Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 191-270)

1968-11-08 / nr. 224

® PAC3MA 2 P­rintr-o lăudabilă și o­­portună colaborare a două instituții muzeis­tice — Constanța și Bîrlad — s-a organizat, în orașul primelor afirmări de substanță ale pictorului, o in­teresantă expoziție Tarasov, care înfățișează, retrospectiv, etape caracteristice din acti­vitatea artistului moldovean. Este prima expoziție de acest fel, în Bîrlad, după Eliberare. Evenimentul este o plăcută surpriză, dacă ne gindim­ că, de îndelungată vreme, aseme­nea manifestări spirituale nu au mai avut loc, iici un oraș ca Bîrladul, cu incontestabile tradiții de prestigiu, in dome­niul artistic. Trebuie să fim recunoscători secției plastice a muzeului din Constanța pentru idee, promptitudinea cu care a oferit exponatele sau le-a procurat din colecții par­ticulare și pentru asistenta de specialitate, cit și muzeu­lui bîrlădean pentru nelimita­­ta-i ospitalitate. Dacă institu­țiile culturale locale ar Înlă­tura cîteva din practicile bi­rocratice, am trăi mai des bucuria unor asemenea eveni­mente. Expoziția de pictură Tara­sov, găzduită în trei săli ale muzeului „V. l’arvan", prile­juiește evocarea atmosferei cultur­al-artistice a Bîrladului anilor 1920—1930, în care ar­­tistul a trăit și creat. Origi­nar din Letea Deltei Dunării, după studii temeinice mai în­­tîi în țara, la Școala de arte frumoase din Iași, un­de l-a­­ avut,­ coleg pe bîrlădeanu­l To­­nitza,apoi In străiniftate, la "K . "-WK- "t München, unde s-a impus ca unul din cei mai talentați de­senatori, din rîndul celor ve­niți să se perfecționeze, Ta­rasov (n. 1883— m. 1961) în­treprinde o lungă călătorie de documentare, al cărei itinerar include centre cu o viață ar­tistică renumită, ca Paris, Bruxelles, Buenos-Aires, Lon­dra, Amsterdam, Haga. Întors în țară, în 1915, devine, după primul război mondial, profe­sor de desen, funcționînd, o bună bucată de timp, și la Bîrlad, la Liceul „Gh. R. Co­­dreanu". In prima sală a ex­poziției, care întrunește mai ales portrete, o parte din ele pictate in perioada bîrlă­­deană a activității lui Tarasov, atrag atenția cîteva autopor­trete, academist lucrate. Ar­tistul apare în deplină con­cordanță cu ceea ce Tonitza spunea despre prietenul său : „un adevărat cazac de stepă". Tablourile arată o incontesta­bilă originalitate, expresia ta­lentului prin care se filtrează natura și bogata sa cultură artistică. Petre­ Constantinescu —­ l­și, profesor, în această perioadă, la Bîrlad, și coleg cu pictorul, la liceul amintit, evocînd imaginea prietenului artist,­ spune: „Din primele momente ale întîlnirii mi-am dat seama de puternica sa o­­riginalitate ca om — jovial, sincer, devotat unui ideal — și de talentul său viguros, ca pictor“. Sub imboldul priete­nilor și mai ales al profeso­rului P. Constantinescu—Iași, Tarasov organizează prima sa expoziție, la Bîrlad. In 1926, prezentată apoi și la Iași. Din galeria portretelor, bo­gat ilustrată, se disting cite­­va, printr-o puternică expre­sivitate : Portret de fată, Fe­tița cu căciula albastră, Cocuța, Cocuța cu broboada roșie. Ulti­mele două evocă aspecte ale universului intim, familial, din perioada bîrlădeană a vieții pictorului, reprezentînd-o pe unica fiică, Zinica, la vîrsta visului infantil. Ghid prețios, fiica artistului, azi la vîrsta viselor lucide, ea însăși pic­toriță, fostă elevă a lui Os­car Han — stabilită acum la Brașov — ne evocă, emoțio­nant, atmosfera copilăriei bîr­­lădene, din care au izvonit o­­perele amintite. Cîteva ta­blouri, fie portrete, fie peisa­je, atestă influența urbei pro­vinciale de altă dată asupra inspirației lui Tarasov. Inte­resantă, pe această linie, este izgonita, tablou realist prin concepție și colorit. De la Zi­nk­a Tarasov aflăm ■ pe to­nul șoptit al unei simple, dar autentice venerații — cit de mult a fost stimulat artistul de viața spirituală a Bîrladu­lui de pe vremuri. Tarasov n-a­ fost străin de activitatea cunoscutei Academii bîrlăde­ne, animată de mecenat­ ca G. Tutoveanu, Weinfeld, sau Gh. Nestian, cunoscut latinist și om de spirit. Ședințele săp­tămânale de cenaclu se înche­­iau, frecvent, cu obișnuitul concert, la care era prezentă și contribuția instrumentistu­lui Tarasov. In asemenea com­­panii, de aprinse discuții creatoare, dar și de trăire en­tuziastă a artei, contribuția pictorului se mai făcea simți­tă și prin vocea sa puternică, armonioasă, în interpretarea unor cîntece populare prefe­rate, Tarasov avea obiceiul să-și interpreteze muzical ta­blourile, caz interesant pe li­nia sinesteziei artistice. După isprăvirea unei picturi, el își contempla un timp opera, a­­poi, luind chitara, își expri­ma impresia printr-o melodie, izvorîtă spontan din procesul contemplării. In celelalte două săli sunt expuse picturi din perioada constănțeană și brașo­veană a creației lui Tarasov. Intre 1930—1940, trăind în peisa­jul însorit al Dobrogei, pic­tează mai ales peisaje mari­ne, cu un colorit specific, în care domină albastrul, într-o infinită gamă de nuanțe, și peisaje din deltă. In prizele marine, este aproape mereu prezentă o anume nostalgie a depărtărilor. In perioada 1940 — 1961, Tarasov trăiește și cre­ează la Brașov. Reținem, din această perioadă, tablourile Palatul pionierilor, Biserica Neagră, Casa sfatului care in­dică virtuțile de desenator ale artistului, dar și la la transformările adeziunea radicale survenite în societatea noas­tră. Creațiile din perioada brașoveană aduc frecvența tonalităților în verde. Să fie oare­­gimul vreo legătură între re­vegetarian, deliberat acceptat de familia Tarasov, în acești ani, și cromatica verde utilizată, preponderent, acum, așa cum cred unii cu­noscători intimi ai vieții ar­tistului . Cert este, însă, că tablourile din această perioa­dă se deosebesc, sensibil, din punct de vedere cromatic, de creațiile anterioare. Din pictura lui Tarasov se desprind cîteva teme predi­lecte : portretul și peisajul marin, lucrate, cum remarcă P. Constantinescu—Iași, cu tehni­că variată. Ea dă impre­­­sia vieții, mai ales în portre­tistică. Expoziția Tarasov la Bîrlad este un omagiu adus memoriei unui talent autentic, dăruit artei cu o pasiune, consecven­tă și modestie demne de ad­mirat. Bîrlădenii din genera­țiile mai tinere ar trebui să vadă această expoziție cu sen­timentul respectului față de înaintașii lor, pentru a pre­țui, astfel, trecutul spiritual. CONSTANTIN PARFENE Retrospectiva­­ Tarasov-la Bid D­upă maivul volum de versuri intitu­lat simbolic „In fața timpului’ (1967), tnmănunchind selectiv creația celor cinci decenii de muncă poetică, maes­trul Deprostene Botez dovedește din nou că"’adevăratul artist nu obosește nicio­dată. Din datele editoriale, culegerea „Aproape de pământ“ reprezintă realizări sau defini­tivări de poezii survenite In ultimii doi ani și jumătate și ceea ce trebuie relevat in mod special este sunetul nou pe care 1l a­­duc aceste versuri. In mod firesc, proble­matica este cea a pătrunderii tot mai adine. In vîrsta Înțelepciunii, cind gravitatea ia locul exuberantei iar regretul după timpul trăit se insinuează in eul oricărui muritor. Este sentimentul cel mai profund uman și cel mai dureros al existenței. Ecoul său stră­­fulgeră conștiința, cerându-se eliberat prin intermediul ei: „Sunt atit de aproape de neființă, / Coi mi-i tea. ___________________ rr­ mă să nu mă gîndesc.../ Și de ideere mă sliesc.../ De agonia prin obișnu­ință“. (Sinteză). Ideea necruțătoarei finalități se materiali­zează în versuri domina­­te de simplitatea magis­trală a marei poezii, în care, precum în sculptu­­ră, orice infim surplus distruge frumusețea. Confesia devine lapida­ră și se exprimă, ase­meni maților adevăruri, In cuvinte simple și pu­ține­, locul imagistic si­­mi­t­ingu-se la simbol. Dar ne-am Înșela dacă am limita coor­donatele spirituale ale poetului doar la ase­menea notații cu indiscutabilă valoare este­tică și psihologica. Robustețea eului său profund uman și conștiința propriului destin reclamă o judecată de­ valoare superioară, un alt mai lucid dialog cu sine, de esență etică, la capătul căruia pentru omul cu inimă cu­rată, care n-a trecut zadarnic prin viață, lumina seninătății și împăcării apare ca o adevărată mîntuire: „Pe drumul de întoar­­cere-n natură / Nu duc cu mine nici un grad de ură. / De-aici, de sus, ca de pe-un munte­ abrupt, / e tot mai mic ce este de­desubt. / Pe culmea asta nici un vint nu bate. I E tot lumină și seninătate, / Cd viața dă în culmii­ acestor zări / Răspuns la tăinui­­tele-ntrebări. I / Urc liniștit spre zeii ce m-așteaptă, / Neînfricat de judecata dreap­tă, / Și-ncrezdter cd-acestei lumi la ușă / N-o să-i las doar o mină de cenușă". (Pe drumul de Întoarcere). Negreșit, Demostene Botez este, alături de Goga, Bacovia și Otilia Cazimir, poetul cu cel mai acut sentiment al umanității. Do­minantă în majoritatea covârșitoare a ver­surilor sale, această trăsătură specifică prin­de contururi noi și un ton meditativ aparte în actuala culegere. Ideea de universalitate a omului, prefigurând un sublim umanism, își găsește forme de exprimare deosebit de sincere și calde in versuri din care nu lip­­sește claritatea clasică, dar nici fiorul natu­ral al modernității netrucate: ,,S­ă știi că nu ești singur niciodată, / Că-mi poți vorbi cind crezi cd nu al cui,/ Cînd suferința ce­re-a fi urlată/ Și nu mai ai pe nimeni să i-o spui./ In orice limbă o să te-nțeleg,/ Că suferința are­ un singur grai/ Pe supra­­fața globului Întreg, / Din Sapta-Cruz și pina in Altai. I­I (...) Mă doare și pe mine rana ta / Și-i mina mea în cea ce ți-o alină. / Ni­mic din ce înduri nu pot uita; / Ființa ta, ce-i fi, nu mi-i streină“. (Universalitate). Așa după cum afirmă deschis în poezia „Datorie“, poetul poate fi mîndru că s-a făcut rapsodul oamenilor, vibrînd la bucu­riile, tristețile și năzuințele acestora: „Dra­gostei oamenilor de pe lume / Datoresc poe­zia mea,/ Precum întregului univers dato­­rește / Lumina ei, o stea". Deosebit de plas­tică și limpede, această imagine are calita­tea de a convinge, exprimînd in același timp un adevăr fundamental. Este nota specifică a liricei lui Demostene Botez, permanent fe­rită de jocul imagisticii gratuite. Chiar poe­ziile cu caracter livresc, puține la număr, precum: „Muzica“, „Un văl subțire“, „Sea­ră“, „Inutilitate“ etc., poartă în ele căldura Învăluitoare a sentimentului, ecoul afectivi­­tății. La aceasta trebuie adăugată varietatea prozodiei în care poetul obține adevărate performanțe. Se poate spune că fiecare poe­zie are forma ei proprie, bine deosebită de celelalte, fie că e scrisă în versul clasic ori­­n cel libero-alb, folosit destul de rar in poe­me de factură modernă, precum: „Algele“, „întoarcere“, „Pe-nțelesul primului om", „Imn soarelui“, „Trece timpul“, „Amiază de toam­nă", „Gravitație", al căror conținut îi re­clamau cu stringență. Alături de gravitatea acordurilor de orgă a unor su­șietoare și mărețe elegii ca: „Vi­surile“, „Atlantida“, „Cîntecul meu", „Au­tobiografie“, „Singurătate“, „Unde-i mama etc., poezii precum: „Rădăcinile" (în care este cîntat partidul), „Cuvîntul", „Din me­­lopeele războiului“, „Mărturie" și „Obsesii atomice“ sînt animate de un puternic patos cetățenesc. Prin comuniunea sa permanentă cu colectivitatea umană și țelurile ei supre­me, poetul Înfruntă cu bărbăție trecerea im­placabilă a timpului, trăind sentimentul sce­nic din finalul poeziei „Longevitate" : „Sur­dă, tăcerea tot roade — / Cari ce nu iartă, / Toată natura e moartă... / Dar trunchiul nu cade !“. Sub semnul dramaticelor con­­fruntări existențiale, dar și sub cel al valo­rilor etice nepieritoare, volumul „Aproape de pămint“ marchează o nouă treaptă în li­rica lui Demostene Botez, apreciată pentru vigoarea, măiestria, umanitatea și optimismul ei sănătos, ca una dintre cele fundamentale ale literaturii noastre. HARALAMBIE ȚUGUI Demostene Botez Aproape de pămint­ii ­n. '1­ii m­u Gazdele și-ar fi pr­imit cu drag oaspeții... Zilele trecute, la Bârlad, a avut loc un concurs de tir dotat cu „Cupa sindi­catelor“, organizat de Con­siliul județean Vaslui al U.G.S.R. O competiție im­portantă, dar care nu s-a desfășurat potrivit aștep­tărilor deoarece consiliile orășenești ale sindicatelor din Vaslui și Huși, nu au sprijinit inițiativa organu­lui sindical județean. Așa se face că la concursul de la Birlad s-au prezen­tat numai sportivi din lo­calitate. De fapt, nu-i pen­tru prima dată cind Con­siliul municipal al sindi­catelor Birlad, asociațiile sportive de aici salvează în ultimă etapă unele competiții sportive jude­țene. După mai multe ore de așteptare a concurenților [din Vaslui și Huși), trăgă­torii birlădeni s-au în­trecut, in... familie. Au par­ticipat sportivi din asocia­țiile Rulmentul, Voința, Strungul, Progresul (consi­liul popular municipal), O.C.L. Alimentara. Știința. La Încheierea concursu­lui, la cele trei poziții cla­sice (culcat, in genunchi și In picioare) cele mai bune rezultate le-au obți­nut Jan Dărăbană, Mihai Dulgheru, Teodor Silves­tru (Rulmentul), Mihai Lo­­zeanu (Progresul), dru Viorea (Voința). Alexan­in În­trecerile feminine, cea mai bună pregătire a do­vedit-o Silvia Cuperman (Voința), care a obținut cel mai bun punctaj. ® BH33H1 LICEUL Nr. 1 BÎRLAD — Ș.S.E. BACĂU (fete) 29—82 (18—48). O victorie scontată a eleve­lor din Bacău datorită faptu­lui că formația Ș.S.E. dispune VREMEA1 MOHA $ IOTîIW LICEUL „CUZA VODĂ” HUȘI — LICEUL Nr. 1 GALAȚI (băieți) 3—0 (0, 12, 9). Rezultatul reflectă just si­tuația de pe teren. De data a­ceasta (după 3 înfrîngeri con­secutive), tinerii voleibaliști antrenați de profesoara Con­stanța Busuioc au evoluat mai bine, realizînd un joc de un bun nivel tehnic, spre satis­facția numeroșilor spectatori prezenți în sala de sport a Liceului „Cuza Vodă" din Huși. In echipa liceului hușean au evoluat: R. Hortolomei, Hulu­bei, Grigoriu, Adam­, Mihai, Gh. Hortolomei, Coștig, Vasi­­lache, Mazilu. A arbitrat corect I. Ioanitescu (Iași). LICEUL PEDAGOGIC BÂRLAD — Ș.SE. BACĂU (iele) 0—3. Sportivele din Bacău au prac­ticat un joc variat, căruia bir­­lădencele nu i-au putut face față. Explicabilă și victoria la scor a elevelor școlii sportive­­ de cîteva elemente de perspec­tivă, unele dintre ele fiind com­ponente ale lotului național de junioare. Cu tot efortul depus, tînăra echipă a liceului bîrlădean (fără experiență competițio­­nală) și-a epuizat rezervele fi­zice și tehnice mai devreme decît ne așteptam. Să sperăm că în întrlnirile viitoare va a­­vea o comportare mai bună. Campionatele naționale ale școlarilor și juniorilor Fază din jocul de baschet dintre echipele Liceului A1, « Bîrlad și Ș. S. E. Bacău. Foto I D. Păvălașcu Brazilia—Selecționata lumii 2-1 RIO DE JANEIRO I (Agerpres) Peste 100.000 de spectatori au urmărit pe stadionul „Maraca­­na“ din Rio de Janeiro meciul Internațional de fotbal dintre e­­chipa Braziliei și o selecționată mondială — F. I. F. A. Fotba­liștii brazilieni au obținut vic­toria cu scorul de 2—1 (1—1). Scorul a fost deschis In minutul 4 de Hivelino, care l-a surprins cu șutul său pe celebrul portar Iașin. In minutul 33 selecționata mondială a egalat prin Albert. După pauză, jocul a fost foarte echilibrat. In minutul 8* bra­zilienii au reușit să înscrie punctul victoriei prin Tostao. Au jucat formațiile: BRA­­ ZILIÁ: Picasso, Carlo» Alberto (Moreira), Jurandlr, Dias, Eve* raldo, Gerson, Rlvellno, Natel (Borges), Jalrzlnho (Tostao), Pele, Paulo Cesar. SEI,'. -MONDIALA — F.I.F.A.: iașin (Mazurklewicz), Novac, Sesternov, Schultz, Marzollni, Beckenbauer, Sues (Perfumo), A- manrio (Metrevell), Albert (Ro­cha), Overath, DJalcl (Farkaș). -’Ț „Echilibru pe birnä“. Aspect de la Grădinița de copii cu orar normal nr. 3 din Vaslui. HANDBAL *­­• V A­;*.--; Campionatul județean de juniori LICEUL nr. 2 Vaslui — LICEUL nr. 1 Vaslui (fete) 5—6 (3—2). Derbiul local a revenit e­­levelor antrenate de profeso­rul Ion Gîmpeanu. Partida a plăcut datorită deselor schim­bări de scor (la pauză con­ducea echipa de la Liceul nr. 2) și ambiției învingătoa­relor de a-și adjudeca vic­toria din momentul cînd sco­rul devenise egal 5—5. Au jucat :­larie, Birlădea­­nu, Panainte, Pislă, Adabel, Chelaru, Mînzăteanu (Liceul nr. 2), Enache, Vasilică, Scin­­teie, Mănescu, Ciobanu, Chi­­per, Zota. (Liceul nr. 1). Au mai jucat: Dudău și Har­uc, la prima formație, respectiv Popovici. LICEUL pedagogic Bîrlad — LICEUL agricol II Huși (fete): • 2—3 (6—3). Intîlnirea a avut loc pe terenul „Voința". Jo­cul prestat de bîrlădenc a fost vioi și de o factură teh­a­nică mai bună. Victoria lor nu a fost pusă la îndoială nici un moment, deoarece au condus detașat. Repriza a doua în special le-a aparți­nut în întregime. Covrig, Șoroagă (Bîrlad) și Popa (Huși) au înscris cele mai multe puncte pentru echipele în ca­re au evoluat: LICEUL nr. 2 Vaslui —­ Str. CEUL nr. 3 Bîrlad 21—10 (13—4), Autorii (băieți) * celor mai multe puncte i Talpalaru (6) și Blăniță (5) din echipa vasluiană, Parfene (5) pentru Liceul nr. 3. LICEUL pedagogia Bîrlad —< LICEUL agricol Huși (băieți)­ 13—16 (3—8). Formația hușeană a înre­gistrat o nouă victorie, de da­ta aceasta in deplasare și In fata unei echipe bine cotate în handbalul județean. Cei mai buni realizatori: Grin­­dovici (5), Lazan (5), IS­­pușneanu (3) de la învingă­tori, Lungu (6) și Balan (3), din echipa gazdă. A arbitrat !. Movilă (Bir­­iad). Capionatul județean de seniori CONFECȚIA Bîrlad — SĂ­NĂTATEA Huși (feminin): 2—5 (1—1). Victorie mun­cită și meritată a sportive­lor hușene. Diferența de scor a fost realizată în re­priza a doua, cînd Gatană a realizat cîteva faze spectacu­loase pe semicerc, finalizînd și două Contraatacuri ale coechipierelor sale. Marcu și Iordache au completat „zes­trea" de goluri necesare pentru ca „Sănătatea” să cîștige detașat. „Confecția" e­ra a doua infrîngere consecutivă pe te­renul din Bîrlad. Cele două puncte au fost Înscrisă de Enache. Rodii­IE ...... W " WM Mai lipsește amnarul și iasca­ Eminescu, in „Sărmanul Dionis“ a folosit expresia „un regat pen­­tru o țigară”, iar In nuvela „Trei ani* o eroină a lui Cehov dă „un regat pentru un pahar cu ceai tip In ultimele 5 zile, bîrlădenii dau.. . un regat pentru o cutie de chibrituri ! Da, pentru că în muni­cipiul Bîrlad au dispărut chibritu­rile. Ce-i drept, la finele tutunge­rii au mai rămas cîteva cutii, dar acestea se vînd condiționat: cum­peri un pachet de țigări de lux - te-ai ales și cu o cutie de chi­brituri ! Nu vrei să cumperi țigări ? Atunci cauta mata amnar și iască să-ți aprinzi aragazul ! Și cum vre­mea amnarului a apus de mult, îți rămine să mănînci. . bufet rece ! Ce s-a întîmplat că municipiul Birlad a rămas fără chibrituri ? Există pe undeva un stoc uriaș de amnare ți iasca ce trebuie vindut? Sau există un stoc de neglijență din partea celor care răspund de buna aprovizionare cu mărfuri a municipiului î Aprindeți un chibrit să-i căutăm pe vinovați ! Arbitraj prin... telefon! ?e ziua de 27 octombrie a.c. era programat, pe terenul din Hurdugi, meciul de fotbal intre echipele Recolta Tutova si Recolta Hurdugi. Echipa din Tutova, din cauza unei pene de motor, a întârziat. Arbitrul Caieap, care trebuia să fie la Hur­dugi, se afla acum la Huși și în­treba mereu la telefon dacă s-au prezentat jucătorii din Tutova. Du­pă ce i s-a anunțat prin telefon sosirea echipei din Tutova, arbitrul s-a grăbit să dea verdictul : „echi­pa din Huldigi este ciștigătoare !" «și Ce vină au avut jucătorii din Tutova pentru că mașina cu care veneau a avut o pană la motor ? El, deși cu intirziere, au fost totuși prezenți pe teren ! Curios ni se pare faptul că arbitrul Caseap a „arbitrat" prin telefon ! De ce nu s-a prezentat la fața locului ! Cu o astfel de tactică, arbitrul Caieap se pare că... a dat in bară I­ ift.....................­ ........... Dialog despre lapte Dialogul de mai jos are loc la Murgeni, intre un elev și profeso­rul său I - Ionele, ce este laptele ! - Laptele este o raritate. - Foarte bine. Dar de ce ! - Pentru că I.C.I.L. Birlad a ri­dicat de la cooperativa noastră de consum­ toate bidoanele cu ca­re se făcea aprovizionarea cu lapte, motivînd că producția este m­ică și nu poate satisface și ne­voile populației cu acest produs. B Excelent răspuns ! Acuma ur­mează: Insă, întrebarea cheie : ce diferență este intre lapte și ba­nane ?­­ Bananele se aduc de peste mări și țări și se găsesc pe toate străzile, iar laptele se aduce de la Sirlad și nu se găsește nicăieri s m Ești grozav, Ionele s !­au î Atunci cei care au făcut praf din laptele destinat Murge­­nilor, ce sunt ? *• Un fel de papa-lapte- B Bravo, tovarășe profesor. A­­veți nota zece ! De la o lampă de gătit Nu de mult, semnalam in zia­rul nostru, la această rubrică, fap­tul că din cauza neglijenței locui­torului Constantin Rusu din muni­cipiul Birlad, strada Păun Pincio nr. 2, s-a produs un incendiu, sol­dat cu însemnate pagube. La nu­mai două zile de la această în­­timplare, tot în municipiul Birlad, are loc un incendiu in strada Kirov nr. 2. Cauza ? O lampă de gătit lăsată nesupravegheată de către Măndița Balica. Pe lingă pierderi­le de 3.200 de lei aduse familiei Balica, au fost aduse pagube și altor patru familii: Angela Ama­dei - 2.100 lei, Boris Ristrei - 4.500 lei, Grigore Butnaru - 2.430 lei, Alecu Munteanu - 300 lei. In total, focul a adus pagube in va­loare de 12.530 de lei. Bun­da plată , persoana care n-a supra­vegheat lampa de gătit, încă o dovadă in plus că neglijența cos­tă scump I Ieftin la făină... In beciul de sub imobilul din strada Dreptății nr. 5, din munici­piul Birlad, unde locuiește munci­torul Dumitru Oasenegru, a pă­truns apa. A pătruns din­ de bine incit beciul e pe jumătate numai apă ! Omul cu casa pe apă s-a dus la administrația I-G.L., a ajuns și la directorul I.G.L-ului și i s-a spus, peste tot, să... stea liniștit că se va trimite un delegat la fața locului. Delegatul a venit, a pri­vit și­ a spus : „Nu putem face ni­mic ! N-avem fonduri ! Mergeți la pompieri ! Și pentru că pompierii sunt cu apa, locatarul cu casa pe apă s-a dus la comandantul pompieri­lor care i-a spus: „Dacă plătiți, scoatem apa*. „Păi e casa I.G.l.­­ului, să plătească I.G.L.-ul I* Și pentru că I.G.L.-ul n-are fon­duri, pentru că pompierii cer pla­tă, casa in care locuiește familia Casenegre s-a transformat intr-o casă lacustră. Pină in jumătate, pereții sunt plini de igrasie. Acum, I.G.L.-ul va trebui să facă rost de fonduri să repare toată casa ! Cu alte cuvinte, ieftin la făină și scump la tărițe ! Rubrică redactată de TRAIAN CRAESCU „ , '•? * SI*' <' “ BEI 1 IE

Next