntrerupt la reparația utilajului pentru campania de primăvară, aici se repară cele pentru campania de vară, agregatelor incluse în graficele primăverii fărîndu-li-se doar repetate controale tehnice. — Nea Ilie — strigă ghidul nostru, adresîndu-i-se setului de atelier Ilie Țăranu — vezi că eu lipsesc pînă diseară, mai dau o raită, pe ici, pe calea. „Ici" înseamnă brigada „Izlaz", la doi pași de stațiune Băiat bun, chiar foarte iin, Ion Coman, șeful acestei brigăzi, dar un control în plus, veți vedea, nu strică. Și plugurile sînt verificate piesă cu piesă. In graba lor spre întîmpinarea primăverii, cîțiva tractoriști nu au mai respectat exactitatea formei foilor de cormane recondiționate la parte din pluguri. Nedescoperită, fisura s-ar fi putut solda cu înfundarea cu resturi vegetale, în plin lucru, din cauza nealunecării plugului. „Colea" — ceva mai departe, adică, se află brigăzile de la Fruntișeni și Băcani. Poate cineva să conteste buna credință și pasiunea în muncă a lui Ion Ghimpu și Mihai Ciolanu ? De bună seamă că nu. Asta însă nu-l poate împiedica pe inginerul Cornel Jiglaru să efectueze, tocmai de aceea, un control și mai exigent al calității reparațiilor. Și iată că despicătoarele recondiționate ale cîtorva semănători au fost superficial polizate. Trecute cu vederea, asemenea „mărunțișuri" pot, în campanie, să faciliteze agățarea de resturi vegetale și, ca urmare, să urîțească semănătura, iar, în plus, depistarea cu extremă greutate a rîndurilor. Printre fruntași se înscriu și cei din brigada lui Gheorghe Mironescu, tot de „colea", de la Unțești. Și totuși, unii au pornit cu stîngul în întîmpinarea primăverii. Adică, nemontînd corect steluțele cîtorva grape reglabile, acestea călcau una pe urma celeilalte, aspect neadmis, întrucît parte dintre bulgări ar fi putut scăpa „nevătămați", iar între trenurile grupelor ar fi putut cu ușurință să rămînă porțiuni de pămînt nelucrat. Firește, toți aceștia, ca de altfel și ceilalți colegi care, imprimînd vitezei personale viteza întregului colectiv au scăpat din vedere că nu frumos și nici sănătos ca să e întîmpini primăvara oricum, au fost invitați să refacă tot ce făcuseră cum nu trebuie. Și au refăcut. Repede și — de astă dată — bine. Rînd pe rînd, la startul primăverii au sosit complet pregătiți mecanicii montori Vasile Mereuță și Ion Agaihi, de la linia de arbori—Fănică Țaga, de la finisaj — Gheorghe Carșov, Ion Coman de pe Izlaz, Mihai Cîșleanu de Băcani, Nicolae Arsene de la la Banca și Mihai Hoțoi de la Zorleni, tractoriștii Ștefan Rîmboi din brigada Odaia Bursucani și Gheorghe Brînză din brigada de la Alexandru Vlahuță. Precizăm că aceștia au sosit printre primii. Pe ziua de 1 februarie, colectivul întregii stațiuni a fost prezent cu întregul parc de mașini și utilaje gata reparat, plus 250000 de lei economii. Totul fiind pus la punct, campania agricolă va putea începe îndată ce timpul va permite acest lucru. C. St AVIC In atenția cititorilor ! Incepînd de astăzi, abonații ziarului „Flacăra lașului", care doresc să primească in locul acestuia ziarul ,Vremea nouă", organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu, se vor adresa pînă la 27 februarie a.c., oficiilor P.T.T.R. sau factorilor poștali din raza domiciliului lor. Acei abonați care nu vor face această comunicare vor primi ziarul „Vremea nouă". De asemenea, doritorii se pot abona la noul cotidian vasluian prin oficiile P.T.T.R., factorii și agențiile poștale. Ziarul poate fi găsit la toate chioșcurile de difuzare a presei de pe cuprinsul județului nostru, precum și la magazinele cooperativelor sătești.