Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 191-270)
1968-11-21 / nr. 235
Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean provizoriu ■ De vină-i lipsa de materiale sau lipsurile serviciului de aprovizionare? B1 Beneficiarii construcțiilor așteaptă doar cheia de la ușă ? K Nu sunt zidari... dar cursuri de calificare sunt? iB Inginerii tineri încă n-au ajuns la 5,majorat“ ? if indue lie islitii s-au feat, dar unul de eiuire a Intrărilor țită să bată pasul pe lot Î ncepem acest articol despre constructori, cu cîteva cifre necomentate. Pînă la sfîrșitul anului, a mai rămas doar o lună și cîteva zile, iar ralizarea planului de construcții pe județ nu a atins decit un procent de 71,1 la sută! Cifra aceasta nu a produs, din nefericire, conducerii întreprinderii de construcții vasluiene nici cel mai mic impuls pentru a depăși ritmul exasperant de încet în care continuă să se desfășoare lucrările. In 11 luni de zile, niciunul din cele trei blocuri de locuințe începute anul acesta la Vaslui, nu a fost dat în folosință! Pentru cititorii neavizați facem o precizare : media de timp acordată pentru terminarea unui bloc cu 36 de apartamente este de 6 luni. E lesne, acum pentru oricine vrea să calculeze viteza ritmului de lucru pe șantierele vasluiene. Este însă surprinzător și inexplicabil, că întreprinderea vasluiana de construcții, cu atîția ingineri în schemă, nu a avut curiozitatea să descopere această simplă și.. . necunoscută cauză a întîrzierii construcțiilor. Ancheta noastră pe șantiere, întreprinsă în prima decadă a lunii noiembrie, a descoperit ce-i drept, o serie de cauze, dar cauza cauzelor nu suntem noi în măsură să o înlăturăm. Sarcina aceasta revine înșiși constructorilor. Am urmărit realizarea graficelor reactualizate și întocmite de comun acord între unitatea de construcție, beneficiar și banca de investiții, grafice stabilite pe baza analizei posibilităților reale de execuție. Șefii și maiștrii de pe șantiere trebuiau doar să organizeze mai judicios munca. Realitatea descoperită pe teren ne-a dus însă la trista concluzie că, de fapt, niște oameni, care puteau face altceva mai bun, au muncit degeaba la grafice. Nimeni nu le urmărește! Am găsit, în schimb, la fiecare punct de lucru, importante stocuri supranormative de... justificări. Iată și o scurtă listă a unor asemenea mostre: nu a fost realizat planul, după grafic, în decada I a lunii noiembrie pe șantierul Fabricii de confecții din Biclad din lipsa schelelor metalice, a parchetului fag, sticlei de geam , la blocul de de locuințe D 4 (termen de dare în folosință: 31 august 1968) și B 8 (termen de dare în folosință: 30 septembrie 1968) au lipsit, de asemenea, P.F.L.-ul poros, granulitul etc.; la dispensarul dublu cuplat cu centrul stomatologic din Birlad au lipsit mozaicul, zidarii; la hotelul O.N.T. Birlad — lipsă, de dulgheri ; la complexul comercial, centrele de vinificare Birlad și Puiești, școala cu 20 de clase din Biclad, lipsesc materiale, lipsesc zidari, lipsesc zidari, lipsesc zidari...!! Și dacă lipsesc zidarii, e ca și cum ar lipsi și șantierul. Zilele trec, construcțiile stau, termenele se apropie sau trec și ele.. . ! Ce se întîmplă pe șantiere ? De ce nu se întocmesc niște planuri de măsuri ? Nu, vina aceasta nu poate fi imputată conducerii întreprinderii. Au fost întocmite planuri energice de măsuri, numai că... asta-i, n-au fost duse la îndeplinire! Și iarăși să revenim cu exemplificări pentru ca afirmațiile noastre să nu pară hazardate. Mult premisa, organizarea lucrului în două schimburi a fost înfăptuită doar partial. Noile hale de la F.C.B., dublu dispensar, blocurile de locuințe, complexul comercial, moara „Unirea" GHEORGHE POSTOLACHE directorul Băncii de investiții Vaslui CONSTANTIN HUȘANU [continuare în pag. a 3-a) Banului. _______________________________________________ Proletari din toate țările, uniți-vă! La Fabrica de ulei „Republica Birlad Economii m I wm și beneficii mm peste plan Planul măsurilor tehnice prevăzut pentru anul acesta la Fabrica de ulei „Republica" din Birlad vizează reducerea cheltuielilor de întreținere, micșorarea consumului de energie electrică și de combustibil la cazanele de abur și la secția de extracție. Una dintre aceste măsuri urmărește reducerea conținutului de ulei in șrot. Efectul preocupărilor pentru micșoarea cheltuielilor materiale s-a soldat în 10 luni ale anului acesta cu 137.000 lei economii peste plan obținute prin reducerea prețului de cost, precum și realizarea unor beneficii suplimentare în valoare de 927.000 lei. Imagine vasluiana. Foto : B. Petrescu Bilanț rodnic Buna aprovizionare cu mărfurile solicitate a unităților cooperatiste din raza de activitate a cooperativei de consum Laza, grija cu care consumatorii au fost serviți de către lucrătorii acestor unități, au făcut ca bilanțul realizărilor obținute de la începutul anului și pînă acum să fie rodnic : 136.000 de lei depășire la planul de desfacere, aproape 8.000 de lei depășire la planul producției proprii, întregul fond social repartizat pentru acest an încasat în totalitate, cu aproape trei luni mai devreme, planul la achiziții depășit cu 7 la sută. Vasile Petruț, Neculai Obreja, Constantin Onică, Vasile Pălăduță, Constantin . State sunt doar cîțiva dintre harnicii vînzători ce și-au adus contribuția la realizarea acelor succese. VLAD ARMEANU corespondent Cad mereu frunze galbene și roșii, pe masa rotundă a pămintului. Printre dealuri arămii și domoale, îngheboșate, parcă, sub greutatea rodului, pe valea largă a Elanului — un rîu capricios, care-și manifestă calitatea umilindu-se și inundînd ogoare, dar care se va supune voinței oamenilor prin vastele lucrări de îndiguire ce vor începe în anii viitori — a prins rădăcini adinei Murgeniul — așezare străveche, martoră la istorice evenimente, care-și trăiește astăzi noua și veritabila tinerețe. Privind de pe dealul Ciomaga sau de pe cei ai Cirjei, dinspre Blăgești sau Gogești, călătorul vede un fel de cetățuie apărată din trei părți de ape vineții, iar dinspre nord — de o spinare de deal ce oprește vifornițele iernii, imagine desprinsă, parcă, dintr-o veche ștampă de vreme, înnegrită Lipsesc doar zidurile împrejmuitoare și crenelurile, pentru ca impresia să fie alinei cetăți medievale. Coborând, însă, din elegantul autobuz românesc, în plin centrul comunei, lucrurile se schimbă. Noua față a Murgeniului se dezvăluie ca o explozie în lanț- Nota arhitectonică locală, de stil simplu, îmbinînd funcționalul cu plăcutul, in noua prefigurează ipostază urbanismul. Din casele noi, de pe străzile sistematizate, împrejmuite cu flori, din parcurile odihnitoare, dinspre car e oficiu*sul nostru corespondențe, reportaje și fotografii tierele industriale emană dragoste de viată și trăinicia locuitorilor și a jocului. Unde să mergi mai întii, cui să acorzi prioritate in ordinea importanței, a notei de nou pe care o aduce ? Să mergi la Fabrica de produse lactate — hulub alb poposind pe umărul unui deal? Sau să te pierzi în numeroasele și modernele magazine ale cooperației murgenene ? Poate, în vizită la spitalul bine înzestrat — firește, nu ca pacient, ci doritor să cunoști oameni destonici. Sau, poate, se tentează noul cartier de blocuri de locuințe în care conviețuiesc armonios și comod muncitori, ingineri, țărani, medici, cadre didactice etc. Sau moderna fabrică de pîine? Ori centrul de vinificație? Un parc frumos, din centrul localității — în jurul căruia stau, intr-un colocviu continuu, cîteva edificii impunătoare — se atrag în aceeași măsură. Monumentala clădire a căminului cultural cu biblioteca sa bogată, cu sala de spectacole spațioasă, cu cinemascopul, expozițiile, clubul și cercurile componente, aleea asfaltată, străjuită de trandafiri și de busturile celui mai iubit poet al neamului nostru — Mihai Eminescu — și al ilustrului om de știință, originar din Murgeni, C. I. Balmuș — toate iți oferă parcă o invitație călduroasă. Liceul din Murgeai nu este nici el mai prejos; a împlinit, de curînd, un deceniu de existență, iar primele serii de ingineri, medici, profesori, care au studiat pe băncile lui, s-au și integrat în viața socială a județului și a țării. .Simt fericit că, terminînd facultatea, am fost repartizat, ca profesor, la liceul din Murgeni, unde am fost elev, îmi desfășor activitatea alături de foști profesori pe care îi respect și de la care continui să învăț", spuse Umărul profesor Stelian Popa. Acum 20 de ani, aici era o școală primară cu trei săli de clasă, cu cinci cadre didactice și cu aproximativ o sută de elevi. Astăzi, în cele 24 de săli ale liceului se formează 700 de elevi, cu sprijinul a 30 de dascăli de toate generațiile, in condiții nevisate , laboratoare modern utilate, o bibliotecă școlară cu 12.000 de volume etc. Nu greșim afirmind ci inima localității este această instituție de invățămînt, cuib cald și luminos din care își iau zborul generații de oameni. Tinerețea și vitalitatea Murgeniului, cu viața sa complexă și tumultuoasă, în prezentul căruia descifrăm dimensiuni și altitudini ale viitorului, este o izbîndă — alături de alte sute și mii — a politicii partidului și statului nostru. Cad, mereu, frunze galbene și roșii pe masa rotundă a păm rntului. E toamnă, dar o toamnă înflorită de zimbete. PETRU NECULA profesor MUrgeni TOAMNĂ ÎNFLORITĂ DI/ÎMBETE Mecanizatorul Andrei Căciulă, unul dintre cei mai harnici tractoriști din brigada a XII- a ce C.A.P. deservește Lunca I ..............................................iMiniiiinitiiiiinitituta initiiu in AMIMI»»1 *i in«* mmsmmummmmimmm» I III I I I I I I I I I I I I I I I 196» ' ■ |itii|ini 'Ut bun ANUL I Nr. 235 JOI 21 NOlf MBRIF, Red^us și Mstinistrația: str. Ștefan dr . Mare *r. 63 Vaslui Eoladia id. 610 Administrația tel. 611 Primirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu a ambasadorului Marii Britanii Tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit miercuri, 20 noiembrie, pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Marii Britanii la București, Sir John Chadwick, în legătură cu plecarea definitivă a acestuia din țara noastră. Primirea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Plenara Comitetului județean al U.T.C. a desemnat reprezentanții în Consiliul județean al Frontului Unității Socialiste Ierî, la Vaslui, a avut loc plenara Comitetului județean al U.T.G., care a desemnat reprezentanții organizației județene U.T.C. în Consiliul județean al Frontului Unității Socialiste. Tovarășul Constantin Horobeț, prim-secretar al Comitetului județean al U.T.C., care a deschis lucrările plenarei, a arătat , că aderarea U.T.C. la Frontul Unității Socialiste exprimă voința tuturor tinerilor din țara noastră, dovedește sentimentele profunde de dragoste și atașament nețărmurit față de politica partidului nostru, dorința întregii generații tinere de a munci cu abnegație pentru ridicarea României socialiste pe culmile înalte ale civilizației și progresului social. Constituirea Frontului Unității Socialiste — a spus vorbitorul —organism larg, democratic, expresie a unității moral-politice a poporului nostru, creează condiții , pentru participarea tot mai activă a tuturor cetățenilor, fără deosebire de naționalitate, la viața politică a țării. Exprimînd gîndurile și sentimentele tuturor tinerilor din județul Vaslui, tovarășii Călăiță Merchea, șef de secție la Comitetul județean al U.T.C., Nela Enache, elevă, secretara comitetului U.T.C. de la Liceul nr. 1 Vaslui, Ion Doican, inginer-șef la I.M.A. Băcești, Gh. Amariei, secretarul comitetului comunal U.T.C. Codăești, Ioan Grigoraș, primsecretar al Comitetului municipal Birlad al U.T.C. Aurel Obreja, secretarul Comitetului U.T.C. de la Fabrica de rulmenți din Birlad, inginer Veronica Tampa, de la IPROFib — „Mobila" Vaslui ș.a. au arătat că Frontul Unității Socialiste se încadrează organic în șirul de măsuri luate de conducerea partidului și statului nostru pentru perfecționarea și adîncirea continuă a democrației noastre socialiste, că acest larg organism cheamă la conducerea treburilor țării, muncii alături de toți oamenii și tineretul patriei noastre. Toți vorbitorii și-au manifestat satisfacția de aderare a U.T.C. la Frontul Unității Socialiste, angajîndu-se să contribuie cu elanul lor tineresc la îndeplinirea tuturor sarcinilor ce le vor fi încredințate. Au fost apoi desemnați reprezentanții organizației județene a Uniunii Tineretului Comunist în Consiliul județean al Frontului Unității Socialiste. Ideea de unitate în trecutul poporului român Desăvîrșirea constituirii statfului național român, ca proces istoric obiectiv, are rădăcini adinei in trecutul Premisele poporului nostru. Unirii de la 1859 și ale desăvirșirii ei, în 1918, trebuie căutate în îndelungatul proces de evoluție ale celor trei țări românești, Moldova, Țara Românească Transilvania, care, deși separașite în Evul Mediu, s-au dezvoltat în mod unitar, legăturile politice, economice și culturale între aceste țări au constituit puternice forțe de unire în tot timpul orînduirii feudale. Carpații, după cum se știe, n-au constituit niciodată un element despărțitor între românii de pe cele două versante ale lor. Existența, pe întreg teritoriul a românesc a acelorași obiceiuri, acelorași credințe și datini strămoșești ca și, mai ales, desăvîrșita unitate a limbii române constituie o dovadă elocventă în acest sens. Conștiința unității a fost prezentă în permanență la românii din cele trei state feudale. Izvoarele istorice o înregistrează destul de devreme pentru că ea era caracteristică nu numai tuturor straturilor societății feudale, dar și conducătorilor țărilor române. Ștefan cel Mare, de pildă, scria la 2 mai 1478 senioriei venețiene ca „voievodul Basarab să fie alungat din cealaltă Țară Românească" și să fie pus acolo alt domn creștin, anume Draculea, „cu care ne putem înțelege împreună". La Războieni, continuă domnul moldovean, „dacă vrăjmașul (turcii, n.n.) ar fi fost singur, n-ar fi fost așa de rău; dar el a poruncit să vie și cealaltă Țară Românească" (subl. n). Faptul că sunt „creștini și de același neam" este invocat, în 1506, ca argument pentru împăcarea lui Bogdan, voievodul Moldovei, cu Radul, voievodul Țării Românești. Conștiința comunității de origine și caracterul romanic al limbii noastre sunt constatate, în primele decenii ale secolului al XVI-lea, de călătorii străini ce vizitează țările române. Unul dintre aceștia, italianul Francesco della Valle, află de la călugării mănăstirii Dealu că locuitorii acestei țări își trag originea și numele de la coloniștii lui Traian. Pe la mijlocul aceluiași secol, Nicolae Olahus, primul mare umanist român, scria că „Moldovenii au aceeași limbă, obiceiuri, religie ca și cei din Muntenia .. Limba lor și a celorlalți români a fost cîndva romană, căci ei sînt o colonie a romanilor... Românii se socotesc că sînt o colonie a romanilor". In sfîrșit, scrisoarea unor boieri munteni către Ioan Zamoyski, cancelarul Poloniei, menționînd că ei doresc să fie „împreună și în unire cu țara Moldovei, căci sîntem cu toții de o limbă și de aceeași credință" întregește imaginea răspîndirii pe care o avea în toate cele trei țări românești ideea unității poporului român. In aceste condiții, fapta lui Mihai Viteazul, de unire sub același sceptru a celor trei țări românești, se înscrie în istorie nu numai ca un moment, cu ecouri peste veacuri, ci și ca o înfăptuire cu rezonanțe în conștiința românească a vremii. In această privință, este semnificativă notația unui cronicar străin consemnată cu prilejul intrării lui Mihai în Transilvania cînd, spune cronicarul, „poporul... a făcut o conspirație și s-a unit cu cei de același neam veniți de dincolo" (din Țara Românească, n.n.). Elementele de unitate culturală se dezvoltă puternic o dată cu răspîndirea scrisului în limba română. In concepția celor care scriu, traduc sau tipăresc cărți în a doua jumătate a veacului al XVI-lea și în secolul următor, unitatea culturală a românilor se leagă indisolubil de cea de neam și de limbă. Prima carte tipărită Iași, în 1643, e intitulată „Cartate românească de învățătură" (Cazania lui Varlaam) și e adresată de Vasile Lupu „către toată semințiia românească, pretutîndenea ce se află pravoslavnici în această limbă"; cazania tipărită e socotită de voievodul moldovean ca un „dar limbii românești". Sub influența umanismului, ideea unității de neam și limbă a poporului român și a continuității sale în spațiul geografic în care s-a format, dobîndește noi semnificații în or. CAPROȘU cercetător științific (continuare in pag. a 2-a) Prin muncă voluntar— patriotică. In una din sesiunile consiliului popular comunal Dănești s-a discutat problema amenajării, prin muncă voluntar-patriotică, a drumurilor din întreaga comună. Chiar din ziua următoare s-a trecut la fapte. Răspunzînd apelului deputaților, peste 60 de cetățeni de diferite vîrste, purtînd uneltele trebuitoare, au amenajat o însemnată porțiune de drum, pe dealul dintre satele „Emil Racoviță" și Dănești. Au fost dislocate cîteva sute de metri cubi de pămînt, panta a fost serios îndulcită, iar drumul nivelat. Acum, pe aici se poate circula mult mai bine, atît pe vreme frumoasă, cit și pe vreme rea. Printre cei care au adus o contribuție mai mare la acțiunea la care ne-am referit se numără Ion V. Gorea, Gheorghe Didilescu, Vasile Ciurdin, Natalia Botez, Nicolae Ciudin și Nicolae Popa, Mărioara Ciudin și Elena I. Flondor. PETRU DIDILESCU corespondent Omulirii ilutriștilor Mă simt dator ca, imediat după aceste subtitluri senzaționale, să fac o confesiune către cititori: ideea ■materialului de față mi-a sugerat-o un sociolog american, E. Hoover, cu a lui „The pragmatism“. Am reținut nu atît pledoaria pentru utilitarism, cu niște argumente de foarte multe ori tangente cu însăși morala. Un afacerist poate fi o persoană onorabilă, chiar dacă a venit de repetate ori în contact direct cu justiția. Asta, în cartea lui Hoover și, probabil, în mediul pe care-l analizează. Insă, în condițiile țării noastre, pare de neconceput ca argumentele lui să se dovedească valabile. De ce ? Pentru simplul motiv că morala socialistă conferă relațiilor dintre oameni un caracter de echitate și cinste. Și, totuși, sînt citate cazuri de oameni care preferă afaceri dubioase, aducînd prejudicii atît avutului obștesc (deși ele pot fi recuperate mai mult sau mai puțin), cit și personalității colective. Preferă afaceri și se simt persoane onorabile. De multe ori, sunt considerate astfel. Dar numai pînă la dezvăluirea lor și, evident, sancționarea de către justiție. In relația „individ — mediu", primul, care a frustrat, este pedepsit. Scopul: recuperarea individului, pentru a se putea reintegra organic, în normele după care se conduce mediul. Iată, însă, că am întîlnit cazuri de oameni care au repetat frecvent abateri sociale. (Facem precizarea că ne referim doar la cei care aduc prejudicii avutului obștesc). înainte de a cita cîteva exemple, preferăm reproducerea unui fragment din convorbirea avută cu tovarășul Nicușor Verbuță, președintele Judecătoriei locale Vaslui: „Una din cauzele nerespectării dispozițiilor privind apărarea proprietății sola Un „diplomat“ în recidivă ■ Șase condamnări —o garanție m Conștiință de... latifundiar M Tentație și slăbiciune de caracter ancheta cialiste se datorează ANGAJĂRII ȘI MENȚINERII. IN FUNCȚII CU CARACTER GESTIONAR A UNOR OAMENI CU ANTECEDENTE PENALE. O a doua cauză ar fi : LIPSA DE CONTROL, a gestionarilor de către organele de specialitate sau conducătorii de unități“. Intr-adevăr, între aceste două coordonate: angajarea cu prea multă ușurința a unor gestionari cu antecedente penale și lipsa exercitării controlului asupra lor, se înscriu cele mai multe infracțiuni. Nimeni nu pretinde ca un om care și-a ispășit o pedeapsă penală să fie stigmatizat mereu de către cei din jur, dar, de la a fi prudent (și a respecta dispozițiile legale de a nu încadra gestionari dintre cei ce au antecedente penale) pînă la a fi credul (și — de ce nu? — nepăsător) este o diferență! Eugeniu Ursache, posesor al unei diplome de inginer, a fost condamnat de două ori în anii din urmă. Totuși, conducerea Uniunii județene Vaslui pentru construcții, modernizări, reparații de drumuri și poduri l-a angajat ca șef al Șantierului nr. 3 din gara Bălteni, dîndu-i să administreze întreaga avere a acestui șantier. Răspunsul l-a oferit imediat : cu prima ocazie a sustras o cantitate apreciabilă de ciment. Abia atunci, cei care l-au încadrat și-au dat seama că nu era o persoană destul de onorabilă? Sau poate că „încrederea" apare o dată cu numărul mare de condamnări, ca, de altfel, și în cazul lui Nicolai Amurăriței, fost salariat la I.G.D. Vaslui. Șase condamnări precedente (însumînd 6,4 ani) erau, probabil, o bună garanție pentru a-l numi șeful unei echipe de electricieni și a-i da materiale pe mină! Nu s-a dezmințit nici el, ca de altfel nici Vasile Berescu, fost paznic a 400 ha. de fînaturi ale C.A.P. Vaslui. Pe scurt, deși avea o mai veche condamnare de 5 ani închisoare corecțională, pentru delapidare, totuși i s-a încredințat să păzească o latifundie. Necontrolat de nimeni, a ajuns să capete și conștiință de... latifundiar, făcînd vînzări din final C.A.P. ca un veritabil proprietar. La Gîrceni, pădurarul fondului silvic se numea Gheorghe Scutelnicu. Ca gestionar al parchetului, și-a însușit diferite cantități de material lemnos. Antecedente: o condamnare, dat afară din serviciu în anii 1958/59 și reprimit (!); din anul 1960 a avut numeroase imputații. Am amintit, fugar, doar cîteva cazuri : oameni încadrați în aproape aceleași funcții în care aduseseră prejudicii statului. Au fost încadrați și atît, încrederii i s-a adăugat și comoditatea sau nepăsarea celor destinați și obligați să-i controleze. In final, au fost consemnate recidive. Este vinovat mediul ? In parte — da, în sensul neîndeplinirii de către unii membri ai săi a unor obligații bine stabilite. Individul (ca tip al celor care au furat din avutul obștesc) și-a făcut un modus vivendi din a obține avantaje materiale folosind calea ilicită? Greu de răspuns, avînd în vedere varietatea situațiilor. In orice caz, slăbiciunea de caracter l-a dezarmat în fața tentației, iar marea „bunăvoință" de a nu-i vedea cusururile l-a transformat dintr-un „onorabil afacerist" în condamnat. Societatea noastră nu permite să i se aducă prejudicii materiale sau morale, deși, în aparență, unii din membrii ei dormitează, visînd că normele eticii noastre se apără singure ! LIVIU NISTOR II I IIIIIII I ii I II I it I