Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 191-270)
1968-11-08 / nr. 224
® PAC3MA 2 Printr-o lăudabilă și oportună colaborare a două instituții muzeistice — Constanța și Bîrlad — s-a organizat, în orașul primelor afirmări de substanță ale pictorului, o interesantă expoziție Tarasov, care înfățișează, retrospectiv, etape caracteristice din activitatea artistului moldovean. Este prima expoziție de acest fel, în Bîrlad, după Eliberare. Evenimentul este o plăcută surpriză, dacă ne gindim că, de îndelungată vreme, asemenea manifestări spirituale nu au mai avut loc, iici un oraș ca Bîrladul, cu incontestabile tradiții de prestigiu, in domeniul artistic. Trebuie să fim recunoscători secției plastice a muzeului din Constanța pentru idee, promptitudinea cu care a oferit exponatele sau le-a procurat din colecții particulare și pentru asistenta de specialitate, cit și muzeului bîrlădean pentru nelimitata-i ospitalitate. Dacă instituțiile culturale locale ar Înlătura cîteva din practicile birocratice, am trăi mai des bucuria unor asemenea evenimente. Expoziția de pictură Tarasov, găzduită în trei săli ale muzeului „V. l’arvan", prilejuiește evocarea atmosferei cultural-artistice a Bîrladului anilor 1920—1930, în care artistul a trăit și creat. Originar din Letea Deltei Dunării, după studii temeinice mai întîi în țara, la Școala de arte frumoase din Iași, unde l-a avut, coleg pe bîrlădeanul Tonitza,apoi In străiniftate, la "K . "-WK- "t München, unde s-a impus ca unul din cei mai talentați desenatori, din rîndul celor veniți să se perfecționeze, Tarasov (n. 1883— m. 1961) întreprinde o lungă călătorie de documentare, al cărei itinerar include centre cu o viață artistică renumită, ca Paris, Bruxelles, Buenos-Aires, Londra, Amsterdam, Haga. Întors în țară, în 1915, devine, după primul război mondial, profesor de desen, funcționînd, o bună bucată de timp, și la Bîrlad, la Liceul „Gh. R. Codreanu". In prima sală a expoziției, care întrunește mai ales portrete, o parte din ele pictate in perioada bîrlădeană a activității lui Tarasov, atrag atenția cîteva autoportrete, academist lucrate. Artistul apare în deplină concordanță cu ceea ce Tonitza spunea despre prietenul său : „un adevărat cazac de stepă". Tablourile arată o incontestabilă originalitate, expresia talentului prin care se filtrează natura și bogata sa cultură artistică. Petre Constantinescu — lși, profesor, în această perioadă, la Bîrlad, și coleg cu pictorul, la liceul amintit, evocînd imaginea prietenului artist, spune: „Din primele momente ale întîlnirii mi-am dat seama de puternica sa originalitate ca om — jovial, sincer, devotat unui ideal — și de talentul său viguros, ca pictor“. Sub imboldul prietenilor și mai ales al profesorului P. Constantinescu—Iași, Tarasov organizează prima sa expoziție, la Bîrlad. In 1926, prezentată apoi și la Iași. Din galeria portretelor, bogat ilustrată, se disting citeva, printr-o puternică expresivitate : Portret de fată, Fetița cu căciula albastră, Cocuța, Cocuța cu broboada roșie. Ultimele două evocă aspecte ale universului intim, familial, din perioada bîrlădeană a vieții pictorului, reprezentînd-o pe unica fiică, Zinica, la vîrsta visului infantil. Ghid prețios, fiica artistului, azi la vîrsta viselor lucide, ea însăși pictoriță, fostă elevă a lui Oscar Han — stabilită acum la Brașov — ne evocă, emoționant, atmosfera copilăriei bîrlădene, din care au izvonit operele amintite. Cîteva tablouri, fie portrete, fie peisaje, atestă influența urbei provinciale de altă dată asupra inspirației lui Tarasov. Interesantă, pe această linie, este izgonita, tablou realist prin concepție și colorit. De la Zinka Tarasov aflăm ■ pe tonul șoptit al unei simple, dar autentice venerații — cit de mult a fost stimulat artistul de viața spirituală a Bîrladului de pe vremuri. Tarasov n-a fost străin de activitatea cunoscutei Academii bîrlădene, animată de mecenat ca G. Tutoveanu, Weinfeld, sau Gh. Nestian, cunoscut latinist și om de spirit. Ședințele săptămânale de cenaclu se încheiau, frecvent, cu obișnuitul concert, la care era prezentă și contribuția instrumentistului Tarasov. In asemenea companii, de aprinse discuții creatoare, dar și de trăire entuziastă a artei, contribuția pictorului se mai făcea simțită și prin vocea sa puternică, armonioasă, în interpretarea unor cîntece populare preferate, Tarasov avea obiceiul să-și interpreteze muzical tablourile, caz interesant pe linia sinesteziei artistice. După isprăvirea unei picturi, el își contempla un timp opera, apoi, luind chitara, își exprima impresia printr-o melodie, izvorîtă spontan din procesul contemplării. In celelalte două săli sunt expuse picturi din perioada constănțeană și brașoveană a creației lui Tarasov. Intre 1930—1940, trăind în peisajul însorit al Dobrogei, pictează mai ales peisaje marine, cu un colorit specific, în care domină albastrul, într-o infinită gamă de nuanțe, și peisaje din deltă. In prizele marine, este aproape mereu prezentă o anume nostalgie a depărtărilor. In perioada 1940 — 1961, Tarasov trăiește și creează la Brașov. Reținem, din această perioadă, tablourile Palatul pionierilor, Biserica Neagră, Casa sfatului care indică virtuțile de desenator ale artistului, dar și la la transformările adeziunea radicale survenite în societatea noastră. Creațiile din perioada brașoveană aduc frecvența tonalităților în verde. Să fie oaregimul vreo legătură între revegetarian, deliberat acceptat de familia Tarasov, în acești ani, și cromatica verde utilizată, preponderent, acum, așa cum cred unii cunoscători intimi ai vieții artistului . Cert este, însă, că tablourile din această perioadă se deosebesc, sensibil, din punct de vedere cromatic, de creațiile anterioare. Din pictura lui Tarasov se desprind cîteva teme predilecte : portretul și peisajul marin, lucrate, cum remarcă P. Constantinescu—Iași, cu tehnică variată. Ea dă impresia vieții, mai ales în portretistică. Expoziția Tarasov la Bîrlad este un omagiu adus memoriei unui talent autentic, dăruit artei cu o pasiune, consecventă și modestie demne de admirat. Bîrlădenii din generațiile mai tinere ar trebui să vadă această expoziție cu sentimentul respectului față de înaintașii lor, pentru a prețui, astfel, trecutul spiritual. CONSTANTIN PARFENE Retrospectiva Tarasov-la Bid După maivul volum de versuri intitulat simbolic „In fața timpului’ (1967), tnmănunchind selectiv creația celor cinci decenii de muncă poetică, maestrul Deprostene Botez dovedește din nou că"’adevăratul artist nu obosește niciodată. Din datele editoriale, culegerea „Aproape de pământ“ reprezintă realizări sau definitivări de poezii survenite In ultimii doi ani și jumătate și ceea ce trebuie relevat in mod special este sunetul nou pe care 1l aduc aceste versuri. In mod firesc, problematica este cea a pătrunderii tot mai adine. In vîrsta Înțelepciunii, cind gravitatea ia locul exuberantei iar regretul după timpul trăit se insinuează in eul oricărui muritor. Este sentimentul cel mai profund uman și cel mai dureros al existenței. Ecoul său străfulgeră conștiința, cerându-se eliberat prin intermediul ei: „Sunt atit de aproape de neființă, / Coi mi-i tea. ___________________ rr mă să nu mă gîndesc.../ Și de ideere mă sliesc.../ De agonia prin obișnuință“. (Sinteză). Ideea necruțătoarei finalități se materializează în versuri dominate de simplitatea magistrală a marei poezii, în care, precum în sculptură, orice infim surplus distruge frumusețea. Confesia devine lapidară și se exprimă, asemeni maților adevăruri, In cuvinte simple și puține, locul imagistic simitingu-se la simbol. Dar ne-am Înșela dacă am limita coordonatele spirituale ale poetului doar la asemenea notații cu indiscutabilă valoare estetică și psihologica. Robustețea eului său profund uman și conștiința propriului destin reclamă o judecată de valoare superioară, un alt mai lucid dialog cu sine, de esență etică, la capătul căruia pentru omul cu inimă curată, care n-a trecut zadarnic prin viață, lumina seninătății și împăcării apare ca o adevărată mîntuire: „Pe drumul de întoarcere-n natură / Nu duc cu mine nici un grad de ură. / De-aici, de sus, ca de pe-un munte abrupt, / e tot mai mic ce este dedesubt. / Pe culmea asta nici un vint nu bate. I E tot lumină și seninătate, / Cd viața dă în culmii acestor zări / Răspuns la tăinuitele-ntrebări. I / Urc liniștit spre zeii ce m-așteaptă, / Neînfricat de judecata dreaptă, / Și-ncrezdter cd-acestei lumi la ușă / N-o să-i las doar o mină de cenușă". (Pe drumul de Întoarcere). Negreșit, Demostene Botez este, alături de Goga, Bacovia și Otilia Cazimir, poetul cu cel mai acut sentiment al umanității. Dominantă în majoritatea covârșitoare a versurilor sale, această trăsătură specifică prinde contururi noi și un ton meditativ aparte în actuala culegere. Ideea de universalitate a omului, prefigurând un sublim umanism, își găsește forme de exprimare deosebit de sincere și calde in versuri din care nu lipsește claritatea clasică, dar nici fiorul natural al modernității netrucate: ,,Să știi că nu ești singur niciodată, / Că-mi poți vorbi cind crezi cd nu al cui,/ Cînd suferința cere-a fi urlată/ Și nu mai ai pe nimeni să i-o spui./ In orice limbă o să te-nțeleg,/ Că suferința are un singur grai/ Pe suprafața globului Întreg, / Din Sapta-Cruz și pina in Altai. II (...) Mă doare și pe mine rana ta / Și-i mina mea în cea ce ți-o alină. / Nimic din ce înduri nu pot uita; / Ființa ta, ce-i fi, nu mi-i streină“. (Universalitate). Așa după cum afirmă deschis în poezia „Datorie“, poetul poate fi mîndru că s-a făcut rapsodul oamenilor, vibrînd la bucuriile, tristețile și năzuințele acestora: „Dragostei oamenilor de pe lume / Datoresc poezia mea,/ Precum întregului univers datorește / Lumina ei, o stea". Deosebit de plastică și limpede, această imagine are calitatea de a convinge, exprimînd in același timp un adevăr fundamental. Este nota specifică a liricei lui Demostene Botez, permanent ferită de jocul imagisticii gratuite. Chiar poeziile cu caracter livresc, puține la număr, precum: „Muzica“, „Un văl subțire“, „Seară“, „Inutilitate“ etc., poartă în ele căldura Învăluitoare a sentimentului, ecoul afectivității. La aceasta trebuie adăugată varietatea prozodiei în care poetul obține adevărate performanțe. Se poate spune că fiecare poezie are forma ei proprie, bine deosebită de celelalte, fie că e scrisă în versul clasic orin cel libero-alb, folosit destul de rar in poeme de factură modernă, precum: „Algele“, „întoarcere“, „Pe-nțelesul primului om", „Imn soarelui“, „Trece timpul“, „Amiază de toamnă", „Gravitație", al căror conținut îi reclamau cu stringență. Alături de gravitatea acordurilor de orgă a unor sușietoare și mărețe elegii ca: „Visurile“, „Atlantida“, „Cîntecul meu", „Autobiografie“, „Singurătate“, „Unde-i mama etc., poezii precum: „Rădăcinile" (în care este cîntat partidul), „Cuvîntul", „Din melopeele războiului“, „Mărturie" și „Obsesii atomice“ sînt animate de un puternic patos cetățenesc. Prin comuniunea sa permanentă cu colectivitatea umană și țelurile ei supreme, poetul Înfruntă cu bărbăție trecerea implacabilă a timpului, trăind sentimentul scenic din finalul poeziei „Longevitate" : „Surdă, tăcerea tot roade — / Cari ce nu iartă, / Toată natura e moartă... / Dar trunchiul nu cade !“. Sub semnul dramaticelor confruntări existențiale, dar și sub cel al valorilor etice nepieritoare, volumul „Aproape de pămint“ marchează o nouă treaptă în lirica lui Demostene Botez, apreciată pentru vigoarea, măiestria, umanitatea și optimismul ei sănătos, ca una dintre cele fundamentale ale literaturii noastre. HARALAMBIE ȚUGUI Demostene Botez Aproape de pămintii n. '1ii mu Gazdele și-ar fi primit cu drag oaspeții... Zilele trecute, la Bârlad, a avut loc un concurs de tir dotat cu „Cupa sindicatelor“, organizat de Consiliul județean Vaslui al U.G.S.R. O competiție importantă, dar care nu s-a desfășurat potrivit așteptărilor deoarece consiliile orășenești ale sindicatelor din Vaslui și Huși, nu au sprijinit inițiativa organului sindical județean. Așa se face că la concursul de la Birlad s-au prezentat numai sportivi din localitate. De fapt, nu-i pentru prima dată cind Consiliul municipal al sindicatelor Birlad, asociațiile sportive de aici salvează în ultimă etapă unele competiții sportive județene. După mai multe ore de așteptare a concurenților [din Vaslui și Huși), trăgătorii birlădeni s-au întrecut, in... familie. Au participat sportivi din asociațiile Rulmentul, Voința, Strungul, Progresul (consiliul popular municipal), O.C.L. Alimentara. Știința. La Încheierea concursului, la cele trei poziții clasice (culcat, in genunchi și In picioare) cele mai bune rezultate le-au obținut Jan Dărăbană, Mihai Dulgheru, Teodor Silvestru (Rulmentul), Mihai Lozeanu (Progresul), dru Viorea (Voința). Alexanin Întrecerile feminine, cea mai bună pregătire a dovedit-o Silvia Cuperman (Voința), care a obținut cel mai bun punctaj. ® BH33H1 LICEUL Nr. 1 BÎRLAD — Ș.S.E. BACĂU (fete) 29—82 (18—48). O victorie scontată a elevelor din Bacău datorită faptului că formația Ș.S.E. dispune VREMEA1 MOHA $ IOTîIW LICEUL „CUZA VODĂ” HUȘI — LICEUL Nr. 1 GALAȚI (băieți) 3—0 (0, 12, 9). Rezultatul reflectă just situația de pe teren. De data aceasta (după 3 înfrîngeri consecutive), tinerii voleibaliști antrenați de profesoara Constanța Busuioc au evoluat mai bine, realizînd un joc de un bun nivel tehnic, spre satisfacția numeroșilor spectatori prezenți în sala de sport a Liceului „Cuza Vodă" din Huși. In echipa liceului hușean au evoluat: R. Hortolomei, Hulubei, Grigoriu, Adam, Mihai, Gh. Hortolomei, Coștig, Vasilache, Mazilu. A arbitrat corect I. Ioanitescu (Iași). LICEUL PEDAGOGIC BÂRLAD — Ș.SE. BACĂU (iele) 0—3. Sportivele din Bacău au practicat un joc variat, căruia birlădencele nu i-au putut face față. Explicabilă și victoria la scor a elevelor școlii sportive de cîteva elemente de perspectivă, unele dintre ele fiind componente ale lotului național de junioare. Cu tot efortul depus, tînăra echipă a liceului bîrlădean (fără experiență competițională) și-a epuizat rezervele fizice și tehnice mai devreme decît ne așteptam. Să sperăm că în întrlnirile viitoare va avea o comportare mai bună. Campionatele naționale ale școlarilor și juniorilor Fază din jocul de baschet dintre echipele Liceului A1, « Bîrlad și Ș. S. E. Bacău. Foto I D. Păvălașcu Brazilia—Selecționata lumii 2-1 RIO DE JANEIRO I (Agerpres) Peste 100.000 de spectatori au urmărit pe stadionul „Maracana“ din Rio de Janeiro meciul Internațional de fotbal dintre echipa Braziliei și o selecționată mondială — F. I. F. A. Fotbaliștii brazilieni au obținut victoria cu scorul de 2—1 (1—1). Scorul a fost deschis In minutul 4 de Hivelino, care l-a surprins cu șutul său pe celebrul portar Iașin. In minutul 33 selecționata mondială a egalat prin Albert. După pauză, jocul a fost foarte echilibrat. In minutul 8* brazilienii au reușit să înscrie punctul victoriei prin Tostao. Au jucat formațiile: BRA ZILIÁ: Picasso, Carlo» Alberto (Moreira), Jurandlr, Dias, Eve* raldo, Gerson, Rlvellno, Natel (Borges), Jalrzlnho (Tostao), Pele, Paulo Cesar. SEI,'. -MONDIALA — F.I.F.A.: iașin (Mazurklewicz), Novac, Sesternov, Schultz, Marzollni, Beckenbauer, Sues (Perfumo), A- manrio (Metrevell), Albert (Rocha), Overath, DJalcl (Farkaș). -’Ț „Echilibru pe birnä“. Aspect de la Grădinița de copii cu orar normal nr. 3 din Vaslui. HANDBAL *• V A;*.--; Campionatul județean de juniori LICEUL nr. 2 Vaslui — LICEUL nr. 1 Vaslui (fete) 5—6 (3—2). Derbiul local a revenit elevelor antrenate de profesorul Ion Gîmpeanu. Partida a plăcut datorită deselor schimbări de scor (la pauză conducea echipa de la Liceul nr. 2) și ambiției învingătoarelor de a-și adjudeca victoria din momentul cînd scorul devenise egal 5—5. Au jucat :larie, Birlădeanu, Panainte, Pislă, Adabel, Chelaru, Mînzăteanu (Liceul nr. 2), Enache, Vasilică, Scinteie, Mănescu, Ciobanu, Chiper, Zota. (Liceul nr. 1). Au mai jucat: Dudău și Haruc, la prima formație, respectiv Popovici. LICEUL pedagogic Bîrlad — LICEUL agricol II Huși (fete): • 2—3 (6—3). Intîlnirea a avut loc pe terenul „Voința". Jocul prestat de bîrlădenc a fost vioi și de o factură tehanică mai bună. Victoria lor nu a fost pusă la îndoială nici un moment, deoarece au condus detașat. Repriza a doua în special le-a aparținut în întregime. Covrig, Șoroagă (Bîrlad) și Popa (Huși) au înscris cele mai multe puncte pentru echipele în care au evoluat: LICEUL nr. 2 Vaslui — Str. CEUL nr. 3 Bîrlad 21—10 (13—4), Autorii (băieți) * celor mai multe puncte i Talpalaru (6) și Blăniță (5) din echipa vasluiană, Parfene (5) pentru Liceul nr. 3. LICEUL pedagogia Bîrlad —< LICEUL agricol Huși (băieți) 13—16 (3—8). Formația hușeană a înregistrat o nouă victorie, de data aceasta in deplasare și In fata unei echipe bine cotate în handbalul județean. Cei mai buni realizatori: Grindovici (5), Lazan (5), ISpușneanu (3) de la învingători, Lungu (6) și Balan (3), din echipa gazdă. A arbitrat !. Movilă (Biriad). Capionatul județean de seniori CONFECȚIA Bîrlad — SĂNĂTATEA Huși (feminin): 2—5 (1—1). Victorie muncită și meritată a sportivelor hușene. Diferența de scor a fost realizată în repriza a doua, cînd Gatană a realizat cîteva faze spectaculoase pe semicerc, finalizînd și două Contraatacuri ale coechipierelor sale. Marcu și Iordache au completat „zestrea" de goluri necesare pentru ca „Sănătatea” să cîștige detașat. „Confecția" era a doua infrîngere consecutivă pe terenul din Bîrlad. Cele două puncte au fost Înscrisă de Enache. RodiiIE ...... W " WM Mai lipsește amnarul și iasca Eminescu, in „Sărmanul Dionis“ a folosit expresia „un regat pentru o țigară”, iar In nuvela „Trei ani* o eroină a lui Cehov dă „un regat pentru un pahar cu ceai tip In ultimele 5 zile, bîrlădenii dau.. . un regat pentru o cutie de chibrituri ! Da, pentru că în municipiul Bîrlad au dispărut chibriturile. Ce-i drept, la finele tutungerii au mai rămas cîteva cutii, dar acestea se vînd condiționat: cumperi un pachet de țigări de lux - te-ai ales și cu o cutie de chibrituri ! Nu vrei să cumperi țigări ? Atunci cauta mata amnar și iască să-ți aprinzi aragazul ! Și cum vremea amnarului a apus de mult, îți rămine să mănînci. . bufet rece ! Ce s-a întîmplat că municipiul Birlad a rămas fără chibrituri ? Există pe undeva un stoc uriaș de amnare ți iasca ce trebuie vindut? Sau există un stoc de neglijență din partea celor care răspund de buna aprovizionare cu mărfuri a municipiului î Aprindeți un chibrit să-i căutăm pe vinovați ! Arbitraj prin... telefon! ?e ziua de 27 octombrie a.c. era programat, pe terenul din Hurdugi, meciul de fotbal intre echipele Recolta Tutova si Recolta Hurdugi. Echipa din Tutova, din cauza unei pene de motor, a întârziat. Arbitrul Caieap, care trebuia să fie la Hurdugi, se afla acum la Huși și întreba mereu la telefon dacă s-au prezentat jucătorii din Tutova. După ce i s-a anunțat prin telefon sosirea echipei din Tutova, arbitrul s-a grăbit să dea verdictul : „echipa din Huldigi este ciștigătoare !" «și Ce vină au avut jucătorii din Tutova pentru că mașina cu care veneau a avut o pană la motor ? El, deși cu intirziere, au fost totuși prezenți pe teren ! Curios ni se pare faptul că arbitrul Caseap a „arbitrat" prin telefon ! De ce nu s-a prezentat la fața locului ! Cu o astfel de tactică, arbitrul Caieap se pare că... a dat in bară I ift..................... ........... Dialog despre lapte Dialogul de mai jos are loc la Murgeni, intre un elev și profesorul său I - Ionele, ce este laptele ! - Laptele este o raritate. - Foarte bine. Dar de ce ! - Pentru că I.C.I.L. Birlad a ridicat de la cooperativa noastră de consum toate bidoanele cu care se făcea aprovizionarea cu lapte, motivînd că producția este mică și nu poate satisface și nevoile populației cu acest produs. B Excelent răspuns ! Acuma urmează: Insă, întrebarea cheie : ce diferență este intre lapte și banane ? Bananele se aduc de peste mări și țări și se găsesc pe toate străzile, iar laptele se aduce de la Sirlad și nu se găsește nicăieri s m Ești grozav, Ionele s !au î Atunci cei care au făcut praf din laptele destinat Murgenilor, ce sunt ? *• Un fel de papa-lapte- B Bravo, tovarășe profesor. Aveți nota zece ! De la o lampă de gătit Nu de mult, semnalam in ziarul nostru, la această rubrică, faptul că din cauza neglijenței locuitorului Constantin Rusu din municipiul Birlad, strada Păun Pincio nr. 2, s-a produs un incendiu, soldat cu însemnate pagube. La numai două zile de la această întimplare, tot în municipiul Birlad, are loc un incendiu in strada Kirov nr. 2. Cauza ? O lampă de gătit lăsată nesupravegheată de către Măndița Balica. Pe lingă pierderile de 3.200 de lei aduse familiei Balica, au fost aduse pagube și altor patru familii: Angela Amadei - 2.100 lei, Boris Ristrei - 4.500 lei, Grigore Butnaru - 2.430 lei, Alecu Munteanu - 300 lei. In total, focul a adus pagube in valoare de 12.530 de lei. Bunda plată , persoana care n-a supravegheat lampa de gătit, încă o dovadă in plus că neglijența costă scump I Ieftin la făină... In beciul de sub imobilul din strada Dreptății nr. 5, din municipiul Birlad, unde locuiește muncitorul Dumitru Oasenegru, a pătruns apa. A pătruns din de bine incit beciul e pe jumătate numai apă ! Omul cu casa pe apă s-a dus la administrația I-G.L., a ajuns și la directorul I.G.L-ului și i s-a spus, peste tot, să... stea liniștit că se va trimite un delegat la fața locului. Delegatul a venit, a privit și a spus : „Nu putem face nimic ! N-avem fonduri ! Mergeți la pompieri ! Și pentru că pompierii sunt cu apa, locatarul cu casa pe apă s-a dus la comandantul pompierilor care i-a spus: „Dacă plătiți, scoatem apa*. „Păi e casa I.G.l.ului, să plătească I.G.L.-ul I* Și pentru că I.G.L.-ul n-are fonduri, pentru că pompierii cer plată, casa in care locuiește familia Casenegre s-a transformat intr-o casă lacustră. Pină in jumătate, pereții sunt plini de igrasie. Acum, I.G.L.-ul va trebui să facă rost de fonduri să repare toată casa ! Cu alte cuvinte, ieftin la făină și scump la tărițe ! Rubrică redactată de TRAIAN CRAESCU „ , '•? * SI*' <' “ BEI 1 IE