Vremea Nouǎ, februarie-martie 1968 (Anul 1, nr. 1-36)

1968-02-20 / nr. 1

• PAGINA 2 Adunarea de constituire a Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și a Consiliului popular județean provizoriu (urmare din pag. 1) activității în toate sectoare­le, să-și perfecționeze mereu stilul și metodele de muncă,­­să desfășoare un control per­manent și eficient asupra mo­dului în care se îndeplinesc hotărîrile partidului și guver­nului. Au mai luat cuvîntul to­varășii: Ștefan Dumitrescu, directorul Fabricii de rulmenți Bîrlad, Alexei Butuc, directo­rul Direcției sanitare a jude­țului Vaslui, Petru Mihalache, președintele cooperativei a­­gricole de producție Tîrzii, Elena Mihăescu, profesoară la Liceul nr. 2 Vaslui, Gheorghe Stoica, președintele coopera­tivei agricole de producție Cîrja. Vorbitorii și-au exprimat a­­tașamentul profund față de măsurile adoptate de Confe­rința Națională a partidului, pentru perfecționarea condu­cerii și planificării economiei naționale, pentru îmbunătăți­rea organizării administrativ­­teritoriale a țării. Ei s-au an­gajat să militeze cu și mai multă hotărîre și entuziasm pentru înfăptuirea neabătută a politicii înțelepte a parti­dului nostru, pentru dezvol­tarea și înflorirea continuă a României socialiste. In încheiere, a luat cuvîn­tul tovarășul Ion Iliescu. Pe baza hotărîrilor Con­gresului al IX-lea al P.C.R., a spus vorbitorul, partidul nos­tru a inițiat un complex de măsuri de o importanță deo­sebită privind perfecționarea conducerii și planificării eco­nomiei naționale, a întregii vieți sociale, menite să mo­bilizeze uriașele rezerve exis­­tente în toate sectoarele de activitate. Măsurile adoptate de Conferința Națională a partidului evidențiază dina­mismul activității imprimate de partid, spiritul novator în toate verigile activității de partid și de stat, necesitatea înlăturării a tot ceea ce este perimat și împiedică mersul Înainte al societății, îmbună­tățirea organizării administra­­tiv-teritoriale constituie parte componentă a programului e­­laborat de Conferința Națio­nală,. Practica a demonstrat că regiunile reprezentau unități teritoriale prea întinse pen­tru a putea rezolva în mod operativ problemele tot mai complexe ale dezvoltării e­­conomiei și ale vieții social­­culturale. Măsurile elaborate de Conferința Națională partidului din decembrie anul a trecut deschid noi posibilități pentru manifestarea capacită­ților creatoare ale poporului nostru, pentru creșterea ini­țiativei și responsabilității or­ganelor locale, pentru valori­ficarea mai bună a potenția­lului material și uman al tu­turor orașelor și comunelor țării în scopul creșterii necon­tenite a^ nivelului de trai ma­terial și spiritual al celor ce muncesc. In adoptarea măsurilor preconizate de partid s-a avut în vedere apropierea conducerii centrale de unitățile de ba­ză — orașul și comuna — perfecționarea pîrghiilor eco­nomice și a mecanismului conducerii de partid și de stat, înlăturarea verigilor interme­diare inutile, folosirea judi­cioasă a resurselor fiecărei localități, creșterea atribuții­lor ce revin organelor locale de partid și de stat, aplica­rea mai largă a principiului centralismului democratic în viața economică, politică și socială. In contextul ansamblului de măsuri stabilite de cerea partidului și statului condu­nos­tru, organizarea administra­­tiv-teritorială a țării capătă o covîrșitoare însemnătate. Aceasta a fost determinată de noua etapă de dezvoltare a țării noastre, de complexita­tea sarcinilor pe care le ri­dică construcția socialistă. Propunerile cu privire la or­ganizarea județelor și muni­cipiilor sunt rezultatul unor studii îndelungate efectuate cu participarea unui larg ac­tiv de partid și de stat, a u­­nui mare număr de oameni de știință, specialiști, și alți oameni ai muncii, ceea ce de­monstrează elocv­ent profundul democratism al orinduirii noas­tre, trăsătură caracteristică a întregii activități a partidului. La delimitarea noilor unități administrativ-teritoriale s-a uir­­mărit ca, în cadrul lor, să existe un număr de orașe me­nite să joace un rol însem­nat în progresul economic și social-cultural al județului, în vederea asigurării unui cadru mai favorabil pentru reparti­zarea rațională a forțelor de producție, a obiectivelor eco­nomice pe teritoriul țării, pen­tru ridicarea mai rapidă unor zone insuficient dezvol­a­tate. Potrivit principiilor a­­doptate de Conferința Națio­nală a partidului, fiecare ju­deț va dispune de obiective industriale, ceea ce va permi­te o dezvoltare­­ economică mul­tilaterală, folosirea bogățiilor naturale și a resurselor de muncă ale țării. Județul Vas­lui îndeplinește aceste condi­ții, el fiind o unitate înche­gată, cu largi perspective de dezvoltare. Aflat în centrul teritoriului județului, Vasluiul, oraș cu bogate tradiții istori­ce și culturale, va cunoaște în anii ce urmează o conti­nuă înflorire, ca de altfel și alte centre urbane. In anii actualului cincinal și în anii următori, pe măsura creșterii potențialului economiei natio­nale, județului Vaslui îi vor fi alocate investiții sporite pentru construirea de noi u­­nităti productive si social­­culturale, pentru ridicarea în­tregii vieți economice, politi­ce si sociale. Referindu-se la sarcinile ce stau in fata noilor organe de conducere ale județului Vas­lui, vorbitorul a arătat că ele au datoria să militeze în con­tinuare pentru perfecționarea stilului și metodelor de mun­că, să dezvolte și să stimu­leze inițiativa creatoare a ma­selor, să lupte împotriva bi­rocratismului, rutinei și for­malismului sub orice formă s-ar manifesta, să acționeze pe baza unor studii, rod al înțelepciunii colective. Acordînd grijă în continu­are dezvoltării întreprinderilor industriale, întăririi economi­­co-organizatorice a unităților agricole, organele locale de partid și de stat trebuie să acorde o atenție deosebită ri­dicării nivelului muncii ideo­logice, creșterii nivelului de conștiință al maselor, cultivă­rii în rîndul acestora a mo­ralei comuniste, a unei dem­ne ținute etice în familie și societate. Aplicarea măsurilor cu pri­vire la împărțirea administra­­tiv-teri­torială, sporirea însem­nată a atribuțiilor organelor de conducere a județelor, ora­șelor și comunelor impune creșterea rolului conducător al partidului. Fiecare organi­zație de partid trebuie să-și sporească forța mobilizatoare, să acționeze cu competența, concentrind capacitățile crea­toare ale colectivului din lo­cul unde își desfășoară ac­tivitatea, spre înfăptuirea țe­lurilor trasate de partid. In acest context, capătă o deose­bită însemnătate munca pen­tru recrutarea, promovarea si calificarea cadrelor, ca din garanțiile îndeplinirii una în cele mai bune condiții a o­­biectivelor stabilite de Con­gresul al IX-lea.­­ Organ reprezentativ al ce­tățenilor, Consiliul popular județean trebuie să manifeste o deosebită grijă în conduce­rea activității locale, în asi­gurarea dezvoltării economi­ce, social-culturale și edilitar­­gospodărești a județului, în apărarea proprietății socialis­te și personale, exercitării drepturilor cetățenești, să a­­corde o atenție sporită res­pectării legalității socialiste și a ordinii publice, să se pre­ocupe permanent de utiliza­rea judicioasă a mijloacelor materiale și financiare pro­prii, de valorificarea tuturor posibilităților locale. Felicitînd noile organe de conducere, vorbitorul și-a ex­primat convingerea că organi­zația județeană de partid Vas­lui, toți oamenii muncii vor acționa și de acum înainte cu întreaga lor capacitate, ener­gie și experiență pentru a­­plicarea în viață a hotărîrilor partidului și guvernului, pen­tru înregistrarea de noi suc­cese în opera de desăvîrșire a construcției socialiste. Intr-o atmosferă de puterni­că însuflețire, participanții la adunare au adoptat textul unei telegrame adresate C.C. al P.C.R., personal Nicolae Ceaușescu, tovarășului secretar general al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului de Stat. Oglinda de furnir (urmare din pag. 1) Inginerul șef ride cu pofto. Apoi îmi dă un răspuns care mă face, ca să folosesc un termen pugilistic, K.O. : — Sînt 250.000 de repere ! Prin aceste repere depozitate în stocul centralizat se asigură desfacerea rapidă a produse­lor, obținîndu-se o reducere de 50 la sută din timp. Tac. Nu mai spun nimic... doar câteva minute. Pentru că aici nu poți să taci ! Parcă a ieșit o uriașă turtă dulce din cuptorul acesta ... — Noi numim această ope­rațiune presarea panourilor. Placa trece prin această ma­șină de întins clei și apoi la „cuptor“, care de fapt e o presă monoetajată cu o pro­ductivitate de 300 la sută mai mare decit la presele din alte fabrici. De aici începe a­­poi faza de dimensionare la mașina de prelucrat complex panouri mobilă. Privesc cu atenție la această tubulatură care aduce cu niș­te șerpi boa. Placa își con­tinuă drumul pe la mașinile de șlefuire. Așa cum e orga­nizat procesul de producție, se asigură o sotizare a pieselor care înlesnește ritmicitatea pro­ducției. Piesele nu trec de aici în tronsonul al doilea, dacă nu există toate reperele garnitu­rii respective. In prezent, se lucrează cu un lot zilnic de 50 de garnituri. I­n tronsonul al doilea e liniște. Te întimpină un miros de baiț, nitrolac și poliester. O nouta­te : o linie tehnologică care permite finisarea în între­gime a unei piese pe o față printr-o singură trecere. E vor­ba de o înșiruire de mai mul­te utilaje și tunele de uscare, calculate în funcție de tempe­raturile necesare pentru usca­rea peliculei de lac. După sis­temul vechi, se turna pelicula și era necesar un timp de o­­dihnă de 48 de ore. Aici tim­pul de odihnă este eliminat. Astfel de noutăți întîlnești în­să foarte des. In tronsonul al treilea poți vedea cum se fa­­ce șlefuirea suprafețelor la un agregat cu 6 cilindri, ori o pri­mă fază cu 4 perii cilindrice, întîlnești aici și o mașină care poate șlefui canturile la 50 de piese deodată ! Trecînd, zăbovind, privind și întrebind mereu, aproape nu simți că te apropii de oglinda de furnir. O întîlnești aici, la montaj. Fără să vrei te pri­vești in fața unei uși de șifo­nier , férő sa vrei îți aranjezi cravata ori batista de la bu­tonieră. Oamenii aceștia de la montaj își văd clar chipul in fiecare piesă a mobilei. Nici Narcis nu s-a privit atita în lu­ciul apei ca acești oameni în oglinzile de furnir ! Iar cînd vorbești de oglindă de furnir zici „calitate superioară“. Toc­mai pentru că acest indice „calitate" e pe primul plan, s-au și stabilit locuri pentru a­­șezarea ... camerelor. Adică mo­bila se așează așa cum ai așeza-o intr-o cameră. Apoi o­­chii muncitorilor urmăresc ca furnirul să fie la toate piesele de aceeași structură și culoare. Abia pe urmă începe ambala­rea. e drumul parcurs pînâ aici am întilnit, la fie­care pas, entuziasmul oamenilor , bucuria lor că pot lucra într-o ase­menea fabrică modernă. Mun­citori ca Ioan Murgu, Constan­tin Manta, Vasile Radu, Maria Constantinescu, toți șefi de e­­chipă sunt câțiva din cei 325 care s-au calificat prin cursuri organizate la­ diferite fabrici de mobilă din țară și care do­vedesc acum, prin strădania lor, că pot primi pe drept laude. Maiștri ca Anton Costea, Mar­­cu Titus, Nicolae Pisău, Pavel Culea, Aurel Chiriac, Gheor­ghe Prisecaru, Petru Damian îți vorbesc cu drag despre pri­mul lor produs, garnitura tip „llva”, despre faptul că anul acesta vor produce 10.500 de astfel de garnituri, despre faptul că din cele 420 de garnituri produse pînâ acum nu au nici un refuz și nici o reclamație. Dar cea mai impresionantă este discuția cu inginerii, cu toți cei 15 ingineri care s-au „cununat“ cu fabrica. Majori­tatea sînt stagiari, care, prac­tic, se „rodează" o dată cu fa­brica. Mulți dintre ei n-au trecut termenul de stagiatură, dar conduc o serie de compar­timente tehnice dificile, și au, pînă acum, rezultate bune. Este vorba de Adrian Grigoriu, șeful serviciului tehnologic, de Mircea Fărmuș, șeful serviciu­lui mecanic șef, de Eugen Ni­colae, energeticul șef, de Mihai Sava, șeful serviciului inves­tiții, de Ion Popescu, șeful ser­viciului C.T.C. Tot ingineri stagi­ari sînt și tinerii Eufrosina Ro­tari, Jenica Șorîngă, Traian Stoica, dispeceri la serviciul de producție și care, ca toți ceilalți, de altfel, sînt legați de această fabrică datorită tehni­cii moderne.­­ Peste cițiva ani - îmi spu­ne ing. Liviu Savu - această întreprindere nu va mai fi cea mai modernă­. de Trcest­ Berj din țară. Dar eu sunt fericit pen­tru că lucrez aici. Am văzut toate fabricile de mobilă din țară. Ca asta nu există alta d­intr-o asemenea fabrică visam să lucrez. Are o capacitate de 20.000 de garnituri de mo­bilă pe an, dar are și posibi­lități de creștere la 30.000. Ne pare rău că nu putem reda aici tot ce ne-au de­clarat, plini de entuziasm și ceilalți ingineri. Ei, împreună cu întreg colectivul fabricii, sunt făuritorii oglinzilor de fur­nir. Ei sunt primii care se pri­vesc în luciul nucului ori fa­gului. Va urma apoi cumpără­torul. Iar cumpărătorul, cu e­­xigența lui, va ști să aprecie­ze și munca acestui harnic co­lectiv. P La căminul cultural din Dragalina O activitate care nu suportă intermitente Nu întîmplător fost aleasă luna fe­­­bruarie ca „Lună a cărții la sate". S-a avut, desigur, în ve­dere, răgazul pe ca­re iarna îl oferă ță­ranilor cooperatori. Ne-am așteptat în­să ca la Dragalina, în această perioadă a anului, să găsim o efervescentă activi­tate cultural-artisti­­că. De la început ne-a surprins caracterul mai însă mult spontan al acțiuni­lor culturale. Ni s-a vorbit cu căldură și îndreptă­țită mîndrie despre succesele formațiilor artistice înregistrate în ultimii ani. Dar amintirile erau um­brite de păreri de rău. „Parcă se făcea ceva mai mult“—ne-a mărturisit tovarășul Ioniță Ciolac. Destăi­nuirea impune o comparație, fie și succintă.. Deși anul trecut, grupul vocal din Dragalina a fost remarcat pentru ca­litățile promițătoare ale interpretelor, pen­tru repertoriul și ar­monizarea lui, acum e în stadiu de... au­todizolvare. Explica­ția ni se părea greu de găsit. Ne-a ofe­rit-o însă una din­tre componentele a­­mintitului grup vo­cal, Iulia Țarălungă : „Nu sîntem organi­zați, nu sîntem che­mați". De asemenea, tot în urmă cu a­ni, s-au afirmat la Dragalina formația solzarilor, brigada artistică, e­­chipa de teatru, e­­chipele de dansuri, toate dovedind varie­tatea activităților ar­tistice, spirit de ini­țiativă și, de mul­te ori, dăruire depli­nă din partea parti­cipanților. Acum for­mația solzarilor pa­re a avea soarta grupului vocal amin­tit mai sus. „Solza­­rii noștri au fost pri­mii prin partea locu­lui“ — ne-a spus tovarășul Gheorghe Ursu secretarul co­mitetului comunal de partid. „Băieții însă pleacă la școli, for­mația se descomple­tează". Programul activi­tăților căminului cul­tural pentru luna fe­bruarie e doar cu­minte alcătuit. S-a pierdut însă din ve­dere la alcătuirea lui tocmai faptul că în această lună sunt condiții bune pentru închegarea formații­lor artistice. „Propa­garea științifice, cunoștințelor agrozoo­tehnice, sanitare etc. (cităm din program), serile pentru tineret, călătoriile pe hartă" nu cuprind decât 1? zile din luna febru­arie. Restul, aproape jumătate din lună, activitatea culturală se reduce la progra­mul permanent de club : televizor, șah, tintar (!) De aceea, ni se pare îndreptăți­tă părerea celor ca­re consideră un ast­fel de program „pu­țin cam formalist". La punctul 7 din program se prevăd „programe artistice". Foarte bine. Dar cînd anume se pregătesc aceste programe era foarte posibil să ră­­mînă o taină pentru noi. Profesorul Mi­hai Cadar, directorul școlii, ne-a dezvălu­it procedeul, de o­­bicei repetițiile în­cep cu două săptă­­mîni înainte de vreun concurs anun­țat de multă vreme. Și atunci intervine improvizația. Se păs­trează repertoriul, iar pentru înnoiri, se schimbă... interpreții. Monotonia descura­jează pe mulți dintre aspiranții la titlul de artist amator. Răs­punderea n-o poar­tă numai conducerea că­minului, ci și cei care au promis „tot sprijinul nostru“ ori de cîte ori au fost vizitați de activiști ai Comitetului pen­tru cultură și artă. „In alte părți, lu­mea e obișnuită să activeze în formații­le căminului cultu­ral, din tată în fiu" — ne-a spus tovară­șul Gheorghe Ursu. La noi, nu s-a reu­șit să se statorni­cească această tra­diție". Observația ni se pare justă. La Dra­galina, se lucrează doar cu tinerii și a­­ceștia nu pot asigu­ra continuitatea for­mațiilor artistice. U­­nii pleacă din co­mună, fie că urmea­ză cursurile diferite­lor școli, fie că lu­crează pe șantiere. Desigur, echipele ar trebui completate, mai cu seamă că în comună se găsesc su­ficienți amatori. A­­poi ar trebui dezră­dăcinat obiceiul sta­tornicit aici la tine­rii care se retrag ne­condiționat în rîndul spectatorilor imediat după căsătorie. Con­tinuitatea formațiilor artistice ar fi asigu­rată și prin antrena­rea în mișcarea ar­tistică a sătenilor de diferite categorii de vîrstă. Oare virsta obligă retragerea de la rampă ? „Lumea vine la cămin de nu încape în sală" — ne spunea tovarășul Ioniță Cio­lac. Vine atunci cînd are pentru ce ! Cînd sînt spectacole mai ales, dar asta se în­­tîmplă mai rar, de­oarece tinerii care ar trebui să susțină pro­gramele artistice s-au obișnuit să fie „trași de mînecă" la repe­tiții“. Credem că nu e prea tîrziu ca acti­vitatea de la cămi­nul cultural din Dra­galina să fie învio­rată. Repetițiile ar putea fi reluate u­­șor. Programul tre­buie să fie atractiv și, bineînțeles, a­­nunțat din vreme. El trebuie să fie un fel de invitație către săteni de a-și pe­trece serile la cămin. Sîntem încredințați că dacă s-ar simți intervenția activistu­lui cultural, în spe­cial a directorului de cămin, lunile de iar­nă ar putea căpăta semnificația unei sta­giuni permanente. LUCA ARBORE Nimic deosebit Multe s-ar face, dacă... Instantaneu din magazinul universal din Gimv­fa ........... SPORT Rulmentul Bîrlad în fata celui de al XI-lea sezon Un nou sezon rugbistic, al XI-lea, se profilează pentru rugbiștii binecunoscutei forma­ții Rulmentul Bîrlad. Ce rezultate vor obține în jocurile de campionat ? Pe ce loc se vor situa în întrece­rea cu cele mai bune echipe ale țării? Iată întrebările tradiționale care frămîntă, de pe acum, pe iubitorii rugbiu­­lui din Bîrlad, în primul rînd, dar al căror răspuns — din motive lesne de înțeles — noi îl vom amîna deocamdată pî­­nă la sfîrșitul acestui an. întrebarea, mai actuală, care se pune, desigur, este ce fac acum rugbiștii bîrlădeni ? Pen­tru a intra în posesia răspun­sului ne-am adresat direct la sursă , antrenorului bîrlădean Mircea Paiu. — Regula n-a putut fi ex­ceptată, evident, nici la noi, ne pregătim intens, așa cum fac toți sportivii în această perioadă, pentru viitoarele confruntări din acest an. Pri­mul antrenament s-a desfășu­rat în ziua de 17 ianuarie, iar de atunci ele au continuat cu regularitate (la început în sală și apoi în aer liber), de cîte 4 ori pe săptămînă. Pînă acum, accentul a fost pus, de­sigur, pe pregătirea fizică ge­nerală și specială, urmărin­­du-se cu precădere mărirea forței de împingere a gră­mezii, dezvoltarea detentei și a­­ vitezei de reacție. In conti­nuare, pe primul plan va trece, paralel cu îmbunătăți­rea unor elemente tehnice (lo­viturile de picior, pasa, cule­gerea baloanelor joase sau „ramasajul" cum se spune etc.), pregătirea pe comparti­­mente și, mai ales, omogeni­zarea. — De ce, acest „mai ales" la omogenizare ? — Pentru că și în acest an, datorită diminuării lotului de jucători­­ Brăiescu, Ioniță și Duță sunt plecați la studii, la Timișoara, Bănceanu s-a retras din activitatea sportivă, iar Ne­­delcu a fost suspendat de că­tre asociație, pe termen ne­determinat încă, pentru dife­rite abateri disciplinare), echi­pa a suferit serioase modifi­cări în urma promovării a șapte juniori : Anton, Posto­­lache, Nicolau, Filip, Marica, Modiga și Pătrăhău. Acești foarte tineri rugbiști, foști componenți ai echipei noastre de juniori care, după cum se știe, a cucerit „medalia de argint" în campionatul de a­­nul trecut, vor evolua îm­preună cu alti componenți mai vechi ai echipei : Grandore, Bogos, Mihalașcu, Florescu, Manase, Ailenei, Pascal, Ma­nea, Bărgăunaș, M. Rainea, Ignat, Țopa, Marin, Bădină, Rășcanu și Dragomir (venit de la Vulcanul București). Deci, în total, 23 de jucători. — Ce proiecte aveți­­< — Să folosesc la maximum întrecerile din cadrul compe­tiției „Cupa de primăvară", care va începe la 17 martie, pentru a „suda" noua echipă și a realiza, totodată (deoa­rece nu vom mai urmări re­zultatul în sine), crearea unor faze spectaculoase, din acelea care încintă cel mai mult o­­chii suporterilor noștri. In pri­vința aceasta, a posibilităților de verificare și de redare a echipei, „Cupa de primăvară" este binevenită și ea ne va permite să ne prezentăm bine pregătiți în confruntările in­ternaționale (turneu, la vară, în R. D. Germană sau R. P. Bulgaria), precum și în noul campionat care va începe la toamnă. Asupra felului cum a fost, insă, organizată, nu sînt mulțumit deoarece echipa noastră a fost inclusă în seria a II-a, împreună cu toate ce­lelalte cinci echipe de „A" din țară, adică cu Politehnica Iași, Farul Constanța, Agronomia Cluj, Știința Petroșani și U­­niversitatea Timișoara. In acest fel, sîntem nei dezavantajați față de formațiile bucureștene, prin aceea că avem de susți­nut deplasări lungi și foarte costisitoare. I-am m­ul|umit, în încheiere, interlocutorului nostru pentru cele relatate unindu-i atit­­ul, cit și întregii echipe mult suc­­ces în noul sezon rugbistic. GH. VASILIU VOLEI „Cupa de iarnă“ Duminică, la Birlad, s-au­­consumat ultimele jocuri pro­gramate în cadrul „Cupei de iarnă" la volei. Competiția, re­zervată elevilor și elevelor din clasele V-VII­ ale școlilor bîrlădene, s-a bucurat de un frumos succes, angrenînd un număr de 12 echipe (6 de bă­ieți și 6 de fete). Noua generație de voleiba­liste s-a prezentat bine în a­­ceastă întrecere. Pe parcursul ei am asistat la partide dina­mice, nu lipsite de faze spec­taculoase, dar nici de acele greșeli inerente, însă, unor for­mații aflate la primii pași în acest sport. Echipa Școlii ge­nerale nr. 7, superioară ca pre­gătire, și-a surclasat toate ad­versarele fără a pierde nici un set (2—0, în ultimul meci, dis­putat duminică, cu formația Școlii generale din Zorleni­­ și a ocupat astfel primul loc. La băieți, întrecerile au fost mai echilibrate, învingătoarea, reprezentativa Liceului nr. 3 fiind nevoită să depună efor­turi susținute pentru a se im­pune în fața adversarelor sale. Câștigătorii „Cupei de iarnă“ au terminat și ei competiția neînvinși, dispunînd, în ulti­mul meci cu 2—1 de echipa Școlii generale din Zorleni. E. SOLOMON VREMEA NOUA © MEMENTO Radio Iași Programul de dimineață : 5.30 Buletin de știri ; 5.35 Concert de dimineață ; 6.00 Muzică corală românească ; 6.15 Montaje literare pe te­me patriotice; 6.30 Muzică populară ; 6.55 Melodii, me­lodii — muzică ușoară ; 7.20 Vă invităm să notați în a­­genda dv. Ediția de prînz (12 — 13) ; Buletin de știri ; Varietăți muzicale : Lecturi dramatiza­te ; nuvela „Celkaș" de M. Gorki ; Continuarea progra­mului de varietăți muzica­le : Program de canțonete. Programul de seară : 16.00 Convorbiri pe teme econo­­mică populară; 17.00 O oră lor ; 16.45 Orchestre de mu­zică populară ; 17.00 O oră cu tinerețea ; 18.00 Tineri in­terpreți în studio ; baritonul Visarion Huțu, de la Opera de stat din Iași ; 18.30 Ra­diojurnal ; 18.40 Dialogul In­strumentelor. Televiziune 17.30 Curs de limba france­ză (secția a 4-a) ; 17.58 Suma­rul zilei; 18.00 In­direct... Pe planșetele proiectanților. Trans­misiune de la Institutul de proiectări pentru construcții­le de mașini ; 18.30 Pentru cei mici — Ecranul cu pă­puși; „Alei. . . hap" ! scenetă de Traian Ghițescu — du­rea ; 19.00 Pentru tineretul școlar; „Muzica și munții“ — emisiune de Smaranda Oțea­­nu ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 19.50 Buletinul meteo­rologic. Publicitate ; 20.00 Film serial : Thierry la Fronde ; 20.30 Album de poezie. Ni­colae Labiș ; 20.40 Istoria tea­trului românesc. I. L. Ca­­ragiale (I). Prezintă: Virgil Brădățeanu ; 22.10 Divertis­ment muzical ; 22.40 Telejur­nalul de noapte. Cinematografe La BIRLAD, cinema Vic­toria (orele 9. 11; 14.30; 16.30; 18.30) : mere“ ; „Un bărbat și o fe­cinema Bîrladul (o­­rele 14. 16; 18. 20) : „Cine călărește un tigru“; VASLUI: „Amprenta“; HUȘI : „Cerul începe la etajul III“. Muzee La dispoziția vizitatorilor, în județul nostru sunt următoarele muzee : deschise la Bîr­lad, Muzeul „V. Pîrvan", în­tre orele 10—13 și 16—19, iar la Huși Muzeul orășenesc, între orele 8—13 și 16—19. Printre mecanizatorii din Zorleni In indmpinarea primăverii P­rimăvara e încă depar­te, dincolo de zarea mul­tor zile. Lucrătorii celui mai de frunte S. M. T. din județ, Zorleni, s-au unit, cu totii, într-un autentic cros, în întîmpinarea ei. Bucu­roși că putem să-i aflăm su­flul contaminant și, potrunzin­­du-i în intimitate, să ne putem alătura, măcar pentru cîteva ore, „competiției", am pornit, avîndu-l pe traseu drept ghid pe tînărul inginer Cornel Jig­­iaru (șeful serviciului repara­ții). Cîteva coordonate se cuvin de la început înserate. Anu­me, că, în campania inaugu­rală a actualului an de pro­ducție agricolă, mecanizatorii de la S.M.T. Zorleni vor fo­losi 221 de tractoare și peste 700 de mașini și utilaje. Se subînțelege, prin urmare, că volumul de lucru va fi foarte mare. Cum însă ziua bună de dimineață se cunoaște, pentru mecanizatorii S.M.T.-ului Zor­leni „dimineața" a început prin vara trecută, mai precis, prin iunie, cînd semănătorile și-au încheiat munca în cîmp, continuare, fiindcă așa preve­­n­dea planul încă de pe atunci alcătuit, utilajele și mașinile, pe măsură ce încetau a mai avea de lucru în cîmp intrau în reparații. Interesant de e­­nunțat și modul cum aici a fost organizat acest proces. Noutatea­­ în atelier a fost pus la punct fluxul tehnologic complet, de care lucrătorii sunt extrem de mulțumiți. Intîi­­ că se lucrează mult mai les­nicios, dispozitivele introduse scutindu-i de eforturi fizice. Doi i s-a asigurat aspectul „sanitar" al pieselor prin pu­nerea în exploatare a unei băi pentru degresarea acesto­ra. Și tot de la bun început s-a hotărît, și hotărîrea a fost imediat transpusă în fapte, ca tractoarele să fie aduse, pen­tru reparații, în S.M.T., iar mașinile agricole să fie repa­rate pe loc în cele 16 din totalul de 18 brigăzi (la Sîrbi și Florești neexistînd condiții corespunzătoare pentru așa ceva). Tot în stațiune au fost aduse și grapele reglabile, deoarece se aflau sub semnul întrebării calitatea reparării a­­vantrenurilor și ascuțitul col­ților. Procedîndu-se așa s-a a­­juns ca, la Zorleni, practic, să dispară campania propriu­­zisă de reparații. In zilele cînd în alte unități similare se lu­crează neîntrerupt la reparația utilajului pentru campania de primăvară, aici se repară cele pentru campania de vară, a­­gregatelor incluse în graficele primăverii fărîndu-li-se doar repetate controale tehnice. — Nea Ilie — strigă ghidul nostru, adresîndu-i-se setului de atelier Ilie Țăranu — vezi că eu lipsesc pînă diseară, mai dau o raită, pe ici, pe calea. „Ici" înseamnă brigada „Iz­laz", la doi pași de stațiune Băiat bun, chiar foarte iin, Ion Coman, șeful acestei bri­găzi, dar un control în plus, veți vedea, nu strică. Și plu­gurile sînt verificate piesă cu piesă. In graba lor spre în­tîmpinarea primăverii, cîțiva tractoriști nu au mai respectat exactitatea formei foilor de cormane recondiționate la parte din pluguri. Nedescope­­­rită, fisura s-ar fi putut solda cu înfundarea cu resturi ve­getale, în plin lucru, din cau­za nealunecării plugului. „Co­lea" — ceva mai departe, a­­dică, se află brigăzile de la Fruntișeni și Băcani. Poate ci­neva să conteste buna credin­ță și pasiunea în muncă a lui Ion Ghimpu și Mihai Ciol­a­­nu ? De bună seamă că nu. Asta însă nu-l poate împiedi­ca pe inginerul Cornel Jigla­­ru să efectueze, tocmai de a­­ceea, un control și mai exi­gent al calității reparațiilor. Și iată că despicătoarele re­condiționate ale cîtorva semă­nători au fost superficial po­lizate. Trecute cu vederea, a­­semenea „mărunțișuri" pot, în campanie, să faciliteze agă­țarea de resturi vegetale și, ca urmare, să urîțească semă­nătura, iar, în plus, depistarea cu extremă greutate a rîndu­­rilor. Printre fruntași se înscriu și cei din brigada lui Gheorghe Mironescu, tot de „colea", d­e la Unțești. Și totuși, unii au pornit cu stîngul în întîmpi­narea primăverii. Adică, ne­­montînd corect steluțele cîtor­va grape reglabile, acestea călcau una pe urma celeilalte, aspect neadmis, întrucît parte dintre bulgări ar fi putut scă­pa „nevătămați", iar între tre­nurile grupelor ar fi putut cu ușurință să rămînă porțiuni de pămînt nelucrat. Firește, toți aceștia, ca de altfel și ceilalți colegi care, imprimînd vitezei personale viteza întregului colectiv au scăpat din vedere că nu frumos și nici sănătos ca să e întîmpini primăvara oricum, au fost invitați să refacă tot ce făcuseră cum nu trebuie. Și au refăcut. Repede și — de astă dată — bine. Rînd pe rînd, la startul pri­măverii au sosit complet pre­gătiți mecanicii montori Va­sile Mereuță și Ion Agai­hi, de la linia de arbori—Fănică Țaga, de la finisaj — Gheor­ghe Carșov, Ion Coman de pe Izlaz, Mihai Cîșleanu de Băcani, Nicolae Arsene de la la Banca și Mihai Hoțoi de la Zorleni, tractoriștii Ștefan Rîm­­boi din brigada Odaia Bursu­­cani și Gheorghe Brînză din brigada de la Alexandru Vla­­huță. Precizăm că aceștia au sosit printre primii. Pe ziua de 1 februarie, colectivul în­tregii stațiuni a fost prezent cu întregul parc de mașini și utilaje gata reparat, plus 250000 de lei economii. Totul fiind pus la punct, campania agricolă va putea începe în­dată ce timpul va permite a­­cest lucru. C. St AVIC In atenția cititorilor ! Incepînd de astăzi, abonații ziarului „Flacăra lașului", care doresc să primească in locul acestuia ziarul ,Vremea nouă", organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu, se vor adresa pînă la 27 februarie a.c., oficiilor P.T.T.R. sau factorilor poștali din raza domiciliului lor. Acei abonați care nu vor face această comunicare vor primi ziarul „Vremea nouă". De asemenea, doritorii se pot abona la noul cotidian vas­luian prin oficiile P.T.T.R., factorii și agențiile poștale. Ziarul poate fi găsit la toate chioșcurile de difuzare a presei de pe cuprinsul județului nostru, precum și la magazinele cooperativelor sătești.

Next